MUGUR ISĂRESCU: "Ritmul de creştere a creditării încetineşte"

Ritmul de creştere a creditării încetineşte, iar măsurile macroprudenţiale adoptate anul trecut de Banca Naţională a României (BNR), cu aplicare din 2019, reprezintă principalul factor de descurajare, a afirmat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Oficialul a menţionat, citat de Agerpres: "Creditarea creşte în termeni nominali sub creşterea PIB. Cu alte cuvinte, cu greu putem să o adăugăm la suplimentul de cerere agregată care împinge inflaţia CORE2 ajustat, deci cea pe care o putem controla noi, în sus. Este un factor important în ceea ce priveşte cererea agregată, dar în condiţiile în care creşte sub creşterea PIB-ului nominal, adică PIB-ul real plus inflaţia, cu greu putem spune că creditarea este un factor inflaţionist. Ce mai trebuie să avem în vedere - că încetineşte. Nu mult, dar încetineşte creditarea pe mai multe sectoare, creditarea în lei, mă refer, şi aici încep să apară discuţiile legate de factorii care duc la această încetinire. Părerea noas­tră şi în special părerea mea este că măsurile macroprudenţiale pe care le-am luat la sfârşitul anului trecut începând cu acest an reprezintă principalul factor care a descurajat creditarea".

În opinia Guvernatorului BNR, "a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pentru a tempera creşterea cererii agregate nu este măsura cea mai adecvată" şi, din acest motiv, se "apasă" pe alte instrumente de politică monetară: "IRCC-ul ca atare este în jos. Dacă ne uităm la evoluţia lui, observăm că a fost acea creştere legată de ROBOR, când au crescut şi dobânzile în piaţă - sfârşitul lui 2017, 2018, o parte din 2019 - şi apoi o temperare des­tul de evidentă. A spune că ieftinirea relativă sau scăderea de până acum a costului creditului, mai ales la creditul imobiliar, a dus la creşterea creditării, este prematur. Aici sunt factori care se cam bat cap în cap. Avem, pe de o parte, măsurile macroprudenţiale, cele legate de nivelul de îndatorare, care au acţionat destul de puternic în sensul limitării creditării, şi avem o anumită ieftinire a costului creditului".

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit uşor, în iunie 2019, la 7,1%, de la de 7,7% în primul trimestru al anului, în condiţiile continuării temperării dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă, a subliniat, ieri, şeful BNR. Pe acest fond, ponderea creditului în lei, în totalul creditului, s-a majorat la 66,6% (maximul perioadei post iunie 1996).

• BNR: "Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri"

Noua prognoză asupra inflaţiei reconfirmă perspectiva menţinerii ratei anuale deasupra intervalului ţintei până la finalul acestui an, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie relativ similară celei previzionate anterior, conform Raportului asupra inflaţiei, ediţia august 2019, aprobată, ieri, în Consiliul de Adminis­traţie al BNR.

Acesta arată că principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, iar evoluţia deficitului de cont curent este preocupantă. Incert este şi impactul noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare.

În acelaşi timp, proliferează semnele de deteriorare a economiei zonei euro şi a celei globale şi sporesc incertitudinile asociate perspectivelor aces­tora, mai cu seamă în contextul războiului comercial şi al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut, în luna iunie, până la 3,8%, de la 4,1%în mai, uşor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variaţie al ţintei. Evoluţia s-a datorat scăderii consis­tente a preţurilor legumelor şi combustibililor, a explicat Mugur Isărescu, explicând: "Comparativ cu finalul trimestrului întâi, când s-a situat la 4,03%, rata anuală a inflaţiei s-a redus exclusiv datorită evoluţiei din iunie. Descreşterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica preţului combustibililor".

În acest context, BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la de 2,50% pe an, concomitent cu păs­trarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Banca Centrală a decis şi menţinerea la 1,5% a ratei anuale a dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,5% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). Consiliul de Administraţie al BNR a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.