MIRCEA TITUS DOBRE, MINISTRUL TURISMULUI: "Broşurile în limba engleză, de promovare a României, aveau peste 70 de greşeli"

Reporter: La Expo Astana din Kazahstan, România se prezintă cu materiale de promovare vechi şi greşite. Cum a fost posibil ca ţara noastră să expună, în ultimii ani, materiale de promovare vechi la târgurile şi expoziţiile internaţionale?

Mircea Titus Dobre: Eu când am venit în minister am găsit broşurile editate de Autoritatea Naţională de Turism. M-am uitat pe ele şi am văzut că au greşeli ortografice, greşeli de exprimare. Am rugat o doamnă consilier, care era profesor de engleză-franceză, să se uite pe ele şi să identifice greşelile. S-au găsit peste 70 de greşeli în broşura de limba engleză care cred că este cea mai importantă dintre toate. Le-am dat la reeditat. În momentul în care realizezi ceva pe fonduri europene, o perioadă de timp nu poţi să faci modificări.

Noi am modificat doar partea de ortografie, nu şi partea de layout, pentru că pe aceasta nu se poate interveni, altfel dai banii înapoi. De aceea s-a mers cu aceste pliante. Acum, pentru că ne apropiem de sfârşitul acestui an, putem să intervenim. Vom realiza o creaţie nouă care nu va mai avea nicio legătură cu cea veche. Se va face o licitaţie, achiziţie publică, conform legislaţiei în vigoare. Trebuie să venim cu ceva nou, pentru că totuşi au trecut aproape şase ani. Un acord cadru durează în jur de 35 de zile. Trebuie să stea în SEAP, după înscrieri urmează partea de procedură. Dacă sunt contestaţii, achiziţia poate să dureze luni de zile. Noi avem mai multe tipuri de creaţie, avem mai multe tipuri de broşuri, undeva la 9 tipuri. Vom face un acord cadru cu mai mulţi operatori economici. După ce operatorii economici s-au calificat din punct de vedere tehnic, se intră pe partea financiară şi se depun ofertele. Se scoate la licitaţie fiecare broşură în parte. Pe mine mă interesează să fie cât mai mulţi operatori economici, ca să fie concurenţă. Mă interesează şi concurenţa pe calitate, nu numai pe preţ. Noi tot timpul vorbim şi ne referim doar la preţ, dar trebuie să fim conştienţi că pentru a obţine un produs de calitate şi servicii performante, nu ne putem raporta întotdeauna la ceea ce este mai ieftin.

Legat de broşura veche, acesta este layout-ul, nu avea nimeni cum să modifice ceva. Broşura nu este una de infrastructură, într-adevăr cineva a pus acolo o legendă cu şoselele din România, dar acea hartă reprezintă regiunile istorice ale României.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia turismului în ţara noastră?

Mircea Titus Dobre: Cantitativ, din punctul meu de vedere, este o creştere de la an la an, dar în acest moment nu putem să discutăm pe nişte date reale. Nu avem un sistem foarte bine pus la punct astfel încât să centralizăm numărul turiştilor, nici măcar al turiştilor români. Noi trebuie să ştim exact ce destinaţii preferă şi înspre ce zone se îndreaptă turiştii români, pentru că avem destinaţiile clasice - Valea Prahovei, Maramureş, Bucovina, dar avem şi alte destinaţii unde noi nu ştim exact care este procentul şi ce creşteri avem pe aceste zone. Avem nevoie de un sistem care să ne arate exact circulaţia turiştilor în România pentru a realiza investiţii noi în infrastructura de turism. În acest moment, turiştii se înregistrează la recepţii şi completează o fişă de cazare. Acea fişă de cazare se centralizează sau nu undeva. O parte dintre aceste fişe sunt centralizate de Ministerul Afacerilor Interne, dar nu există o comunicare clară şi o corelare cu Institutul Naţional de Statistică (INS), care îşi ia datele direct de la hoteluri. La peste 700 de unităţi de cazare înregistrate la INS în 2016, doar vreo 300 au declarat date. Şi aici trebuie să ne punem întrebarea dacă datele declarate sunt reale. În aceste condiţii, nu putem discuta de un număr exact de turişti români şi deopotrivă străini. Trebuie să ne gândim atât la turiştii români din ţara noastră, cât şi la turiştii din diaspora, o cifră foarte mare care achită cam de două ori pe an pachete de servicii turistice. Trebuie să ne gândim la un sistem electronic de înregistrare, în primul rând şi pentru confortul turistului. În momentul în care acesta se cazează, să nu mai fie nevoit să completeze fişe, ci să fie înregistrat cu datele de pe buletin la recepţie. Suntem şi noi în secolul 21 şi ţara noastră are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de IT din Europa, trebuie să ne punem la punct un sistem electronic cât mai rapid. În legea turismului o să fie un capitol special pentru a avea acest sistem electronic integrat, care să fie corelat cu Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Turismului, astfel încât să poată fiecare instituţie să preia datele de care are nevoie. Pe noi ne interesează, în special, de unde vin turiştii ca să vedem în ce ţări trebuie să facem o promovare mai intensă. Din anumite date statistice pe 2016 a reieşit că numărul de turişti francezi a crescut foarte mult, dar eu nu cred că doar turiştii francezi ne vizitează, cred că din mai multe ţări au venit spre România. Şi pe stradă se vorbesc mult mai multe limbi, nu doar engleza, iar acest lucru se observă de la zi la zi.

