MUGUR ISĂRESCU: "Principalul risc sistemic este tensionarea echilibrelor macroeconomice"

Principalul risc sistemic pentru stabilitatea financiară din ţara noastră este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice, soluţia constând în reducerea treptată a deficitului bugetar în direcţia atingerii Obiectivului pe Termen Mediu (MTO) şi accelerarea reformelor structurale, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), la conferinţa de prezentare a Raportului semestrial asupra stabilităţii financiare.

Domnia sa a declarat: "Principalul risc sistemic este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice din România. Este adevărat că economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, mai ales după 2013. Astfel că rata medie de creştere economică din ultimii cinci ani se situează în jurul nivelului de 4,6%. Pentru a avea un reper în acest sens menţionez faptul că media ratelor de creştere economică în Uniunea Europeană s-a situat în aceeaşi perioadă în jurul nivelului de 2,1%. Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor. Mai ales în dauna investiţiilor publice".

Guvernatorul a afirmat că slaba corelare a majorării consumului şi deci a cererii interne agregate cu potenţialul economiei naţionale, acesta depinzând în mare măsură şi de investiţii, a făcut ca performanţa creşterii economice să fie legată, corelată nefericit, de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balanţei externe întrucât în mod permanent importurile s-au situat cu mult peste creşterea exporturilor.

Mugur Isărescu a adăugat: "Exporturile de asemenea au crescut, deci nu avem o performanţă slabă a exporturilor, însă avem o supraperformanţă, între ghilimele, a importurilor".

Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale, cea mai importantă provocare economico-financiară căreia ţara noas-tră trebuie să-i facă faţă în perioada următoare este deficitul extern, respectiv deficitul de cont curent, (cel mai mare din UE), cu atât mai mult cu cât la nivel regional ţara noastră reprezintă o excepţie în ceea ce priveşte evoluţia din ultimii ani a contului curent.

"În comparaţie cu o economie similară, Ungaria, Polonia, Cehia, ţări cu care ne putem compara şi din punct de vedere a politicilor macroeconomice, observăm că în timp ce România înregistrează un deficit de cont curent de aproximativ 4,5% din PIB, la nivelul anului 2019, deficit care ar putea fi considerat tolerabil. Nu este 14% cât am avut în 2008. Cineva poate să spună că e tolerabil, dar asta după ce în 2014 eram aproape în echilibru pe partea externă. Deci în trei ani ne-am grăbit să stricăm ceea ce s-a obţinut anterior. Noi avem. Cineva poate să spună că e tolerabil, dar asta după ce în 2014 eram aproape în echilibru pe partea externă. Deci în trei ani ne-am grăbit să stricăm ceea ce s-a obţinut anterior. Noi avem 4,5% şi uitaţi care este situaţia din alte ţări: Cehia şi Ungaria au în prezent surplusuri ale contului curent, iar Polonia a înregistrat un deficit redus. Noi aici nu dorim câtuşi de puţin să facem profeţii negre. Câtuşi de puţin. Repet, nu facem profeţii şi nici nu cobim, dar este datoria noastră să arătăm acest lucru, cu atât mai mult cu cât a existat şi mai observăm această tendinţă să se arate numai lucrurile bune. Imaginea trebuie prezentată în totalitate şi cu ce e bun şi cu ceea ce este ris-cant. Noi vorbim de riscuri şi raportul este despre riscuri. Avem această hartă a riscurilor. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem şi cum putem să o menţinem pentru că dacă continuăm cu această tendinţă, mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă", a declarat Isărescu.

El a mai spus că Raportul încearcă să sugereze şi cum s-ar putea rezolva problema dezechilibrului. Astfel, în accepţiunea BNR, reechilibrarea sustenabilă a situaţiei externe, "nu neapărat spre un surplus comercial într-o perioadă scurtă de timp", trebuie să conţină două componente esenţiale. Şeful băncii naţionale a arătat: "Prima este de natură fiscală, pentru a reduce treptat deficitul bugetar în direcţia atingerii Obiectivului pe Termen Mediu, MTO-ul vestit. A doua direcţie constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, acei factori care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea produselor şi indus-triilor româneşti".

Guvernatorul BNR a mai subliniat că acesta este fundamentul pe care se poate aşeza o creştere durabilă a ofertei interne, care să poată satisface o parte tot mai mare din cererea internă, aceasta fiind baza pe care se va reduce treptat deficitul extern.

Domnia sa a mai afirmat: "Creşterea trebuie să fie sustenabilă. Să nu se avanseze pe importuri. Banca Naţională a spus apropo de lărgirea dezechilibrului extern că ne ambiţionăm să creăm locuri de muncă în străinătate. Pentru că asta facem când stimulăm prea mult cererea, adică mai mult decât poate să dea economia naţională. Toată lumea ştie că dacă stimulezi cererea stimulezi şi producţia. Problema e dozajul, cât stimulezi cererea. Dacă o stimulezi prea mult şi nu ţii cont de cât poate să dea economia, dacă nu faci evaluări, studii de impact şi aşa mai departe, va rezulta că dai într-adevăr de lucru economiei, dar dai mai mult de lucru altor economii".

Raportul mai vorbeşte adiţional des-pre programul de adoptare a monedei euro, asumat de Guvern în noiembrie anul trecut, ce conţine angajamentele privind reformele structurale şi menţinerea echilibrelor fiscal-bugetare la niveluri adecvate, respectiv oprirea lărgirii deficitului extern (catalogat drept risc sistemic) şi micşorarea aces-tuia.

