MODIFICAREA LEGILOR JUSTIŢIEI, ÎN AŞTEPTARE DNA - structură suport pentru Parchetul European

Ministerul Justiţiei a finalizat trei proiecte de lege dintr-un pachet de legi mai amplu, care este în curs de elaborare, pentru realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare şi Raportul MCV, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei. Din păcate niciunul dintre cele trei proiecte de acte normative nu se referă la modificarea legilor justiţiei aprobate în urmă cu doi ani de majoritatea PSD-ALDE-UDMR.

Primul proiect prevede reguli speciale de procedură pe perioada Pandemiei Sars-Cov-2. Ministerul de resort propune includerea unor reguli de procedură care au mai funcţionat temporar pe durata decretelor prezidenţiale privind starea de urgenţă, dar şi unele noi privind desfăşurarea unor acte de procedură la distanţă, prin intermediul tehnologiilor. De exemplu, în materie civilă proiectul introduce mai multe reguli temporare, pe durata stării de alertă, printre care se numără:

-instanţele judecătoreşti pot hotărî, cu acordul părţilor, ca şedinţele de judecată să se desfăşoare prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală;

-pentru judecarea proceselor, instanţele judecătoreşti, ţinând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi;

- când este posibil, prin grija instanţei, şedinţele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea şi calitatea transmisiunii, pe portalul instanţelor de judecată.

Dintre regulile instituite în materie penală, menţionăm:

-posibilitatea ca persoanele private de libertate (arestate preventiv, aflate în executarea unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri educative privative de libertate) să fie audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că audierea prin acest mijloc nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor;

-posibilitatea ca alte persoane decât cele private de libertate să fie audiate şi prin videoconferinţă, însă numai cu acordul acestora, aspect care le va fi adus la cunoştinţă fie cu ocazia primei audieri, fie printr-o înştiinţare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace, persoana în cauză fiind întrebată dacă îşi manifestă acordul în acest sens.

Al doilea act normativ iniţiat de Ministerul Justiţiei se referă la măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a INM, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, concursul de admitere în magistratură.

Conform proiectului, se stabileşte la 2 ani durata cursurilor la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2020 şi 2021 şi la 1 an durata stagiului judecătorilor şi procurorilor care au fost admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2020 şi 2021.

Ministerul de resort susţine că stabilirea noilor durate de stagiu şi formare profesională reprezintă o soluţie realistă, care evită agravarea deficitului de resurse umane din cadrul instanţelor şi parchetelor.

Ultimul proiect legislativ lansat ieri de ministerul de resort se referă la măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 privind Parchetul European.

Conform proiectului de act normativ, structura suport a Parchetului European în România, va fi stabilită în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Referitor la această iniţiativă, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a declarat: "Parchetul European va opera şi în România. Prin acest act normativ, ne propunem să asigurăm sprijinul operaţiunilor Parchetului European în România prin DNA, păstrând în acelaşi timp independenţa DNA şi funcţionalitatea sa pentru propriile anchete. Este un proiect legislativ echilibrat, care trebuie adoptat cât mai repede, pentru a avea disponibil cadrul normativ românesc în paralel cu operaţionalizarea la nivel european. La fel procedează şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. Proiectul a parcurs etapa dezbaterii publice şi se află de câteva zile pe circuitul de avizare, inclusiv la CSM, urmând sa fie înaintat ulterior Guvernului".

Ministrul Justiţiei a precizat că respectivele proiecte constituie o "uvertură" pentru altele care vor urma şi la care încă se lucrează în minister. Cătălin Predoiu a precizat că legile justiţiei se află încă în lucru şi că vor fi propuse în dezbatere publică până la finalul lunii septembrie.

Amintim că, în conferinţa de presă din 28 august, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Legile justiţiei au fost ciuntite de PSD, care a încercat să pună mâna pe justiţie, să politizeze justiţia şi s-o controleze. Nu le-a ieşit; nu le-a ieşit fiindcă românii au ieşit la referendum şi au spus "stop". Dar legile încă nu au fost corectate şi în acest sens am avut solicitarea spre Guvern şi am discutat aceste chestiuni inclusiv cu Ministrul Justiţiei să se apuce de nişte proiecte prin care se repară legile justiţiei care au fost aduse într-o formă parţial total nepotrivită de către majoritatea pesedistă".

Şeful statului a precizat că speră ca, în această toamnă, să avem deja proiectele care vor repara legile justiţiei şi care vor reda "demnitatea şi posibilitatea judecătorilor, procurorilor să facă ordine şi în dosarele restante".