Motiv de gâlceavă: accesul studenţilor la creditele pentru studii

Nesfârşite sunt motivele de ceartă dintre studenţi, elevi şi autorităţi. Asociaţiile studenţeşti critică în termeni duri măsurile anunţate de Guvern privind accesul studenţilor la creditele pentru studii, studenţii arătând că toate măsurile în acest sens care îi vizează au fost luate fără consultare. Studenţii transmit Guvernului că "dacă vrea într-adevăr să sprijine studenţii, e suficient să urmeze promisiunile din propriul program de guvernare, asumat la învestitură, care prevede, printre altele, două măsuri punctuale pentru studenţi: un cuantum al burselor sociale care să respecte prevederile Legii educaţiei naţionale, adică să acopere cheltuielile de cazare şi masă, respectiv creşterea cu 100% a subvenţiei de cazare".

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR) cataloghează drept "capcană a mărului otrăvit" măsurile privind împrumuturile de studii pentru studenţi anunţate în cadrul programului "Sprijin pentru România" dar şi de ministrul Familiei, Gabriela Firea. Ei susţin că tema a fost tratată de către politicieni superficial şi fără nicio analiză de impact: "În primul rând, studenţii nu au fost implicaţi în aceste procese, deşi sunt prezentaţi ca fiind beneficiarii acestei măsuri, tocmai pentru că, la o privire mai atentă, nu studenţii ar fi principalii beneficiari ai acestor împrumuturi. În această schemă de împrumuturi, studenţii reprezintă un canal de transmisie, beneficiarii fiind, de fapt, universităţile (care încasează sumele de bani pe care le împrumută studenţii) şi, într-o măsură subsidiară, băncile comerciale care vor beneficia de dobândă (plătită de studenţi sau, după caz, de stat, nefiind precizat în acest punct)". În acest context, studenţii transmit Guvernului că "dacă vrea într-adevăr să sprijine studenţii, e suficient să urmeze promisiunile din propriul program de guvernare, asumat la învestitură, care prevede, printre altele, două măsuri punctuale pentru studenţi: un cuantum al burselor sociale care să respecte prevederile Legii educaţiei naţionale, adică să acopere cheltuielile de cazare şi masă, respectiv creşterea cu 100% a subvenţiei de cazare". Studenţii precizează că cele două promisiuni nu au fost onorate de către Executiv. Asociaţiile reprezentative ale acestora consideră, de asemenea, că Executivul condamnă, "prin mărul otrăvit al împrumuturilor de studii, studenţii din România la precaritate şi la o situaţie semnificativ inferioară colegilor lor europeni, în loc să sprijine convergenţa" şi susţin că "împrumuturile de studii par a fi mecanismul Guvernului de a acoperi acest gol de finanţare a universităţilor, prin contribuţia privată a studenţilor şi a familiilor lor într-unul dintre cele mai inechitabile sisteme de învăţământ superior din Europa".

Punctul de vedere al asociaţiilor studenţilor precizează, totodată, că România se află pe penultimul loc la nivel european din perspectiva cheltuielilor publice/student în standardul puterii de cumpărare şi la 15% de media UE privind numărul de absolvenţi de învăţământ superior, singura soluţie disponibilă fiind creşterea investiţiei în studenţi, în niciun caz introducerea unui sistem de împrumuturi. Studenţii amintesc că în anii 2009 şi în 2018 au existat iniţiative privind creditele pentru ei, dar că acestea au fost abandonate: "Tendinţa României de a introduce un sistem de împrumuturi ar reprezenta o poziţie divergentă faţă de trendul european, afirmat şi prin diferite documente europene (Comunicatul Comisiei privind crearea unui Spaţiu European al Educaţiei până în 2025, Principiile şi Liniile directoare privind Dimensiunea Socială, adoptate la Conferinţa Ministerială de la Roma în cadrul Procesului Bologna etc) şi ar reprezenta un motiv pentru scăderea investiţiei în educaţie, şi aşa scăzute". În plus, studenţii invocă analize care arată că împrumuturile de studii sunt negativ corelate cu bunăstarea financiară a tânărului pe parcursul întregii sale vieţi şi că acestea amână dobândirea unei locuinţe şi pot amâna formarea unei familii:

"Guvernul României ar trebui să acţioneze după valorile şi obiectivele pe care îşi asumă, atât formal, cât şi declarativă, că le urmăreşte. Atât corelarea cuantumului burselor cu nevoile studenţilor (şi cu cheltuielile minime prevăzute de lege), cât şi creşterea subvenţiei căminecantine sunt obiective inserate în Programul de Guvernare. Deşi pentru acestea Guvernul nu găseşte loc în «pachetul social», propunerea Guvernului, de introducere a creditelor de studii, este o eternă reîntoarcere la tentative eşuate, puse pe agenda publică fără vreo analiză sau o minimă consultare cu cei pe care se presupune că i-ar sprijini măsura. Schema de împrumuturi nu rezolvă problemele actuale ale studenţilor, aşa cum încearcă să sugereze Guvernul, şi nici nu sunt eficiente în contextul actual. Astfel, riscul de a intra într-o spirală cvasispeculativă este imposibil de negat. Această spirală s-a dezvoltat corelativ cu introducerea împrumuturilor în alte ţări, notoriu fiind cazul SUA, în care criza datoriilor studenţilor este acută, generaţională şi cu impact devastator".

O altă concluzie este aceea că o creştere a numărului de studenţi împovăraţi financiar poate crea şocuri nu doar la nivel individual -financiare sau de bunăstare şi sănătate mintală- ci şi la nivel societal, prin creşterea inechităţii.