Calitativ, dacă mergem pe exemplul litoralului românesc, sunt foarte multe investiţii, s-au achiziţionat foarte multe unităţi de cazare de către alte companii, de la cei care le administrau până acum şi observăm că a crescut nivelul calităţii serviciilor. Bineînţeles că orice pădure are şi uscăturile ei, lucru valabil peste tot, nu doar în România. Dar eu consider că nivelul calităţii serviciilor în turism creşte de la an la an.

Reporter: Ţinând cont de evenimentele nefericite care au avut loc în diferite regiuni ale lumii, are România un avantaj în faţa celorlalte ţări? Cum profităm de stabilitatea pe care ţara noastră o poate oferi turiştilor?

Mircea Titus Dobre: Cred că România nu trebuie să se bazeze pe aşa ceva. Eu văd turismul ca un domeniu pozitiv. Nu trebuie să privească activitatea de turism din România aceste evenimente. Cred că ţara noastră trebuie să aibă o strategie cât mai bună de promovare. Dacă ne uităm la Prinţul Charles, dânsul este un adevărat ambasador al României şi trebuie să-i mulţumim, la fel ca mulţi alţii care au venit în ţara noastră şi fac investiţii în turism şi nu numai. Asta înseamnă că România a devenit o destinaţie care atrage foarte mulţi investitori, numărul de investiţii străine în România a crescut. Cred că suntem din ce în ce mai căutaţi nu doar ca ţară, dar ca predictibilitate şi stabilitate aş putea spune chiar fiscală, pentru că, cel puţin pe domeniul turismului, fiscalitatea este foarte bine pusă la punct. Oferim facilităţi fiscale pentru domeniul turismului prin reducerea TVA la 9%, avem partea de impozit specific. Astfel, orice companie poate să-şi facă un plan de business, pentru că pot calcula, atunci când îşi fac planul de investiţie într-o unitate de cazare sau o unitate de alimentaţie publică, ţinând cont de suprafaţa respectivă sau numărul de locuri, cât va plăti pe an.

Reporter: Care sunt ţările ţintă în care vă propuneţi să promovaţi România pentru a atrage mai mulţi turişti? Ce acţiuni s-au făcut în acest sens?

Mircea Titus Dobre: Într-adevăr trebuie să luăm nişte ţări ca bază. Europa este cea mai la îndemână şi trebuie o promovare mai importantă acolo. În ianuarie suntem ţară parteneră la Târgul din Zurich, Elveţia, către care trebuie să ne îndreptăm atenţia, pentru că este o zonă în care cetăţenii au foarte mulţi bani şi cred că putem să creştem numărul turiştilor atraşi de aici. Dar în acelaşi timp trebuie să ne uităm destul de insistent şi spre Asia. Acolo este unul dintre punctele cele mai importante în ceea ce priveşte numărul de turişti, fiind un continent cu o populaţie foarte mare. Am început acum nişte paşi, şi mă refer aici la India, avem discuţiile din trecut pe care le-am continuat şi cu China. Trebuie să mergem să ne facem cunoscuţi acolo, pentru că nu am avut o promovare intensă în acea zonă.

