Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat astăzi, la Braşov, că lucrările hidrotehnice necesare a fi efectuate în zona viitorului aeroport nu pot fi demarate din cauza nerealizării exproprierilor de terenuri, demers la care, în 2011, s-a angajat Consiliul Judeţean (CJ) Braşov.
"În urmă cu câţiva ani, CJ Braşov a predat un studiu de fezabilitate către Apele Române pentru execuţia lucrărilor hidrotehnice pe râul Bârsa - practic se fac diguri de anumite lungimi care să poată facilita prelungirea pistelor de pe aeroportul Braşov, ca să se poată face aterizări şi decolări. CJ, totodată, şi-a asumat un angajament - pe care îl am în faţă şi vi-l pun la dispoziţie să-l cunoască şi cetăţenii Braşovului - iar acest angajament, semnat de preşedintele CJ de atunci, prevede următorul lucru: "pentru executarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Bârsa, în zona localităţii Ghimbav, CJ Braşov va pune la dispoziţie parcelele de teren afectate", a afirmat Deneş, potrivit Agerpres.
El a explicat că aceste exproprieri sunt necesare deoarece nu se pot executa lucrări hidrotehnice pe alte terenuri decât cele din domeniul public al statului, "pentru că sunt bani publici".
Conform lui Deneş, pe baza acestui angajament, CJ Braşov transmitea că, în perioada următoare va face acele demersuri de expropriere a terenurilor, ca ulterior, MAP să poată efectua lucrările.
"Din păcate, nici măcar nu s-au demarat procedurile pentru exproprierea acestor terenuri şi trag un semnal şi (...) chem cetăţenii judeţului Braşov, ca, prin demersurile pe care le au la îndemână - ştiu eu, prin discuţiile pe care le au cu reprezentanţii, cu preşedintele CJ - să înceapă şi să urgenteze procedurile de expropriere a acelor terenuri. În momentul în care se va finaliza acest lucru - nu ştiu care este perioada, să ne spună preşedintele CJ Braşov - noi vom începe reactualizarea SF-ului - pentru că cel care ne-a fost predat nu mai este valabil, e depăşit termenul - şi vom începe urgent procedurile de executare a documentaţiile, respectiv PT şi execuţie, şi vom aloca bani din bugetul MAP ca să putem demara acele lucrări", a spus ministrul Apelor şi Pădurilor.
Acesta a subliniat că "angajamentul este în vigoare şi la ora actuală" şi că, de la acea dată, CJ Braşov nu ar fi transmis niciun alt document pe această temă.
Cu acelaşi prilej, ministrul Ioan Deneş a arătat că suma totală alocată investiţiilor în judeţul Braşov este de aproximativ 12 milioane lei - 10,5 milioane de lei pentru lucrări hidrotehnice, iar restul pentru păduri, suprafaţă totală care urmează să fie regenerată fiind de 66 hectare.
Din cei 10,5 milioane alocaţi anul acesta, urmează să se realizeze consolidări de mal şi recalibrare albie pe 6 km, 20 de praguri de fund şi refacerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor - dig mal drept râul Olt, amonte de amplasamentul podului existent, pe o lungime de 900 de metri.
"Avem două lucrări - una o începem anul acesta şi alta este în derulare şi trei puncte critice", a menţionat Deneş.
Totodată, el a precizat că, în judeţul Braşov, urmează să se realizeze patru platforme de colectare a gunoiului de grajd pentru reducerea nitraţilor şi nitriţilor din apele de suprafaţă şi subterane, cu bani de la Banca Mondială, două urmând să fie finalizate în 2020 respectiv în comuna Bod, o platformă cu capacitatea de stocare de 2688 mc/an, cu o valoare a proiectului de 1,8 milioane de lei şi una în comuna Drăguş - în valoare de 1,6 milioane de lei, cu o capacitate de 1890 mc/an, şi alte două alte două cu termen de finalizare în 2021 la Jibert - 2400 mc/an şi Şoarş - 2100 mc /an.
Conform ministrului, bugetul alocat pentru investiţii în MAP este de peste 700 milioane de lei la nivel naţional din care 200 de milioane pentru păduri - regenerări şi drumuri forestiere - şi 500 de milioane pentru lucrări hidrotehnice, "cel mai mare buget pentru investiţii al MAP din ultimii 10 ani".
Ministrul Apelor şi Pădurilor s-a aflat, astăzi, la Braşov în vizită de lucru, în programul acesteia fiind incluse vizitarea a două lucrări hidrotehnice - investiţia de la Comăna, pe râul Olt, aflată în derulare, şi cea finalizată, în regim de urgenţă, de la Timişul Sec.
Deneş a subliniat că "nicio lucrare nu va fi recepţionată dacă nu va îndeplini standardele din contract".