MIŞU NEGRIŢOIU, ING:  Fiscalitatea, în continuare o necunoscută în 2011

• Revenirea economiei în 2011, bazată pe încrederea crescută a investitorilor şi a consumatorilor români

Reporter: Domnule preşedinte, cum apreciaţi evoluţia economiei în anul 2010? Care ar fi lucrurile pozitive şi cele negative pe care le-aţi puncta?

Mişu Negriţoiu: Aşteptările noastre iniţiale erau că economia îşi va reveni în 2010 (vedeţi prognoza ING Bank din martie 2010). Din păcate, nu s-a întâmplat asta (PIB va înregis-tra probabil o scădere de -2% la sfârşitul anului), iar problemele României chiar s-au accentuat.

La "lucruri pozitive", 2010 a fost un "an al corecţiilor fiscale" (care ar fi trebuit să se întâmple cel mai târziu în 2009!) pentru o reducere a deficitului bugetar de natură să arunce România într-un derapaj periculos. În consecinţă, a fost nevoie de implementarea unor măsuri de austeritate care ar trebui să aibă impact pozitiv pe termen mediu-lung cu condiţia ca reformele începute în acest an să continue şi în anii următori. Acordul cu FMI şi UE încheiat în 2009 şi-a produs efectele, ceea ce a permis României să ia un avans faţă de Grecia sau alte ţări europene în adoptarea măsurilor de ajustare pentru însănătoşirea finanţelor publice şi recâştigarea credibilităţii pieţelor financiare. Acesta a fost un alt aspect pozitiv.

La partea negativă aş menţiona începerea cu întârziere a politicilor de ajustare fiscală, ezitările continue în aplicare însoţită de o "instabilitate" politică în general, ca şi lipsa de decizie a autorităţilor când vine vorba de dezvoltarea unor proiecte importante care să repună economia pe creştere.

Reporter: Cum preconizaţi că va evolua economia în 2011?

Mişu Negriţoiu: Scenariul cel mai probabil pentru anul 2011 este că se va opri scăderea PIB, chiar va fi însoţită de o creştere economică la nivelul întregului an (consensul în piaţă este de 1-2%) în ciuda efectelor restrictive ale politicii fiscale, dar în contextul revenirii creşterii veniturilor, a consumului şi investiţiilor. Autorităţile doar ce au anunţat noi măsuri de ajustare fiscală care, deşi nu foarte dure, prezintă riscul de a reduce consumul în primul trimestru din 2011 sau poa-te chiar în primul semestru. Tot în această direcţie ar putea acţiona şi efectul decalat dinspre tăierile de salarii operate la început de iulie 2010.

Revenirea s-ar baza pe o încredere crescută a investitorilor în urma măsurilor de ajustare fiscală, pe îmbunătăţirea situaţiei la nivel global şi pe încrederea crescută a consumatorilor români. Aceasta din urmă ar fi sprijinită de stabilizarea economiei româneşti, dar şi de anunţata majorare a salariilor în sectorul public.

Reporter: Care credeţi că vor fi sectoarele cele mai performante şi de ce?

Mişu Negriţoiu: Industria va rămâne sectorul cu cea mai bună performanţă în 2011 şi cea mai puternică contribuţie pozitivă la formarea PIB. Şi asta fiindcă investiţiile se vor face cu preponderenţă într-un sector care şi în prezent merge bine. Cererea externă este de aşteptat să rămână destul de puternică, deşi în uşoară scădere faţă de 2010.

Este posibilă stabilizarea situaţiei în celelalte sectoare (servicii, agricultură), cu excepţia construcţiilor unde nu este exclusă continuarea trendului descendent având în vedere ultimele date statistice, precum şi dezechilibrul din acest sector din ultimii ani dinaintea crizei.

Reporter: Aveţi câteva sfaturi/ măsuri sugestive pentru Guvern pentru anul viitor? Dar pentru BNR?

Mişu Negriţoiu: Cred că atât Guvernul cât şi BNR îşi fac bine treaba din perspectiva stabilităţii macroeconomice şi ieşirii României din recesiune, în ciuda frustrărilor şi nemulţumirilor populaţiei. Poate singurul "reproş" este că au început prea târziu, iar dacă ar fi fost făcute la timp şi aşteptările populaţiei ar fi fost diferite.

Reporter: Care sunt dificultăţile cu care se vor confrunta firmele în anul viitor, în opinia dumneavoastră?

Mişu Negriţoiu: Fis-calitatea va reprezenta, probabil, în continuare o necunoscută în 2011, însă incertitudinea legată de acest subiect va fi probabil mai mică. Cum cererea internă va rămâne anemică, cred despre companiile româ-neşti că vor trebui să-şi mărească eficienţa pentru a putea face faţă unei competiţii în creştere la nivel regional şi global. Tot mai utilă pentru companii ar fi orientarea către business cu alţi parteneri privaţi - din ţară sau de afară - spre deosebire de afaceri preponderent cu statul.

Reporter: Cum o vor duce cetăţenii României în acest an? Care sunt previziunile dumneavoastră legate de rata şomajului şi de evoluţia creditelor neperformante?

Mişu Negriţoiu: Am amintit mai devreme creşterea veniturilor care poate fi un beneficiu real al reluării creşterii economice. Dar chiar şi atunci când economia îşi revine, locurile de muncă se găsesc greu în continuare, iar creşterea salariilor este relativ modestă.

Rata şomajului probabil că va scădea, însă foarte puţin fiindcă în faza de revenire a ciclului economic nu se creează multe locuri de muncă. De asemenea, având în vedere cât de mult depindem de finanţarea din exterior, revenirea economiei româneşti nu poate fi rapidă fiindcă băncile din vest vor fi prudente nu doar în relaţia cu România, ci cu ţările din Europa Centrală şi de Est în general.

Volumul nominal al creditele neperformante este probabil să continue să crească ca urmare al "recunoaşterii" explicite, dar şi având în vedere reacţia întârziată la revenirea economiei. Ar trebui să vedem stabilizarea lor şi, eventual, scăderea lor în cea de-a doua parte a anului următor.

Reporter: Credeţi că există şanse să vedem o revenire a creditării, în anul viitor? Pe ce segmente?

Mişu Negriţoiu: Aşteptările de revenire a creditării cred că sunt legitime, deşi într-un ritm moderat (10-15%), dar mai mult în partea a doua a anului. Cu siguranţă nu vom mai avea curând rate de creştere precum cele dinainte de criză. Creditarea în valută şi-a revenit deja pe parcursul anului trecut dacă am ţine cont de faptul că rata anuală de creştere este de circa 7% acum, iar la un moment dat a fost chiar 9%. Probabil că împrumuturile în valută vor creşte mai mult decât cele în moneda locală. Este de aşteptat ca şi creditarea în lei să-şi revină gradual pe parcursul anului 2011, odată cu revenirea economică. Însă nu putem spera la rate de creştere de 20-30%!