Pentru anul acesta, avem târgurile de turism stabilite de la sfârşitul anului 2016. Ulterior o să continuăm acele întâlniri business-to-business (B2B), şi i-am rugat pe cei din ANAT să ne spună unde consideră că ar trebui să mai facem astfel de întâlniri cu ambasadorii. Noi am făcut aceşti paşi şi am înţeles că s-au semnat şi nişte pre-contracte, atât pe Spania, cât şi pe Portugalia au fost nişte realizări. Din punctul meu de vedere o astfel de întâlnire este mai importantă decât un târg. Pentru că au timp, nu sunt grăbiţi, altfel se desfăşoară întâlnirea. Vin cei mai importanţi turoperatori români, dar şi cei mai importanţi turoperatori din ţara respectivă.

Reporter: Când vom avea o lege a turismului şi care vor fi principalele avantaje ale industriei?

Mircea Titus Dobre: Avem ordonanţa 58/1998 care reglementează activitatea de turism în România. Anul viitor se împlinesc 20 de ani de când avem această ordonanţă. Ea trebuie schimbată fără doar şi poate. Noi vorbim, de exemplu, de o ordonanţă care se ocupă doar de pârtiile de schi, dar trebuie să vorbim şi de pârtiile pentru practicarea sporturilor de iarnă, de cele de săniuş, care se intersectează cu cele de schi, vorbim de siguranţa turiştilor. Trebuie să ne aducem, din punct de vedere legislativ, la realitatea anilor 2017-2018. Sunt multe lucruri care au rămas învechite, care nu au fost reglementate sau care nu au fost ulterior reglementate, pentru că domeniul turismului s-a dezvoltat. Până la data de 1 septembrie trebuie să prezentăm în Guvern, în primă lectură, proiectul de lege, apoi acesta va fi aprobat în şedinţa de guvern, probabil următoare, ulterior proiectul va merge în Parlament unde va intra în dezbatere în Senat, Camera Deputaţiilor şi apoi promulgarea de către domnul Preşedinte. Sperăm că vom avea această lege până cel târziu la 1 noiembrie anul acesta, pentru că vrem să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Trebuie să acordăm un timp în care lucrurile să se pună la punct şi toată lumea să se alinieze.

Reporter: Ce se va întâmpla cu voucherele de vacanţă, ţinând cont că în legea salarizării, de la 1 decembrie 2018, voucherele de vacanţă vor fi înlocuite cu prime în bani?

Mircea Titus Dobre: Indemnizaţiile de vacanţă sau primele de vacanţă se dau sub formă de vouchere între 1 iulie 2017 - 30 noiembrie 2018 în valoare de 1.450 de lei. Dacă o instituţie publică centrală, locală, companie de stat nu poate să dea aceste vouchere de vacanţă în perioada următoare, până la sfârşitul anului 2017, că vorbim de rectificare sau o filă bugetară separată, atunci în 2018, când îşi realizează bugetul pe anul viitor, trebuie să le cuprindă acolo. Pe legea salarizării unitare sunt prinse indemnizaţiile sau primele de vacanţă sub formă de bani începând cu 1 decembrie 2018. Nu va mai exista amânare pe voucherele de vacanţă, este lege!

Reporter: Reuşeşte ţara noastră să se ridice la standarde internaţionale, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite?

Mircea Titus Dobre: Da, de ce nu. Din punctul acesta de vedere cred că un hotel de 3-4 stele în România, faţă de alte ţări, este mult mai bine pus la punct. Într-adevăr, am constatat că noi nu avem foarte bine dezvoltată zona de lux. Cred că aici mai este loc de investit pentru că este cerere destul de mare, mă refer la hoteluri de 4 stele plus sau 5 stele.

Reporter: Pe ce aspect ar trebui să mizeze ţara noastră pentru a atrage mai mulţi turişti străini?

