MUGUR ISĂRESCU: "Impactul politicii monetare asupra revenirii economiei, limitat de presiunile inflaţioniste"

Politica monetară nu poate să contribuie mai mult la revenirea economiei, având în vedere presiunile inflaţioniste care provin din şocuri de ofertă, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Ţara noastră se află într-o fază de recesiune în care există, însă, anticipaţii inflaţioniste, a explicat domnia sa, în cadrul prezentării intitulate "Grade de libertate în politica monetară", susţinută cu ocazia celebrării aniversării a o sută de ani de către Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti. În condiţiile în care politica fiscală a urmărit reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB, de la 6% din PIB, politica monetară nu a putut să aibă un efect de compensare, arată şeful Băncii Centrale.

Mugur Isărescu este de părere că politica fiscală nu a avut prea multe opţiuni în ultimii ani, fiind prizoniera greşelii de a fi procicilică în perioada de dinainte de izbucnire a crizei. Eficacitatea politicii monetare a fost limitată şi de gradul ridicat de substituţie valutară, care generează constrângeri atât din perspectiva mecanismului de transmisie, cât şi din cea a asigurării stabilităţii financiare, potrivit domniei sale. Nu doar băncile întreprind acţiuni de reparare a bilanţurilor şi reducere a gradului de îndatorare, ci şi populaţia şi companiile, ceea ce face ca stimulii de politică să poată să influenţeze doar într-o măsură redusă oferta şi cererea de credite, a afirmat guvernatorul BNR. Dependenţa ridicată de surse volatile de finanţare externă creşte senzitivitatea cursului de schimb la modificările ratei dobânzii, dar func-ţionarea standard a canalului cursului de schimb este distorsionată, din cauză că gradul ridicat de îndatorare în valută face ca efectul de avuţie şi bilanţ să compenseze sau chiar să domine impactul stimulativ la nivelul exportului net al unei deprecieri a cursului de schimb, potrivit domniei sale. Dezechilibrul de cont curent este, încă, puternic, iar accesul la surse de finanţare externă stabile limitat, motiv pentru care nu trebuie descurajată economisirea internă, a subliniat Mugur Isărescu.

În cazul în care anticipaţiile inflaţioniste afectează şi evoluţia salariilor, efectul de propagare cuprinde întreaga piaţă, a explicat şeful Băncii Centrale, care a precizat că ţintirea inflaţiei a fost introdusă într-o manieră flexibilă în ţara noastră. Orice bancher central urmăreşte atent evoluţia cursului de schimb, chiar dacă niciunul nu recunoaşte acest lucru, a arătat domnia sa. Guvernatorul BNR a rememorat protestul reprezentanţilor exportatorilor faţă de aprecierea monedei naţionale, când aceştia au scandat "Isărescu nu uita, banca nu este a ta!", precizând că oficialii Băncii Centrale au înţeles din timp riscurile unei aprecieri excesive a leului.

Domnia sa a aminit că liberalizarea contului de capital a fost o obligaţie pentru intrarea în Uniunea Europeană (UE) în 2007, aderare care a prins ţara noastră nepregătită, din cauză că aveam o inflaţie relativ ridicată şi o populaţie puţin educată din punct de vedere financiar.

În privinţa investiţiilor cu caracter speculativ, Mugur Isărescu apreciază că este dificil de distins între aces-tea şi cele cu o viziune pe termen lung. Domnia sa a afirmat că BNR a avut viziune şi nu a făcut greşeala Rusiei, care a dat de timpuriu permisiunea la emisiuni masive şi cumpărări de titluri de stat, ceea ce a dus la criza din 1998.

Funcţionarea băncilor centrale prezintă un deficit de democraţie, în condiţiile în care conducerile acestora nu sunt alese, ci numite de către persoane care au fost alese, respectiv preşedintele sau membrii Parlamentului, este de părere guvernatorul BNR. "Nu poţi să oferi unor tehnocraţi, oricât de bine pregătiţi şi cu bune intenţii ar fi, puteri nelimitate. Ca bancher central trebuie să recunoşti că ai limite, să nu te împăunezi, să încerci să colaborezi cu alţi factori decidenţi de politici economice, să nu stai într-un turn de fildeş", a subliniat domnia sa.