MUGUR ISĂRESCU: "Asigurarea lichidităţii necesare finanţării economiei reale şi a cheltuielilor publice a rămas preocuparea majoră"

În ultimele 4 săptămâni, Banca Naţională a României a continuat să pună în practică măsurile prevăzute în Hotărârea Consiliului de Administraţie din 20.03.2020 şi reconfirmate ca direcţie de acţiune în şedinţa de Consiliu din 29.05.2020, potrivit unei declaraţii de presă a Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Asigurarea lichidităţii necesare finanţării economiei reale şi a cheltuielilor publice a rămas preocuparea majoră. Astfel, în condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a efectuat noi operaţiuni repo pe baze bilaterale (aşa cum este prevăzut în Regulamentul nr. 1/2000 privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR şi facilităţile permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili - art. 9) stocul mediu zilnic al acestor operaţiuni situându-se în perioada 15 mai - 15 iunie la circa 7 mld. lei. De asemenea, s-a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie 2020, la peste 3,8 mld lei. Conform prevederilor art. 7 (c) din Regulamentul menţionat anterior, operaţiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. Opţiunea BNR pentru operaţiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea în strictă legătură cu necesarul de finanţare şi de a coborî în mod sustenabil ratele de dobândă, în condiţiile prevenirii volatilităţii excesive a cursului de schimb al leului şi a deprecierii ne-necesare a monedei naţionale.

Această abordare a permis finanţarea fluentă a cheltuielilor statului şi economiei reale, concomitent cu scăderea treptată a ratelor de dobândă şi relativa stabilizare a cursului de schimb al leului - realităţi ce au devenit evidente în ultimele săptămâni. Astfel, în perioada 15 mai - 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanţe în valoare totală de circa 8,3 mld. lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denotă că a existat o finanţare adecvată a necesităţilor bugetare. Ratele de dobândă de pe piaţa monetară şi-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populaţie şi pentru companii/firme (cotaţia ROBOR 3M, utilizată ca referinţă pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au continuat mişcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie. Randamentele pe maturităţile de până la 1 an au coborât uşor chiar sub valorile anterioare izbucnirii turbulenţelor pe piaţa financiară internaţională, iar cele aferente maturităţii de 10 ani au revenit la nivelurile înregistrate în prima jumate a lunii martie.

Ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria, sunt consecinţa şi nu cauza situaţiei economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie şi necesarul mare de finanţare pentru acoperirea deficitului fiscal şi refinanţarea datoriei publice. Aceste realităţi dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agenţiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferenţiere şi ele nu pot fi desconsiderate.

Pentru perioada următoare rămânem în limitele acestor orientări de politică monetară. Riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevedem ţin, evident, de evoluţiile în planul sănătăţii publice. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm şi să actualizăm evaluările noastre şi vom canaliza măsurile în direcţia furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare, precum şi cu continuarea unei tendinţe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanţare a economiei reale şi a sectorului bugetar. Riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ţine cont de aceste situaţii în continuă mişcare. Tot în sens preventiv, am agreat cu Banca Centrală Europeană o linie repo pentru a se furniza BNR lichiditate în euro. Această măsură are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncţionalităţi la nivelul pieţelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional şi internaţional s-ar amplifica semnificativ.