MIŞU NEGRIŢOIU, ING BANK: "Anul 2015 pentru adoptarea euro nu era un termen realist"

Anul 2015 pentru adoptarea monedei europene de către ţara noastră nu era un termen realist, a declarat, ieri, Mişu Negriţoiu, chairman la ING Bank România. Domnia sa a adăugat că ţara noastră ar putea adopta euro, din punct de vedere tehnic, la cinci- şase ani de la începerea discuţiilor despre aderarea la zona euro.

Mişu Negriţoiu a explicat: "Sunt două niveluri pentru adoptarea euro, unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este atunci când eşti gata, aces­ta reprezentând răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanis­mul ERM (n.r. exchange rate mechanism), dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro, din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre acest lucru".

Domnia sa a adăugat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă în prezent, în special după un anunţ "oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist".

Mişu Negriţoiu a declarat: "Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema < euroizării > economiei. Faptul că se adoptă euro acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut, de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte, obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică".

Oficialul ING Bank a mai spus că termenul de aderare la zona euro ar trebui să se regăsească în platformele electorale ale politicienilor, însă comportamentul acestora se înrăutăţeşte, pentru că nu se înţelege nimic din programele politice din actuala campanie electorală.

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat, pentru presa internaţională, că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu intră în prezent în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut, este un bun exerciţiu de disciplină economică.

Întrebat dacă este de acord cu Guvernatorul, premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, fiind în favoarea unei Europe închegate, fără a considera termenul 2015 "bătut în cuie".

Polonia a decis să amâne intrarea în zona euro, programată pentru anul 2012, oficialii de la Varşovia considerând că, în prezent, nu poate fi exclus în totalitate riscul dispariţiei uniunii monetare.

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din aceas­tă iarnă, potrivit declaraţiilor oficialilor români.

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, consideră că ţinta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar chiar dacă se va discuta după alegeri, se menţine până atunci ca obiectiv.

Domnia sa a declarat, într-un interviu acordat ziarului "BURSA": "Dacă intri nepregătit în zona euro, atunci este ca şi cum ai face primul pas spre o criză. Când o ţară aderă la uniunea monetară trebuie să fie suficient de bine pregătită din punct de vedere al competitivităţii. Ea trebuie să aibă suficientă flexibilitate economică".

Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, perioadă în care moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.