Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a vizitat marţi expoziţia "După doisprezece ani. Producţia artistică din România în 180 de lucrări", creată în urma achiziţiei de artă contemporană din 2020. Din totalul celor înscrise, 167 de lucrări alese în campania Ministerului Culturii iar 13 au fost donate Muzeului Naţional de Artă Contemporană, informează news.ro.
"Este un exemplu de bună practică şi de transparenţă. Nu am venit doar să anunţăm că am alocat nişte bani, ci să vedem şi rezultatul alocării şi cheltuirii acestor bani, care, dacă sunt alocaţi an de an, nu sunt puţini pentru piaţa românească. Poate părea o sumă mică, după o pauză extrem de mare, de peste 12 ani, dar în momentul în care nu există o presiune acumulată în timp, şi se derulează an de an această campanie, putem vorbi chiar despre o împărţire a acestei sume, o parte putând fi folosită pentru acordarea unor burse pentru tinerii artişti, în special proaspăt absolvenţi de Arte plastice. Rezultatul acestor burse trebuie să fie tot lucrări care să fie prezentate ulterior", a declarat ministrul.
El a subliniat că acest model este deja aplicat în Olanda, "unde a avut succes", iar Călin Dan, managerul MNAC, a fost cel care a prezentat ministerului ideea.
"Rămâne să punem la punct o procedură mai clară", a adăugat Gheorghiu legat de continuarea campaniei de achiziţie de opere de artă contemporană.
Achiziţia a fost realizată anul trecut cu 2 milioane de lei, suplimentare a bugetului MNAC de către Ministerul Culturii. Dintre cele 477 de dosare depuse, au fost selectate 167 de lucrări semnate de 100 de artişti români. Alte 13 lucrări au fost donate de artiştii selecţionaţi pentru achiziţia lucrărilor lor. Este vorbă despre lucrări de artă fotografică, picturi, ţesături şi tâmplărie metalică.
Gheorghiu a explicat câteva dintre detaliile luate în calcul pentru viitor: "Suma pe care ne-o propunem este de 2 milioane de lei anual. Vorbim despre acest an, nu despre un termen prea îndepărtat. E vorba doar despre o eficientizare de cheltuire a acestor bani, pentru a menţine şi un mediu concurenţial. Dacă toţi banii vor merge doar spre achiziţie, la un moment dat s-ar putea să scadă concurenţa, ceea ce nu e benefic".
Ministrul a mai spus că anul trecut a avut loc o selecţie "destul de riguroasă".
"Nu trebuie cumpărat tot ceea ce se creează, ci trebuie cumpărat şi în scopul de a avea obiecte preţioase în patrimoniul naţional, dar şi în scopul de a stimula artiştii. Sigur, aceasta este doar o componentă, pentru că avem şi piaţa liberă care face acest lucru, zic eu, mult mai eficient. (...) Poate fi şi o rampă de lansare. Când dispui de aproximativ 400.000 de euro, scopul nu e să cumperi lucrări foarte scumpe de la artişti consacraţi, deja bine înfipţi pe piaţa liberă şi reprezentaţi de agenţii foarte puternice, ci e şi o posibilitate de afirmare, iar pentru anul pandemic a fost şi o formă de sprijin pentru artiştii plastici".
Componenţa juriului de selecţie a artiştilor şi lucrărilor care au intrat în negocierea directă în 2020: Horea Avram - preşedinte Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă (AICA), filiala România, reprezentant al Uniunii Artiştilor Plastici din România; Cătălin Davidescu - curator, critic de artă, Craiova; Anca Mihuleţ - curator, critic de artă; prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu - director Şcoala Doctorală, UNArte Bucureşti; Dr. Zoran Eric - curator şef, Muzeul de Artă Contemporană Belgrad (membru în Consiliul Ştiinţific MNAC); conf. univ. dr. Cătălin Gheorghe - Universitatea Naţională de Arte "George Enescu" Iaşi, Facultatea de Arte Vizuale şi Design, Departamentul Istoria şi Teoria Artei; Diana Marincu - director artistic Fundaţia Art Encounters, Timişoara; Frances Morris - director Tate Modern, Londra (membru în Consiliul Ştiinţific MNAC); Irina Radu - şef secţie Colecţii-Conservare, MNAC; conf. univ. dr. Mara-Victoria Raţiu - prorector Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca (membru în Consiliul Ştiinţific MNAC); Andrei Siclodi - director Kunstlerhaus Buchsenhausen (membru în Consiliul Ştiinţific MNAC), potrivit news.ro.