Mugur Isărescu contestă la CCR definiţia de colaborator al Securităţii

Guvernatorul Băncii Naţionale, care se află în proces cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), instituţie ce a cerut instanţei să constate că a fost colaborator al Securităţii, intenţionează să invoce o excepţie de neconstituţionalitate care vizează două articole din OUG 24/2008, principalul vizat fiind exact articolul care defineşte calitatea de colaborator al Securităţii. Acest lucru s-a mai întâmplat de două ori până acum, în 2008, când Dan Voiculescu a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate pe acest articol şi în 2012, când doi ofiţeri de Securitate au adus în faţa CCR definiţia "lucrătorului Securităţii", dar Curtea a modificat-o pe cea a "colaboratorului". De fiecare dată, în urma deciziilor CCR, urmările pentru CNSAS şi deconspirarea Securităţii au fost dintre cele mai serioase, declară Germina Nagâţ, membră a Colegiului CNSAS, scrie Europa liberă.

Potrivit întâmpinării pe care avocaţii lui Mugur Isărescu au depus-o la dosar se va invoca neconstituţionalitatea întregii legi, a articolului 2, lit.b şi a articolului 12 (1) din OUG 24/2008. Acest lucru se poate face fie la termenul de judecată din 18 septembrie de la Curtea de Apel Bucureşti, fie oricând în cursul procesului. "Cu titlu prealabil, precizăm faptul că în prezenta cauză înţelegem să formulăm excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.2 lit b) teza I şi art.12 (1) din OUG nr. 24/2008, precum şi a Legii nr.161/2019 în integralitatea sa. Conform art 29 al. (1) din Legea 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată în orice stare a pricinii, astfel încât urmează să depunem la dosarul cauzei excepţia de neconstituţionalitate şi motivele în susţinerea acesteia", se precizează în întâmpinarea aflată la dosar.

Efectele nefaste asupra legii ale intervenţiilor lui Voiculescu şi a doi securişti

Colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Art.2 al.b din OUG 24/2008

Articolul care defineşte colaborarea cu Securitatea este foarte important, pentru că în funcţie de el şi de probele găsite de CNSAS în arhive se poate ajunge sau nu în instanţă, cea care decide dacă cineva a fost turnător al Securităţii sau nu. Exact de aceea, împotriva acestui articol 2 (b) s-au ridicat de-a lungul timpului cei aflaţi în astfel de situaţii. Orice intervenţie pe lege poate avea rezultate imprevizibile, explică pentru Europa liberă Germina Nagâţ.

"În 2008 am avut o contestare la CCR similară, una din multele, şi ştim că a fost declarată neconstituţională întreaga lege 187, prima lege a deconspirării, în urma acţiunii lui Dan Voiculescu. Mai mult, în 2012 la o altă contestare la CCR s-a modificat substanţial definiţia colaboratorului, în sensul că documentele întocmite de ofiţeri nu au mai putut fi folosite ca probe unice în demonstrarea calităţii de colaborator. Contestaţia din 2012 a fost făcută de doi ofiţeri de Securitate, care, de fapt, au atacat definiţia lucrătorului, nu a colaboratorului. A fost ceva foarte straniu, Curtea a considerat necesar că trebuie să modifice definiţia colaboratorului şi a respins acţiunea celor doi ofiţeri de Securitate pe definiţia lucrătorului. Deci, orice intervenţie asupra conceptului fundamental din lege, care este definiţia colaboratorului cu Securitatea, poate să aibă rezultate imprevizibile. Consecinţele pot fi dintre cel mai serioase", ne spune Germina Nagâţ, citată de Radio Europa Liberă.

Mai exact, o dată a căzut toată legea prin acţiunea lui Dan Voiculescu, dovedit turnător la Securitate prin decizie definitivă a instanţei, iar a doua oră s-a modificat radicat în rău definiţia colaboratorului ca urmare a intervenţiei a doi foşti securişti.

Ar fi trebuit ca instanţa să fie lăsată să judece în ce speţă rapoartele ofiţerilor sunt sau nu credibile, nu să fie excluse, pentru că metodele Securităţii variau mult în funcţie de context şi nu întotdeauna sursele erau puse să scrie, spune Germina Nagâţ.

"Această eliminare radicală exclude, de exemplu, rapoartele întocmite de ofiţerii care au lucrat cu surse CIE ( Centrul de Informaţii Externe n.a.) sau DIE ( Departamentul de Informaţii Externe n.a.). În relaţie cu sursele din exterior nu se lucra cu aceleaşi reguli cu care se lucra în interior, or, colaboratorii care au fost în reţeaua CIE sau DIE pot fi mult mai greu încadraţi în această categorie, indiferent dacă celelalte criterii ale legii sunt îndeplinite."

Cum a ajuns Isărescu să fie reverificat de CNSAS şi de ce vrea acum să conteste la CCR

In al doilea punct de atac, Mugur Isărescu vrea să conteste eliminarea articolului care, timp de 11 ani, a făcut imposibilă reverificarea lui de către CNSAS, indiferent dacă apăruseră documente noi după primirea unei decizie de necolaborare cu Securitatea. În vara anului trecut, la iniţiativa lui Daniel Zamfir, Senatul a abrogat articolul 32 din OUG 24/2008, prin care reverificările erau posibile doar la cerere nu şi din oficiu pentru funcţiile alese şi numite în funcţii publice. Guvernatorul BNR se încadra la această ultimă categorie, detaliază Radio Europa Liberă.

CNSAS i-a dat lui Isărescu o decizie de necolaborare cu Securitatea

Prima decizie de necolaborare a fost primită de Mugur Isărescu în anul 2002 (decizia nr. 40/21/05.2002) Verificarea a fost făcută în baza documentelor existente în arhivă la acea dată.

La vremea respectivă şi în contextul scandalului generat de tentativele PSD de a-l înlocui pe Mugur Isărescu de la şefia BNR, s-a speculat că modificarea legii l-a vizat direct pe guvernator.

În mod concret, avocaţii lui Isărescu vor să conteste la CCR articolul 12( 1) care precizează modalitatea de verificare după obţinerea unei adeverinţe de la CNSAS de necolaborare cu Securitatea, mai precis că verificările se fac la cerere, cât şi din oficiu.

Colaborarea lui Mugur Isărescu cu Securitatea în documentele CNSAS

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ "Manole", se arată în documentul înaintat de CNSAS instanţei prin care cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.

Potrivit documentului, Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. El ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.

CNSAS cere instanţei "stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii" pentru Mugur Isărescu

De exemplu, documentele CNSAS arată că Isărescu a turnat la Securitatea două persoane care se plângeau de frig, foame şi de transportul greu din Drumul Taberei.

"Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

În cele două note redactate de mână şi semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai.

Astfel, în legătură cu atitudinea unui anume I.D., Isărescu a scris că "are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpeşte mai mult de o oră), încălzirea locuinţei, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări".

A doua notă, din 1985, se referă la un anume D.W.: "În discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi".

CNSAS arată că "comentariile legate de nivelul de trai reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist".

Consiliul mai susţine că Isărescu "nu a menajat interesele persoanei denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celui denunţat. A vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată a celui denunţat, atât timp cât a acceptat că persoana denunţată putea să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţului său".

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a trimis la Curtea de Apel Bucureşti acţiunea în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, conchide Radio Europa Liberă.