MINISTRUL FINANŢELOR: "La finalul lui 2019, România a avut un deficit bugetar de 4,6% din PIB"

Actualizare - Barna, despre deficitul bugetar: "Este încă o confirmare a faptului că este necesară o responsabilitate în ceea ce priveşte managementul acestui buget."

Liderul USR, Dan Barna, a spus că deficitul de 4,6% anunţat de ministruL Finanţelor confirmă ceea ce specialiştii au anunţat deja de câteva săptămâni şi este necesar un bun management al bugetului, informează News.ro.

"Este cumva o confirmare a mesajului pe care Consiliul Fiscal l-a dat, că România va avea probleme foarte mari de păstrare a echilibrelor macroeconomice, este încă o confirmare a faptului că este necasară o responsabilitate în ceea ce priveşte managementul acestui buget", a spus, marţi, Dan Barna, legat de deficitul de 4,6% anunţat de ministrul Finanţelor.

"Aşteptăm să vedem poziţia premierului, oscilantă pe ceea ce priveşte majorarea pensiilor în toamă. Există suma alocată, dar impactul acestor măsuri pentru bugetul naţional este unul care începe să se vadă", a mai afirmat Dan Barna.

---

Estimările Ministerului Finanţelor au fost depăşite, iar ţara noastră a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, a anunţat, marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

Potrivit acestuia, Ministerul Finanţelor prognoza, în luna noiembrie, după rectificarea bugetară, un deficit de 4,4% din PIB, însă anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6%.

Ministrul Finanţelor, care a anunţat creşterea deficitului bugetar, a acuzat PSD că menţinea artificial deficitul prin neplata, în ultimele două luni ale anului, a datoriilor şi că direcţiona banii destinaţi investiţiilor către salarii şi pensii.

"Au fost facturi acumulate în ani de zile, neplătite de fostul guvern, şi guvernul PNL le-a plătit, acesta este motivul creşterii deficitului", a explicat Florin Cîţu.

Deficitul bugetar de 4,6% s-a datorat, în special, plăţii datoriei către firmele deţinute de fraţii Micula, pentru care exista titlu executoriu.

"Există o decizie judecătorească, suma trebuia plătită", a precizat Cîţu.

De asemenea, încasările mai mici cu 1,3 miliarde de lei din dividende de la companiile controlate de stat au contribuit la situaţia dată.

"Există neclarităţi la unele companii, de aceea voi trimite un control financiar pentru a lămuri situaţia", a anunţat ministrul Finanţelor. Una dintre companii este Hidroelectrica.

Totodată, plata a 1,3 miliarde de lei cheltuieli de capital şi de funcţionare a unităţilor administrativ-teritoriale, efectuată în decembrie a dus la încheierea anului trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB.

"Am vrut să fim un partener corect, ca stat, şi să plătim facturile restante în noiembrie şi decembrie. Nu poţi cere, ca stat, corectitudine din partea companiilor private, dacă tu nu-ţi plăteşti datoriile", a declarat Florin Cîţu.

Potrivit site-ului Romania.europalibera.org, pentru anul 2020, Ministerul Finanţelor a construit bugetul pe un deficit bugetar de 3,59%, o creştere economică de 4,1% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.

Consiliul Fiscal a estimat, săptămâna trecută, o depăşire a deficitului bugetar stabilit de Guvern pentru anul în curs la o valoare de 4,6 - 4,8% din PIB, faţă de aproape 3,6% pe cât este construit bugetul de stat.

Consiliul Fiscal susţine că datele arată că evoluţia bugetară va fi şi mai nefavorabilă faţă de estimările Minsterului Finanţelor.

"Considerând informaţiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 - 4,8% din PIB, rezultând un ecart faţă de ţinta MFP de 1 - 1,2 pp din PIB; această situaţie foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare", se precizează într-un document al Consiliului Fiscal care conţine opinia instituţiei privind bugetul pe 2020.

Consiliul Fiscal apreciază că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 vine în contextul unui "derapaj bugetar de proporţii" deja existent.

În 2021 se va vedea impactul majorării punctului de pensie, când deficitul bugetar poate ajunge la 6%, în lipsa unor măsuri compensatorii, estimează CF.