Mişa: "Vom avea un audit la CEC Bank pentru verificarea activităţii băncii"

Banca Naţională a României (BNR) a atras atenţia Ministerului Finanţelor Publice (MFP) asupra faptului că, în ultimii doi ani, nu s-a întâmplat nimic în cadrul procedurii de schimbare a conducerii CEC Bank, a spus, ieri, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, prezent la şedinţa Comisiei economice din Senat.

Anunţând că urmează să efectueze un audit referitor la situaţia în care se află banca de stat, ministrul de resort a menţionat că Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank a iniţiat o procedură încă din 2015, când au fost nominalizate o serie de persoane care ar fi trebuit să facă parte din conducerea CEC, după ce obţineau avizele BNR şi acreditările necesare, însă persoanele nominalizate nu au transmis documentele către Banca Centrală. Ministrul Finanţelor a menţionat: "BNR ne-a atras atenţia că au trecut doi ani de zile în care nu s-a întâmplat nimic la CEC. Din informaţiile mele, nu au fost transmise documentele din partea membrilor nominalizaţi".

Ministerul Finanţelor prefigurează noi schimbări la vârful CEC Bank, pe parcursul zilei de vineri având loc discuţii intense pe acest subiect, după cum ne-au transmis surse apropiate situaţiei. Se pare că au fost făcute mai multe permutări, fiind vehiculate câteva formule în care va funcţiona viitoarea echipă. La finalul zilei, printre cei în cărţi pentru noua conducere executivă, potrivit surselor noastre, erau Dan Sandu, Demetrian Magheru, Cristian Seitaru şi Mihaela Popa. Numele lui Dan Sandu, unul dintre bancherii cunoscuţi din piaţă, este vehiculat de câţiva ani pentru echipa de conducere a CEC Bank.

Domnia sa are o experienţă bogată în sistemul bancar, de-a lungul anilor activând atât în cadrul unor bănci comerciale ca Citibank, Millennium Bank, Nextebank şi Volksbank, cât şi la Banca Naţională a României.

Componenţa anterioară a Comitetului de Direcţie era: Radu Graţian Gheţea - Preşedinte, Andrei Liviu Stamatian (Prim-Vicepreşedinte), Mihaela Lucica Popa (Vicepreşedinte), Gheorghe Carabasan (Vicepreşedinte) şi Mirela Iovu (Vicepreşedinte).

Schimbări au fost efectuate, în ultima vreme, şi la nivelul Consiliului de Administraţie, unde, în urmă cu două luni, pe site-ul băncii apăreau ca membri nominalizaţi Ştefan Nanu - director de trezorerie în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi Doru Petru Dudaş - director general al Direcţiei Generale de Legislaţie Cod Procedură Fiscală, la acelaşi minister. Vineri, ca membri nominalizaţi în Consiliul de Administraţie al CEC Bank, care încă nu au primit avizul BNR, apăreau Elena Oana-Iacob şi Mirela Călugăreanu, în locul celor două nume menţionate mai sus.

Luna aceasta expiră avizul acordat de Banca Naţională a României lui Radu Graţian Gheţea, pentru exercitarea funcţiei de preşedinte CEC Bank, iar pentru prelungirea mandatului este necesară o solicitare din partea acţionarului majoritar al băncii, respectiv Ministerul Finanţelor Publice. Dar, în prezent, Radu Graţian Gheţea are acordul BNR pentru exercitare simultană a funcţiilor de preşedinte şi preşedinte executiv, prin derogare de la legea actuală în domeniu, conform surselor noastre apropiate situaţiei. Contractul domnului Gheţea pentru funcţia de preşedinte executiv este valabil până în luna mai 2019.

Guvernul a aprobat, în prima parte a anului în curs, o Ordonanţă de Urgenţă prin care au fost exceptate instituţiile de credit cu capital de stat (CEC Bank şi Eximbank) de la aplicarea OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, aprobată prin Legea 111/2016. Acest lucru s-a întâmplat deşi procedura de schimbare a conducerii CEC Bank în baza OUG 109 trecuse deja de întocmirea listei scurte.

Întrebat, ieri, de senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice, dacă va realiza un audit referitor la mandatul domnului Radu Graţia Gheţea, care conduce banca încă din 2007, Ionuţ Mişa a spus că are în plan derularea unui astfel de audit, dar nu legat de o persoană, ci de activitatea întregii bănci.

Senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget, a menţionat că, în ultimii doi ani, opiniile auditorului KPMG au fost date "cu rezerve", creditele neperformante fiind supraevaluate în situaţiile financiare din perioada respectivă. În replică, Ionuţ Mişa a afirmat: "Vom analiza să vedem de ce auditul a fost dat cu rezerve şi ce se află în spatele acestor opinii. (...) Nu vom face nicio diferenţă între CEC şi celelalte bănci din piaţă".

• Mişa: "Am cerut ARB să facă o curăţenie în interior, pentru că vom monitoriza lunar declaraţiile fiscale"

Florin Cîţu consideră că Ionuţ Mişa face diferenţă între CEC Bank, instituţie cu acţionariat majoritar de stat, prin MFP, şi restul băncilor din piaţă, despre care ministrul de resort afirmă că, în marea lor majoritate, nu au plătit impozit la stat în niciunul din ultimii cinci ani, ascunzându-şi profiturile prin diverse metode.

"Nu am atacat şi nu atac sub nicio formă sectorul bancar. Vreau doar să evidenţiez dezechilibrele din piaţă, indiferent de domeniu", a replicat Ionuţ Mişa. Ministrul Finanţelor spune că le-a pus în vedere instituţiilor de credit, prin Asociaţia Română a Băncilor (ARB), să-şi facă o curăţenie internă: "Am menţionat ARB că ar trebui să facă o curăţenie în interior, pentru că vom monitoriza lunar declaraţiile fiscale, astfel încât să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat până acum. (...) Suntem cu ochii pe ele, pe toate, fără discriminări".

Reprezentanţii Comisiei Economice din Senat l-au audiat, ieri, pe Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa, întrebându-l în special despre băncile care nu au plătit impozit pe profit în ultimii ani.

Ionuţ Mişa a declarat în mai multe ocazii, de când a fost numit ministru al finanţelor, că majoritatea băncilor din piaţa noastră nu au plătit impozit în ultimii ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, fiind vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).

Ionuţ Mişa a subliniat: "Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care companiile respective pot fi identificate ca acţionari la alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari - băncile".

În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor Publice a plafonat gradul de deducere a cheltuielilor cu vânzarea creditelor neperformante la 30%, de la 100%, la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora.

• Ministrul Finanţelor i-a promis senatorului Zamfir lista cu băncile fără profit

În urma declaraţiilor făcute de domnul Mişa, senatorul Daniel Zamfir a solicitat de mai multe ori lista cu băncile care nu au înregistrat profit în ultimii ani, spunând că este de interes public "să se ştie care bănci sunt pe pierdere de ani de zile". Domnia sa precizează că nu este de acceptat invocarea articolului din Codul de Procedură Fiscală privitor la secretul fiscal: "Am considerat de interes public lista acestor bănci. Este absolut necesar ca orice cetăţean al ţării să ştie dacă banca la care îşi ţine banii are o pierdere reală sau nu. Nu cred că este secret de stat sau de serviciu că nişte societăţi comerciale nu plătesc impozit pe profit".

În replică, Ionuţ Mişa a precizat că acest tip de informaţii se încadrează la secretul fiscal, dar că "indiscutabil" va transmite această listă comisiei de specialitate: "Trebuie să păstrăm secretul fiscal în relaţia cu presa, nu şi cu dumneavoastră, Comisia economică. Lista poate fi comunicată Comisiei, asumându-vă modul în care utilizaţi informaţiile mai departe. Şi eu sunt 100% de acord cu dumneavoastră, că cetăţenii trebuie să aibă dreptul să ştie care este situaţia fiscală a oricărei entităţi cu care interacţionează şi care este riscul să fie prejudiciaţi în urma acestei colaborări. Indiscutabil vă vom transmite informaţiile solicitate".

Senatorul PNL l-a întrebat pe ministru dacă informaţiile din lista băncilor care nu au plătit impozit pe profit, publicată de ziarul BURSA în urmă cu o lună sunt adevărate. Ionuţ Mişa a răspuns: "Nu ştiu cum au ajuns acele informaţii în presă şi dacă sunt veridice sau nu".

Tabelul publicat de ziarul BURSA arată discrepanţa, uneori uimitoare, dintre profitul contabil raportat de bănci şi rezultatul fiscal al exerciţiului financiar.

