MINISTRUL FINANŢELOR: "Negocierile pentru un nou acord cu FMI se vor concentra pe implementarea reformelor structurale"

Actualizare 16:21 Isărescu: "Un nou acord cu FMI trebuie axat pe reforme"

Un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va da un plus de credibilitate politicilor economice ale României, dar va trebui axat pe reforme structurale, nu pe problemele balanţei de plăţi, iar în luarea unei decizii va cântări şi modul în care s-a încheiat fostul acord, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, transmit surse din presă.

"Un acord cu FMI ar da un plus de credibilitate politicilor economice ale României, ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele internaţionale, şi, probabil ar stimula şi procesele de reformă. Dar toate acestea trebuie decise într-un cadru politic adecvat şi în perspectivă, pentru că anul viitor sunt alegeri şi (un acord - n.r.) se va adresa nu numai anului viitor ci şi Guvernului de după alegeri", a explicat astăzi Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a deciziilor Consiliului de Administraţie al BNR.

În opinia sa, având în vedere că deficitul bugetar este foarte mic, finanţat în mare măsură prin intrări de capital, nevoile de finanţare pot fi controlate şi, în consecinţă, noul acord nu ar trebui axat pe problemele balanţei de plăţi ci pe problemele rămase nerezolvate, cum sunt reformele structurale.

"În luarea deciziei, cred că va cântări destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord", a mai spus guvernatorul Băncii Naţionale.

(S.G.)

-----------

Ţara noastră va solicita în mod oficial încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional în cursul acestui an, iar negocierile se vor concentra mai degrabă pe implementarea reformelor structurale decât pe deficitul bugetar, a declarat ieri ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, transmite Reuters.

"Cu siguranţă vom solicita în mod oficial FMI, în cursul acestui an, să demarăm negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate fi încheiat şi fără participarea Comisiei Europene, acestea sunt acorduri diferite", a explicat Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a mai spus că, în prezent, deficitul bugetar preconizat pentru 2016 este de 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în calcul majorările de salarii planificate în sectorul public. Chiar dacă sunt incluse şi aceste majorări, deficitul bugetar va fi mai mic de 3%, a subliniat Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a menţionat că Guvernul ar trebui să vină în faţa partidelor şi a preşedintelui Klaus Iohannis cu o analiză serioasă în privinţa oportunităţii încheierii sau nu a unui nou acord cu FMI.

Domnia sa a spus: "România are nevoie de o analiză serioasă pe care să o facă Guvernul şi să o prezinte partidelor parlamentare şi preşedintelui Iohannis despre necesitatea sau nu a unui nou acord cu FMI. Liderii partidelor parlamentare, preşedintele Iohannis, primul-ministru, ceilalţi membri din guvern, care trebuie să participe la această discuţie, trebuie să ia o decizie strategică. Cred că a ne da cu părerea despre necesitatea sau oportunitatea sau nu a unui Acord cu FMI fără să avem o analiză serioasă, complexă ar fi o greşeală".

Liviu Dragnea a adăugat că Guvernul ar trebui să vină la coaliţie, unde pot veni şi partidele din opoziţie dacă vor să prezinte o motivare serioasă în privinţa unui nou acord cu FMI: "Partidele au două variante, să devină specialiste în datul cu părerea fără să aibă nicio analiză la bază, sau, pe baza unei analize serioase, să ia o decizie politică".

• Ponta: "Guvernul nu mai are de dat niciun dolar la FMI"

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale ar fi bun pentru România într-o "regiune tulburată", în care doar ţara noastră merge foarte bine, dar, în opinia sa, un astfel de demers trebuie asumat la nivelul tuturor forţelor politice.

Întrebat dacă se are în vedere un nou acord cu FMI, premierul a spus: "Este un subiect important, pe care-l voi discuta întâi la coaliţia de guvernare, după aceea trebuie să discutăm şi cu restul partidelor din Opoziţie, pentru că orice acord, dacă se va încheia, se va încheia pe un termen mai lung, dar şi cu preşedintele României. Şi decizia trebuie să fie una politică, a tuturor forţelor politice. (...) Guvernul nu mai are de dat niciun dolar către FMI, nu avem nevoie de niciun dolar de împrumutat de la FMI, dar un acord cu instituţiile financiare internaţionale într-o regiune atât de tulburată, în care doar România merge foarte bine, e mai degrabă bun".

Victor Ponta a subliniat că în ceea ce priveşte un nou acord cu FMI "contează, în primul rând, o decizie politică: "Nu ne trebuie linie de finanţare. (...) Ar fi un acord, evident preventiv, pentru cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară, să sperăm că nu va veni, dar niciodată nu poţi să ştii chestia asta, şi, în al doilea rând, pentru reforme structurale pe care vreau să le continuăm".

Întrebat pe ce durată ar urma să fie încheiat un viitor acord cu FMI, Ponta a spus: "După ce avem acordul de principiu al liderilor politici, după aceea discutăm exact condiţiile concrete".

"Eu cred că ar fi bine şi cred că liderii coaliţiei vor avea discuţii şi cu liderii Opoziţiei şi cu siguranţă eu trebuie să am cu preşedintele ţării. (...) Nu cred că este cazul de o mediere, pentru că punctele de vedere sunt destul de apropiate. E vorba de asumare a tuturor forţelor politice a unui asemenea nou acord", a mai declarat Ponta.

Economia românească a fost susţinută de mai multe acorduri convenite cu FMI şi Comisia Europeană după 2009, ultimul expirând în luna septembrie a acestui an.

Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.

Ultimul acord cu FMI, încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni, a avut o valoare de două miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009.