"Ca să ajungem din nou la zero o să ne ia ani buni. Când am avut ajustarea precedentă au fost cinci-şase ani la mijloc. Deficitul era mult mai mare, iar ajustarea a fost mult mai dureroasă. Nu trebuie să căutăm prea mult şi prea departe pentru a descoperi ce avem de făcut", a mai notat Isărescu.

În ceea ce priveşte intermedierea financiară, aceasta s-a menţinut la un nivel redus în ţara noastră în comparaţie cu restul ţărilor europene. Raportul arată că există mult spaţiu de creditare, în special către economia reală, respectiv companii.

"Ocuparea acestui spaţiu potenţial răspunde şi necesităţii unei evoluţii mai echilibrate între creditul guvernamental şi cel neguvernamental", a mai spus guvernatorul.

• Isărescu: "Al doilea risc sistemic este riscul legislativ"

Ca o menţiune la coaliţia de guvernare şi la proiectele senatorului ALDE Daniel Zamfir, al doilea risc sistemic identificat de banca centrală este reprezentat de riscul instabilităţii legis-lative. Astfel, potrivit raportului, adoptarea OUG 114/2018, fără consultarea prealabilă a băncii centrale, a sectorului bancar şi a Băncii Centrale Europene (după cum cere Tratatul de la Maastricht în acest ultim caz), a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi impactul material semnificativ asupra sectorului bancar.

În legătură cu negocierile în care s-a implicat BNR pentru modificarea OUG 114/2018, guvernatorul Isărescu a arătat că mandatul clar dat de CA al BNR a fost reprezentat de trei puncte, respectiv eliminarea legăturii dintre taxa pe active şi ROBOR, diminuarea nivelului taxei şi reducerea bazei de impozitare.

Mugur Isărescu a mai spus: "Toate au urmărit diminuarea riscului sistemic. Forma la care s-a ajuns în OUG 19/2019 a marcat atingerea în totalitate a acestor obiective, dar şi forma la care s-a ajuns a fost mai degrabă o soluţie de avarie. Riscul legislativ ridicat rezultă nu numai din faptul că OUG114 a putut să apară aşa cum a apărut, peste noapte şi înaintea sărbătorilor, dar şi din caracterul incert al altor schimbări legislative din ultima vreme, din absenţa studiilor de impact şi din lipsa consultării cu părţile interesate. Seria de iniţiative legislative ce au fost declarate deja neconstituţionale au contribuit din plin la conturarea acestui risc pe care raportul îl menţionează. (...) Prin evitarea unor iniţiative care periclitează sistemul financiar şi printr-un mix adecvat de politici publice putem să oferim societăţii româ-neşti acest bun public, stabilitatea financiară, de care are atâta nevoie".

Practic, principalele două riscuri la adresa stabilităţii financiare sunt de factură internă, iar conform Raportului asupra stabilităţii financiare prezentat ieri la BNR, acestea sunt catalogate drept în creştere, în timp ce un al treilea risc sistemic ridicat, din domeniul extern de această dată, mai precis ce poartă un efect de contagiune, este reprezentat de posibilitatea deteriorării încrederii investitorilor în economiile emergente.

Un alt risc sistemic moderat, dar în creştere o reprezintă structura şi costul finanţării de cont curent şi al deficitului bugetar. Totodată, un alt risc sistemic, ce se află totuşi în scădere conform raportului, este riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

"Aşadar, nu am identificat riscuri sistemice severe, însă pe de altă parte, în comparaţie cu precedentul raport de stabilitate, riscurile sistemice au cres-cut ca intensitate faţă de sfârşitul anului 2018", a punctat Liviu Voinea, viceguvernator BNR.

Rata şomajului se află, în prezent, la un minim istoric al ultimilor 20 de ani de sub 4%, în timp ce costul cu salariile (personalul) pentru companiile din economie a consemnat o creştere de 13% în 2018 faţă de 2017, se mai precizează în raport.

Totodată, documentul mai arată că în urma plafonării gradului de îndatorare pentru persoanele fizice la un nivel de 40% din venitul net pentru un credit nou acordat, măsură implementată de BNR de la 1 ianuarie, gradul mediu de îndatorare s-a redus de la 45% la 37%, sub limita introdusă, acest fapt contribuind la reducerea ris-cului de nerambursare a creditelor acordate.

Viceguvernatorul a mai notat că banca centrală a încurajat băncile să creas-că dobânda la depozitele în lei, iar referitor la profitabilitatea sectorului bancar în 2018, domnul Voinea a susţinut că profitul net record din 2018 de 6,9 miliarde de lei a provenit în special pe fondul continuării reducerii semnificative a cheltuielilor nete cu ajustările pentru depreciere, aceasta fiind o componentă excepţională, "care nu se realizează an de an şi care nu se va repeta".

"Un alt determinant al profitului, păstrarea ritmului înalt de creştere a componentei în lei acordat sectorului privat şi marjele ridicate de dobândă. (...) Capacitatea sectorului bancar românesc de a susţine pe termen lung acest nivel de profitabilitate este limitată", a spus Liviu Voinea.

Amintim că sistemul bancar a înregistrat în primul trimestru din 2019 un profit net de 1,809 miliarde lei, un nou nivel record, uşor mai ridicat faţă de nivelul din acelaşi interval al anului precedent, când s-a ridicat la 1,767 miliarde lei, conform datelor Băncii Naţionale.

Referitor la această dezvoltare, domnul Voinea a arătat că pot exista şi alte cauze care pot contribui la profitabilitatea sectorului, precum scăderea creditelor neperformante de exemplu sau existenţa spaţiului liber pentru reducerea costurilor operaţionale.