MIŞU NEGRIŢOIU:  "Am recomandat ca fondul mutual pentru despăgubiri agricole să devină instituţie financiară"

Modul de funcţionare a fondurilor mutuale pentru despăgubiri agricole din ţara noastră ar putea să fie schimbat din nou, după ce reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întânit recent cu cei ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, în vederea introducerii acestora sub controlul ASF. "Fondurile mutuale pentru despăgubiri agricole trebuie acreditate şi controlate de ASF", a declarat Nicolae Popa, director general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), în cadrul unei conferinţe de profil. Potrivit domniei sale, reprezentanţii MADR au discutat deja cu cei ai ASF, iar fondurile mutuale urmează să fie operaţionale în noul context, începând de anul viitor.

La rândul său, Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, ne-a spus că Autoritatea nu poate supraveghea aceste fonduri decât dacă devin instituţii financiare, recomandare pe care ASF a şi făcut-o reprezentanţilor din Ministerul Agriculturii. "Potrivit formei actuale a legislaţiei, fondul mutual agricol este o organizaţie non-profit şi nu cade sub incidenţa ASF, dar dacă statutul acestuia se schimbă în instituţie financiară, atunci ASF se va implica în supravegherea acestora", ne-a precizat Mişu Negriţoiu.

Această schimbare ar însemna o nouă modificare a organizării acestor fonduri, după ce discuţiile de anul trecut pe această temă au dus în final la aprobarea unei variante a legii priviind înfiinţarea fondurilor mutuale agricole care a fost dezaprobată de agricultori.

Reamintim că, atunci când iniţiativa creării acestui fond a fost făcută publică şi început dezbaterea, deputaţii au ridicat problema monitorizării acestor organisme de către ASF, însă Autoritatea ne-a transmis la vremea aceea că "fondurile mutuale agricole" nu intră în sfera de competenţă a ASF.

Parlamentarii doreau să ştie atunci dacă fondurile mutuale agricole au nevoie de avizul ASF, având în vedere că 65% din banii cu care vor lucra acestea vor proveni de la bugetul statului şi de la Uniunea Europeană.

Noţiunea de fond mutual este specifică definiţiilor consacrate la nivel internaţional din domeniul pieţei de capital şi este un sinonim uzitat curent pentru noţiunea de "fond deschis de investiţii". Aceeaşi sursă arată că fondurile mutuale/deschise de investiţii sunt entităţi fără personalitate juridică, care au ca scop unic atragerea de resurse băneşti (de la persoane care realizează investiţii financiare) şi efectuarea de plasamente în instrumente financiare lichide, în timp ce fondul vizat a fi creat de MADR va funcţiona ca o organizaţie nepatrimonială fără scop patrimonial, având ca obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice suferite, ca urmare a unor incidente de mediu sau a unor situaţii excepţionale apărute. Conform legislaţiei aprobate de Parlament iarna trecută, pot fi organizate până la patru fonduri mutuale de despăgubiri agricole, acestea fiind organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică. Mai exact, fermierii care exploatează peste 20% din suprafaţa agricolă a României sau echivalent în UVM (unitate vită mare)/ha al animalelor deţinute pot înfiinţa un astfel de fond. Deoarece forma adoptată nu satisface cerinţele asociaţiilor reprezentative ale fermierilor, acestea nu se grăbesc să creeze astfel de organizaţii. Singura organizaţie care a depus documentaţia pentru înfiinţarea unui fond potrivit legislaţiei în vigoare a fost Federaţia Pro-Agro. Acesta urma să fie operaţional în al doilea semestru din 2014, iar cotizaţia la Fondul Mutual a fost stabilită în raport cu despăgubirile primite de către fermieri în ultimii ani, respectiv circa 3 euro pe hectar sau echivalent UVM (Unitate Vită Mare).