Mircea Titus Dobre: În primul rând cred că trebuie să ştim să vindem mult mai bine. Nu este atributul Ministerului Turismului, pentru că noi nu putem vinde pachete de servicii turistice, dar am observat că agenţiile şi-au schimbat puţin politica, abordarea şi au început să facă nişte pachete mult mai complexe, nu numai pe litoral. Cred că şi aici calitatea pachetelor serviciilor turistice din România, realizate de agenţiile de turism, a început să crească astfel încât pachetele oferite să fie cât mai bine puse la punct. Trebuie să creăm şi nişte Organizaţii de Management al Destinaţiilor pe care le avem acum în dezbatere publică. Aici trebuie să intervină şi unitatea administrativ teritorială pe partea de promovare, să-şi facă o politică coerentă. La aceste discuţii vor sta şi privaţii, reprezentativitatea va fi 50% - 50% în cadrul Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor.

Reporter: Ce se întâmplă cu birourile din afară? De când îşi vor relua activitatea şi cum vor funcţiona?

Mircea Titus Dobre: Am fost huliţi pentru desfiinţarea birourilor de promovare externă, dar le-am desfiinţat pentru că nu era o administrare coerentă a acestora. Acum urmează, prin ordonanţa 58 care este în dezbatere publică, să definim şi să încadrăm ataşatul de turism. Acesta va fi o persoană fizică, angajat în cadrul Ministerului Turismului, cu statut diplomatic în baza unui concurs care se dă în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi care va avea un mandat foarte clar, pe patru ani, şi vom putea să-i măsurăm performanţele. Va avea dublă subordonare, va face politica Ministerului Turismului, dar este în subordinea ambasadorului, care este reprezentantul statului român. Acum realizăm temeiul legal, prin această ordonanţă 58. Ulterior, sper ca până la sfârşitul anului, să realizăm şi concursurile pentru ocuparea posturilor. Săptămâna trecută a fost o întâlnire a Consiliului consultativ în turism unde am informat reprezentanţii acestuia că ne gândim la ţările unde vom realiza şi vom organiza aceste birouri de promovare externă ca să nu mai existe discuţii. Ei s-au supărat pe noi pentru că nu i-am consultat, dar nu aveam cu ce, aici era singura activitate care nu era reglementată corect din punct de vedere al persoanelor care reprezintă acest domeniu de activitate în afara României. De aceea s-a decis să le reorganizăm şi să le dăm statut diplomatic. S-au luat nişte decizii şi datorită faptului că partea de administrare a birourilor nu era realizată în mod corect. În acest moment, în urma solicitării noastre, Corpul de control al prim-ministrului face verificări cu privire la birourile de promovare externă. Aşteptăm concluziile. Eu nu am spus că reprezentanţii acestor birouri sunt vinovaţi. Cei care au rămas şi nu şi-au dat demisia sunt angajaţi, în continuare, ai Ministerului de Turism. Vreau să alegem cei mai buni oameni din Ministerul Turismului care să reprezinte România acolo. Trebuie să ne gândim şi unde vom amplasa aceşti ataşaţi în turism. Să vedem dacă este necesar, de exemplu să avem atât la Beijing, cât şi la Shanghai, dacă ne trebuie în New Delhi. Aceasta va fi o discuţie cu piaţa, cu reprezentanţii Consiliului consultativ al turismului. Nu este o decizie pe care să mi-o asum singur, cei care fac incoming cunosc cel mai bine piaţa. După parcurgerea acestei etape şi în urma deciziei privind reprezentanţii, în baza concursurilor, trebuie să ne gândim foarte clar ce strategie adoptăm acolo. Nu cred că putem să adoptăm aceeaşi strategie pe care o adoptăm şi în Europa.

Reporter: Cum vedeţi controalele desfăşurate în această perioadă pe litoral, atât de dumneavoastră, cât şi de asociaţiile de protecţie a consumatorului? Sunt acestea dăunătoare imaginii turismului?

Mircea Titus Dobre: Eu nu fac controale cu presa! Nu cred că acesta este atributul instituţiei publice centrale. Orice instituţie pe domeniu de activitate trebuie să facă controale. Acesta este atributul. Şi noi am fost în control şi am dat un comunicat de presă pentru informarea publicului. Sunt turişti care vin, care au achitat pachete turistice, este necesar să fie informaţi. Am transmis şi celor de la ANAT pentru că au contracte cu agenţiile de turism cu hotelurile respective. Sunt întru totul de acord cu aceste controale şi informările turiştilor. Nu sunt de acord cu "spectacolul" televizat. Imaginile acelea se rostogolesc, ajung în afară şi sunt dăunătoare imaginii ţării noastre. După ce am fost în control şi am dat comunicatul de presă, informaţia a ajuns unde trebuia să ajungă, la turişti şi la agenţiile de turism. Din momentul în care ai adus o informaţie negativă, imaginea pozitivă se redresează extraordinar de greu.

