MINISTRUL ENERGIEI, TOMA PETCU: "Am accelerat negocierile cu partea chineză pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă"

Ţara noastră a accelerat negocierile cu partea chineză pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi pentru realizarea unui grup nou pe lignit la termocentrala Rovinari, în ultimele trei luni fiind mai multe runde de discuţii decât în ultimii ani la un loc, conform ministrului Energiei, Toma Petcu.

Domnia sa a participat, ieri, la conferinţa ministerială în cadrul formatului de cooperare China-Europa Centrală şi de Est (formatul 16+1), unde a fost prezentă o delegaţie chineză condusă de Nur Bekri, vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă din China.

Toma Petcu a precizat: "Ambele sunt proiecte strategice majore (n.r. Cernavodă şi Rovinari) pentru România care, odată dezvoltate, vor avea impact la nivel naţional şi regional. Am deblocat împreună cu partea chineză negocierile în ambele cazuri şi le-am accelerat. Chiar în marja acestei reuniuni, echipele de negociere româno-chineze au avut întâlniri zilnice, timp de o săptămână. De altfel, în luna septembrie, aceleaşi echipe au discutat timp de trei săptămâni aspecte legate de acordul investitorilor şi viitoarele companii de proiect".

Ministrul român a afirmat că prezenţa la Bucureşti a reprezentaţilor Chinei poate fi un pas înainte în privinţa cooperării, adăugând: "Prin iniţiativa Guvernului României de a-şi asuma coordonarea domeniului energetic în cadrul formatului de cooperare 16+1, vrem să întărim că ţara noastră poate fi un lider în domeniul energiei în Europa Centrală şi de Est.

Credem că această regiune se poate dezvolta foarte mult în următoarele decenii în sectorul energetic, devenind o zonă mult mai independentă şi mai interesantă pentru investitori".

Oficialul român a subliniat: "Avem nevoie şi de parteneriate, de investiţii, know-how şi tehnologii. Avem speranţa că întregul efort diplomatic şi economic va pune bazele unor posibile viitoare proiecte, care să crească siguranţa în alimentarea cu energie şi stabilitatea zonei centrale şi est-europene".

Toma Petcu doreşte realizarea proiectelor de la Cernavodă şi Rovinari cu partenerii chinezi datorită experienţei şi capitalului de care dispun cele două companii implicate în negocieri, CGN şi China Huadian Engineering.

La acelaşi eveniment, Nur Bekri, vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă şi directorul Administraţiei Naţionale pentru Energie din China, a declarat: "Administraţia pentru Energie din China, România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est vor acţiona împreună pentru dezvoltarea schimburilor în domeniul centralelor hidroelectrice, nucleare, energiei regenerabile, energiei petroliere şi cărbunelui".

• Robert Tudorache, secretar de stat: "Proiectele de la Cernavodă şi Rovinari vor avea impact major la nivel naţional şi regional"

Potenţialul de creştere economică, poziţia geografică deosebită, resursele energetice şi obiectivele României pot reprezenta un stimulent pentru investitorii din China interesaţi să-şi promoveze atât tehnologiile, cât şi experienţa în această regiune, a declarat, ieri, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Prezent la conferinţa ministerială mai sus amintită, domnia sa a spus: "România acordă o importanţă deosebită colaborării cu companiile chineze, deoarece proiectele pe care le avem în negociere cu partenerii chinezi, odată concretizate, vor aduce noi locuri de muncă şi vor creşte securitatea energetică pentru România, dar şi la nivel regional. România este interesată de realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, respectiv de un nou grup pe lignit la termocentrala Rovinari. Acestea sunt proiecte care vor avea impact major la nivel naţional şi regional în ceea ce priveşte consolidarea securităţii energetice. Îmi exprim dorinţa de a finaliza negocierile cu partenerii noştri chinezi în ceea ce priveşte cele două proiecte menţionate".

Domnul Tudorache a mai afirmat că România are ca priorităţi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, dezvoltarea rutelor alternative de transport, interconectarea sistemului de transport al gazelor naturale cu cele ale ţărilor vecine şi la sistemul de transport european, dezvoltarea sectorului LNG, prin construirea unui terminal de regazeificare la ţărmul Mării Negre, dezvoltarea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor şi evaluarea şi exploatarea rezervelor de hidrocarburi deja identificate în Marea Neagră.

Reprezentantul ministerului a mai adus în atenţie faptul că ţara noastră şi-a propus dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a electricităţii, cu tehnologii cu emisii scăzute, atingerea unui grad de interconectare de 10% la capacitatea instalată până în 2020, atingerea ţintei de 19% privind reducerea consumului primar de energie electrică, în vederea creşterii eficienţei energetice, dezvoltarea contorizării şi a reţelelor inteligente.

"România are un mix energetic echilibrat datorită valorificării unor importante resurse energetice interne, precum gazele, petrolul, cărbunele, potenţialul hidroenergetic, zăcămintele de uraniu pentru centralele nucleare, precum şi potenţialul pentru dezvoltarea resurselor regenerabile de energie".

În opinia sa, pentru România este esenţial să-şi menţină acest mix echilibrat, care s-a dovedit deosebit de eficient şi care ajută sectorul nostru energetic nu doar să-şi îndeplinească sarcina în plan intern, dar şi să fie competitiv pe plan regional.