Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza pe inflaţie, estimând un nivel de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub prognoza din mai a acestui an, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat, ieri, de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Pentru finalul anului viitor, BNR estimează o inflaţie de 2%, cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât prognoza din mai.
Şeful BNR a menţionat că, în 2018, inflaţia va ajunge, probabil, deasupra ţintei (de 2,5%), precizând: "În 2017 se va apropia destul de mult de ţintă. Nu trebuie să schimbăm acum ţinta, aşa cum ni s-a sugerat, pentru că vom avea destul timp pe măsură ce ne apropiem de zona euro, să vedem ce se întâmplă şi acolo. Dar în mod clar ne ducem cu inflaţia către ţintă".
Referitor la acuzaţiile cu privire la faptul că BNR a ratat ţinta de inflaţie şi, ca urmare, nu îşi îndeplineşte mandatul, Mugur Isărescu a spus, citat de Agerpres, că mandatul BNR este stabilitatea preţurilor, nu ţintirea inflaţiei: "Nu găsiţi în statutul BNR o ţintă de inflaţie. Nu găsiţi!!! Noi avem stabilitatea preţurilor".
Guvernatorul a mai explicat că ţintirea inflaţiei este o metodă de atingere a stabilităţii preţurilor.
De asemenea, există factori ce influenţează inflaţia care nu pot fi controlaţi de banca centrală, conform domnului Isărescu. Domnia sa a explicat: "Preţul ţiţeiului contribuie în prezent cel mai mult la inflaţia din România, alături de reducerea TVA care s-a disipat. Ce ar trebui să facem? Să mergem să ne rugăm să crească preţul ţiţeiului pentru a ne atinge ţinta de inflaţie, sau să vorbim cu Guvernul să majoreze accizele la benzină şi motorină? Categoric, nu!".
Mugur Isărescu a mai spus că preţurile mărfurilor agroalimentare contribuie la inflaţia negativă din această perioadă.
"Se sugerează că noi trebuie să punem pe foc atâţia cărbuni pe această economie, care oricum creşte cu 4%, pentru a creşte preţurile şi a ajunge la o inflaţie de 2%, ca să ne atingem ţinta. Aceasta este o aberaţie economică".
În aceste condiţii, şeful BNR consideră, "fără niciun fel de semn de întrebare", că banca centrală îşi îndeplineşte mandatul de stabilitate a preţurilor, că această perioadă de inflaţie negativă este tranzitorie şi că, de fapt, economia se confruntă cu alte probleme: "Considerăm în continuare că în România nu suntem în deflaţie. Cum să fim în deflaţie când avem o creştere a vânzărilor cu 20% şi o creştere de venituri cu 10%?", a întrebat Guvernatorul.
Mugur Isărescu a vorbit, ieri, despre probleme economiei noastre: "În ceea ce priveşte deviaţia PIB, am trecut la exces de cerere, de la deficit de cerere. Şi se observă unde! Se observă în balanţa comercială. Dacă noi stimulăm cererea, inclusiv prin reducere de dobândă, sau prin alte metode de stimulare a cererii, atunci nu vom crea locuri de muncă decât în străinătate. Nu vom stimula economia internă, pentru că ea oricum este suprasaturată".
Potrivit Guvernatorului, există o tendinţă de încordare a pieţei muncii, câştigurile de productivitate fiind net inferioare dinamicii salariale".
Mugur Isărescu a menţionat: "Chiar dacă economiştii au mari dificultăţi în a previziona viitorul, despre trecut cred că ne putem lămuri: în 2007-2008 economia a fost supraîncălzită. Acum, încrederea în economie este mai scăzută decât în 2008, dar este clar că ne ducem într-acolo. Avem o expansiune puternică a consumului, care a antrenat şi o majorare semnificativă a importurilor. Din nou începem să consumăm din exterior".
În opinia sa, dacă este ceva de stimulat în România, este vorba despre creşterea productivităţii, a investiţiilor şi crearea de locuri de muncă, nu de stimularea consumului mai mult decât s-a stimulat.