Modalitatea de transmitere a controalelor este dăunătoare. Este obligaţia unei instituţii să facă controlul şi să informeze opinia publică. Asta nu înseamnă să iei după tine toată media. Când intri într-o unitate, oricare ar fi ea, sunt angajaţi nişte oameni simpli, care nu au nicio vină. Trebuie să ne gândim dacă ai voie să-i filmezi fără acordul lor. Nu am nimic cu nimeni, dar mă deranjează faptul că aceste imagini se rostogolesc în afara ţării. Nu contest că ce s-a găsit acolo este de-a dreptul dezgustător, nu contest să iei decizia radicală şi să îi pui lacătul, dacă se impune.

Reporter: Ce probleme din industria turismului vă propuneţi să rezolvaţi până la sfârşitul anului?

Mircea Titus Dobre: Pentru că suntem în pre-infrigement, cea mai urgentă problemă ar fi garantarea pachetelor de servicii turistice şi anume modificarea ordonanţei 107/1999. Aceasta este cea mai spinoasă problemă pentru că suntem presaţi de timp, trebuie rezolvată până la sfârşitul anului 2017. Noi ne-am propus să fie gata până la 1 septembrie 2017, pentru că o avem pe legea de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe simple. Principiul acestor acţiuni este ca fiecare pachet de servicii turistice să fie asigurat, să nu mai existe niciun risc. Vreau să ştiu că dacă un cetăţean cumpără un pachet de servicii turistice în early booking, cu 6 luni înainte, nu trebuie să aibă nicio grijă că se va întâmpla ceva cu banii lui. Pe partea de pachete trebuie să lucrăm, pentru că biletele de avion sunt garantate, având o altă politică de garantare. Aşa cum este garantat fiecare bilet de avion, aşa trebuie să fie şi fiecare pachet de servicii turistice. Putem avea poliţe de asigurare, am început discuţiile cu Asociaţia Română a Băncilor să vedem dacă găsim o variantă pentru partea de scrisoare de garanţie bancară şi în favoarea cui poate fi dată în aşa fel încât să existe o certificare că respectivul pachet de servicii turistice achiziţionat de orice cetăţean are o garanţie că îl va primi sau o să-şi primească banii înapoi.

De asemenea, vom începe, în curând, două studii de marketing. Am discutat cu doamna primar, Gabriela Firea, în aşa fel încât să realizăm, pe baza acestui studiu, o zonă turistică a Bucureştiului. După ce avem acest studiu, vom discuta cu doamna Primar să se instituie realizarea unui PUZ pentru declararea unei zone din Bucureşti ca fiind turistică.

Mai avem un alt studiu de marketing extern în baza căruia să realizăm o viziune pentru perioada 2018-2022. Ultimele studii pe care le avem sunt din 2010-2011, astfel că este nevoie să le refacem, turismul este un domeniu dinamic şi este nevoie să avem date noi.

Reporter: Ce valoare s-a cheltuit până acum din bugetul alocat pentru promovarea turistică?

Mircea Titus Dobre: Până acum s-a cheltuit aproximativ 1 milion de euro, din cele 5 milioane alocate Ministerului Turismului. Trebuie să cheltuim banii cu grijă, să nu îi dăm doar de dragul de a-i cheltui. Trebuie să-i cheltuim eficient. De aceea am aprofundat întocmirea caietelor de sarcină pentru partea de creaţie. La licitaţie se poate înscrie oricine, dar instituţia trebuie să ştie exact ce îşi doreşte. Nu am fost de acord să facem nişte caiete de sarcini pe repede înainte pentru ca apoi să ne dăm seama că suntem luaţi peste picior datorită faptului că am sărit peste nişte etape majore. Nu sunt eu cel care decide, avem o direcţie de marketing şi promovare. Situaţia trebuie să fie bine analizată şi trebuie făcută cu cap, nu doar repede.

Reporter: Vă mulţumesc!