Întrucât tabelul (de aproape cinci pagini, dintre care trei sunt ocupate cu cifra zero la coloana ce reflectă impozitul anual pe profit), conţine o serie de date care ne-au contrariat, arătând pierderi la anumite bănci în anii în care acestea au raportat profit, am încercat să comparăm respectivele informaţii cu cele care apar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Cifrele sunt diferite!

Am cerut ajutorul experţilor din domeniu, care ne-au explicat că ceea ce raportează băncile, BNR şi MFP sunt rezultatele contabile, iar ceea ce apare în documentul deţinut de noi reprezintă rezultatele fiscale, obţinute după reportarea şi deducerea pierderilor din anii precedenţi.

Spre exemplu, Banca Comercială Română (BCR), cea mai mare instituţie de credit din sistem, a raportat, conform comunicatelor postate pe propriul site, profit net în trei din cei şase ani (în 2011 - 70,9 milioane lei, în 2013 - 591,2 milioane lei, în 2015 - 918,9 milioane lei şi în 2016 - 1,045 miliarde lei), dar situaţia fiscală indică pierderi însemnate (care ajung până la minus 3 miliarde lei, în 2014) în toţi cei şase ani la care facem referire.

O altă bancă ce apare în tabelul nostru cu impozit zero în perioada 2011-2016 este Bancpost, cu toate că şi aceasta a avut profit contabil în ultimii doi ani (26 milioane lei în 2016 şi 35,24 milioane lei în 2015), potrivit datelor de pe MFP.

Banca Transilvania, societate listată la Bursă, s-a lăudat cu profit de 1,22 miliarde lei anul trecut, respectiv 2,41 miliarde lei în 2015, dar a raportat pierderi fiscale de -2,3 miliarde lei în 2016 şi de -3 miliarde lei în anul precedent.

Printre băncile care au plătit impozit pe profit în toţi cei şase ani la care ne raportăm se numără Raiffeisen Bank, ING Bank şi BCR Banca pentru Locuinţe.

Domnul Mişa a spus, ieri, că, printre cele 31 de bănci care nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani, se află şi instituţii care sunt în insolvenţă sau faliment, dar care, din punct de vedere fiscal, încă mai sunt viabile.

Aceste bănci care activează la noi sunt prezente şi în celelalte ţări, însă acolo plătesc impozit, în timp ce în România nu, a reiterat ministrul. Întrebat dacă este de părere că băncile din ţara noastră ascund profiturile, Mişa a răspuns: "Am reuşit să dovedim acest lucru în cadrul controalelor efectuate de ANAF în sistemul bancar".

Una din băncile la care a fost finalizat controlul ANAF este BCR, după cum se arată chiar în raportul băncii, unde se precizează că Fiscul i-a impus sume suplimentare de plată, banca fiind obligată să plătească impozit de 40,57% din profitul pe primul semestru al anului în curs, respectiv 176,1 milioane de lei.

Raportul financiar aferent primelor şase luni ale anului, publicat pe site-ul BCR, menţionează: "În perioada 3 mai 2016 - 9 iunie 2017, BCR a fost subiectul unui control fiscal cu scopul verificării impozitului pe profit şi a taxei pe valoare adăugată pentru perioada 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2015. Ca urmare a acţiunii de control, sume adiţionale au fost considerate de către autorităţile fiscale ca şi obligaţii de plată şi au fost contabilizate în consecinţă la data de 30 iunie 2017, chiar dacă banca va contesta această decizie în perioada imediat următoare. Datorită faptului că BCR a solicitat deductibilitate pentru cheltuielile cu deprecierea subsidiarelor, activul privind impozitul amânat recunoscut anterior pentru aceste diferenţe temporare a fost reversat la 30 iunie 2017. Cu toate acestea, banca consideră că deductibilitatea acestor cheltuieli se va obţine, prin urmare a recunoscut un activ din creanţe fiscale".

La nivel european, se fac paşi pentru ca multinaţionalele să-şi raporteze corect profiturile în ţările în care activează, iar noi suntem prezenţi la aceste discuţii, a anunţat Ionuţ Mişa, precizând că, la recenta reuniune a Consiliului ECOFIN, au avut loc discuţii cu reprezentanţii ţărilor din Vest ca marile companii IT, cum ar fi Google sau Facebook, să plătească impozit în ţările unde realizează profit.

Ministrul de resort a spus că a fost semnat un document în acest sens şi şi-a exprimat speranţa că va fi emisă o reglementare în acest sens.