Moldovenii au de ales între banii ruşilor şi ai chinezilor sau cei din UE

Moldovenii care au votat miercuri în cadrul unor alegeri anticipate au avut în faţă o alegere foarte simplă: să voteze pentru comuniştii aflaţi la putere şi să primească îm­prumuturile promise de ruşi şi chinezi sau să îşi pună speranţele în Occident, comentează Wall Street Journal, citat de NewsIn.

Analiştii politici nu au făcut pronosticuri asupra rezultatelor votului, dar puţini se aşteaptă la repetarea violenţelor care au urmat alegerilor din 5 aprilie, marcate de acuzaţii de fraudă. Impactul acelor alegeri, ca şi al scrutinului de miercuri, depăşeşte graniţele fostei republici sovietice cu patru milioane de locuitori, ascunzând o competiţie geopolitică nemiloasă.

Vladimir Voronin, preşedintele în exerciţiu al ţării şi probabil viitorul preşedinte al Parlamentului, s-a reorientat clar spre est după evenimentele din aprilie, când protestatarii au luat cu asalt biroul şi clădirea Parlamentului.

Voronin a acuzat România vecină că a provocat revoltele într-o încercare de lovitură de stat şi a respins criticile Uniunii Europene la adresa modului cum a gestionat evenimentele, în care sute de susţinători ai opoziţiei au fost închişi şi cel puţin două persoane au murit.

Voronin, fost ministru de Interne în Moldova sovietică, a fost la Moscova în iunie, unde a fost primit călduros şi i s-a promis un împrumut de 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură.

Condiţiile împrumutului nu au fost făcute publice şi nu este clar dacă oferta va mai fi valabilă, în cazul în care comuniştii nu vor mai fi la putere.

Acest lucru îi pune pe moldoveni în faţa perspectivei de a pierde aceşti bani, nevotându-i pe comunişti, şi de a se baza pe Occident, în special pe Fondul Monetar Internaţional, pentru a ajuta la relansarea economiei.

Luni, Voronin a negat acuzaţiile că banii de la Moscova sunt însoţiţi de un preţ politic, într-un interviu acordat agenţiei ruse Interfax.

Voronin a spus că Moscova nu a pus nicio condiţie, "spre deosebire de anumite organizaţii internaţionale". Voronin nu a spus la cine anume se referă.

Săptămâna trecută, şi China şi-a plasat greutatea în spatele lui Voronin, când China Overseas Engineering Group Co. a semnat un memorandum de înţelegere pentru un împrumut de un miliard de dolari în proiecte de infrastructură.

Împreună, banii promişi de Moscova şi Beijing reprezintă 37% din PIB-ul anual al Moldovei şi mult mai mult decât sumele oferite de instituţiile occidentale precum FMI.

UE nici nu a încercat să egaleze ofertele Rusiei şi Chinei, dar a trimis o serie de oficiali să încurajeze Chişinăul să organizeze alegeri libere.

Un oficial FMI din Moldova a spus că o misiune a fondului este aşteptată la Chişinău pentru a negocia un nou împrumut, imediat ce va fi format noul guvern.

Interesul Chinei în Moldova, care este situată departe de ea şi are puţine resurse naturale, a creat surprindere în rândul diplomaţilor de la Chişinău. Dar aceştia spun că Beijingul a avut mult timp o relaţie apropiată cu guvernul lui Voronin, unul dintre ultimele din Europa care se mai numesc comuniste.

China Overseas Engineering Group nu a răspuns telefoanelor Wall Street Journal pentru a comenta, iar Ambasada chineză de la Chişinău nu a putut fi contactată.

Interesul Rusiei în Moldova este, pe de altă parte, evident. Moscova este decisă să îşi apere zona de influenţă şi a văzut în protestele din aprilie materializarea a ceea ce consideră tendinţe expansioniste ale României, a explicat Serghei Markov, directorul Institutului de Studii politice de la Moscova. Markov este de părere că cele două oferte de împrumut nu indică vreo rivalitate între Moscova şi Beijing.

"Nu aş fi surprins ca Rusia să le fi cerut chinezilor să ofere bani moldovenilor, pentru că ambele ţări sunt interesate să inverseze această tendinţă de occidentalizare a regiunii", a spus oficialul rus.

Analiştii politici din Moldova spun că opoziţia prooccidentală de la Chişinău are mai degrabă de pierdut decât de câştigat la alegerile de miercuri, care au fost determinate nu de protestele de stradă, ci de eşecul comuniştilor de a obţine cele 61 de voturi necesare pentru a desemna un nou preşedinte al ţării.

Unii nu cred că promisiunile ruse şi chineze se vor materializa, indiferent cine va câştiga alegerile.