MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR: "Ciclul de scădere a dobânzilor, în ţara noastră, s-a oprit"

Ciclul de scădere a dobânzilor, în România, s-a oprit, a transmis, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta a afirmat că inflaţia anuală va fi de circa 5,6% la sfârşitul lui 2021, iar în condiţiile în care inflaţia a crescut peste tot în lume, prognozele BNR "nu arată frumos", dar sunt "rezonabile". Isărescu a mai declarat că circa jumătate din inflaţia de 5% de la finalul lunii iulie vine din preţuri administrate, aflate în afara controlului băncii centrale, respectiv energie electrică, gaze naturale şi combustibili. Cu privire la înăs­prirea politicii monetare, Isărescu a spus că aceasta are loc cu o anumită secvenţialitate, guvernatorul refuzând să se pronunţe cu privire la posibilitatea unei majorări a dobânzii-cheie în acest an.

Isărescu a afirmat: "Componentele energetice au contribuit cel mai mult la saltul inflaţiei din acest an. Cotaţiile celor mai multe materii prime s-au poziţionat pe o traiectorie pronunţat crescătoare pe fondul revenirii cererii, dar şi al unor probleme pe latura ofertei. Creşterea preţului ţiţeiului este încorporată rapid în preţul combustibililor, în schimb factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită întârziere, în funcţie de specificaţiile contractuale. Avem şi o analiză, care arată că traiectoria ascendentă a cotaţiei energiei electrice este alimentată şi de accelerarea tranziţiei verzi pe plan comunitar (creşterea preţului certificatelor de CO2 ce trebuie cumpărate de producătorii de energie pe bază de combustibili fosili - n.r.). În ceea ce priveşte preţurile volatile, legume, fructe, ouă, variaţia anuală rămâne negativă, deci ne ajută într-un fel, dar este în semnificativă atenuare.

La acest lucru, cu o influenţă pozitivă, a contribuit şi faptul că producţia de legume şi fructe din UE a fost net superioară faţă de media anilor anteriori. (...) În ceea ce priveşte preţurile de producţie, cam peste tot în lume şi mai ales în Europa, dar şi în Statele Unite, avem majorări substanţiale preţurilor de producţie pe seama costurilor cu input-urile. Atenuarea însă, pe termen scurt, a costurilor cu forţa de muncă este evidentă".

Potrivit scenariului BNR, la nivelul mediului extern avem o tendinţă de creştere generalizată a inflaţiei globale, o scumpire a materiilor prime cu impact vizibil imediat în cazul energiei, o creştere alertă a cererii pentru anumite bunuri intermediare - în condiţiile limitării ofertei (de exemplu, microcipuri) -, dificultăţi de aprovizionare (scumpire transport naval), dar şi efecte de bază în cazul unor servicii afectate puternic de pandemie în 2020.

BNR mai arată că prognozele principalelor instituţii financiare internaţionale indică temperarea inflaţiei pe termen mediu, cu un caracter tranzitoriu al factorilor inflaţionişti în anul curent şi echilibrarea raportului cerere-ofertă. Balanţa riscurilor la adresa traiectoriei inflaţiei este totuşi înclinată în sus, potrivit BNR, fiind posibilă o persistenţă a acestui dezechilibru între cererea crescută şi oferta insuficientă la anumite categorii de produse şi un avans continuu al cererii agregate, în contextul politicilor economice stimulative, cu potenţial de a alimenta o creştere prelungită a cotaţiilor materiilor prime (super-ciclu).

"Se vorbeşte, încă, în mod dominant, de o inflaţie tranzitorie. Aceasta este realitatea cu care lucrăm în prezent. Caracterul tranzitoriu al factorilor inflaţionişti din anul curent pare să fie adevărat. Dacă îi citeşti pe unii. Dacă îi citeşti pe alţii... Este un studiu apărut acum două luni în America care spune că aşa a început şi în anii 1960. Eu am trăit această perioadă. «Creeping inflation», o inflaţie târâtoare şi apoi în anii 1970 nu a mai putut să fie oprită decât cu dobânzile foarte înalte ale preşedintelui (Federal Reserve) (Paul) Volcker de la începutul anilor 80, un adevărat şoc", a spus Isărescu.

• "Scopul nostru, când întărim politica monetară, este să descurajăm alte creşteri de preţuri"

"Faţă de ce se întâmplă în lume, prognozele noastre sunt rezonabile. Trebuie însă acţionat din vreme ca ele şi mai ales creşterile de preţuri administrate să nu se ducă în runda a doua. Adică să strice anticipaţiile şi să se încadreze în decizii privind preţurile la nivelul întreprinderilor", a afimat Isărescu.

Guvernatorul BNR a declarat că jumătate din inflaţia de 5% este provenită din preţuri administrate, pe care BNR nu are posibilitatea să le controleze.

"Nu poţi să te baţi cu creşterea preţurilor electricităţii mărind rata dobânzii. Deci, scopul nostru, când întărim politica monetară, este să descurajăm alte creşteri de preţuri şi să ducem creşterea economică în limita în care poate economia să echilibreze cererea cu oferta", a spus Mugur Isărescu.

Amintind angajamentul BNR pentru păstrarea unui control strict asupra lichidităţii din piaţa monetară ca mecanism de instrument de întărire a politicii monetare, Isărescu a precizat că aici poate să apară întrebarea de ce BNR nu a majorat dobânda de politică monetară, guvernatorul precizând că există o secvenţialitate în a întări politica monetară: mai întâi se opresc cumpărările de active, apoi se întăresc în piaţa monetară nivelul dobânzilor şi abia apoi să se creşte rata de politică monetară. De notat că sistemul bancar a înregistrat în luna iulie un excedent de lichiditate în raport cu BNR de 5,886 miliarde lei (stoc mediu zilnic), de la un surplus de 2,929 miliarde lei în iunie. De asemenea, BNR nu a cumpărat obligaţiuni de stat în lei de pe piaţa secundară nici în luna iulie, a treia lună de pauză, în timp ce dobânzile din piaţa monetară au început să crească în ultimele săptămâni.

Guvernatorul BNR a spus: "Cam aşa procedăm şi noi. Nu mai cumpărăm titluri de stat de mai multe luni. Tot de câteva luni sterilizăm excesul de lichiditate care s-a aşezat destul de bine în economie. Cu alte cuvinte, înainte de a spune vor creşte dobânzile, noi am spus şi spunem şi acum: dobânzile nu mai scad. Ciclul de scădere a dobânzilor în România s-a oprit. Pe urmă vom lua şi deciziile următoare în funcţie de ce se va întâmpla şi ce vedem în Europa şi în lume. (...) Există discuţii (cu privire la o majorare de dobândă) în acest sens, eu pot să spun punctul meu de vedere: suntem foarte dependenţi de ce se întâmplă în lume. (...). Dacă în afară se vorbeşte despre o inflaţie de 5%, cred că ne putem permite şi noi o anumită flexibilizare a ţintei, să reacţionăm înţelept şi cu prudenţă".