MUGUR ISĂRESCU: "Un interval de variaţie de 5-6% a cursului este tolerabil"

Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) consideră că un interval de variaţie de 5-6% pentru cursul de schimb este tolerabil, fiind, însă, atenţi, şi la mişcările realizate într-un interval mai redus, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. "Cândva, spuneam că BNR nici nu bagă în seamă o mişcare de curs de până la 5%. Categoric, exageram! Băgăm în seamă şi una de 4-5%", a afirmat domnia sa, în cadrul conferinţei de presă în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Intervalul de variaţie de cinci- şase procente permite descurajarea operaţiunilor speculative, cu condiţia ca marjele în care cursul se mişcă să nu fie cunoscute, a explicat şeful BNR, continuând: "Este un apetit extraordinar să se speculeze pe marje".

Mugur Isărescu a precizat că grija Băncii Centrale este să nu afecteze performanţa exporturilor, în condiţiile în care nu este clar dacă excedentul de cont curent din primele două luni reprezintă un fenomen de durată. Această evoluţie, care a depăşit aşteptările reprezentanţilor BNR, constituie un fundament pentru aprecierea monedei naţionale, însă este nevoie să fie ancorată într-un ciclu mai îndelungat, potrivit domniei sale. Guvernatorul BNR afirmase, săptămâna trecută, că aprecierea leului este remarcabilă, în condiţiile crizei din Cipru şi a problemelor de la sucursala din ţara noastră a Bank of Cyprus.

Moneda naţională a crescut cu aproximativ 2,5%, luna trecută, pe fondul cumpărării de lei de către investitorii străini interesaţi de titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice.

Cursul de referinţă a atins vineri cel mai redus nivel de la finele anului 2011, euro fiind cotat la 4,3072 lei/euro.

Rata de schimb a revenit peste 4,31 lei/euro în şedinţa de marţi, iar cursul de referinţă afişat miercuri de BNR a fost de 4,3117 lei/euro. Astfel, leul s-a apreciat cu 2,64% faţă de nivelul de la finalul anului trecut.

• Îngustarea coridorului de dobândă la facilităţile de depozit şi creditare oferite de BNR, un semnal pentru reducerea dobânzilor la credite

Mugur Isărescu a explicat că îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente oferite de Banca Centrală, în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-3 puncte procentuale, de la +/-4 puncte procentuale, ar trebui să reprezinte un semnal pentru băncile comerciale să nu reducă dobânzile la depozite, ci pe cele pentru credite, cererea de finanţare neputând să apară în condiţiile unor dobânzi de 15% pe an. Domnia sa a declarat: "Dăm un semnal băncilor cum să înceapă şi ele ciclul de reducere. Ele se uitau în buget şi începeau: a coborât BNR ratele de referinţă, coborâm şi noi ratele de dobânzi la depozite. Rata de dobândă la depozitele noastre poate fi asimilată cu rata minimă de dobândă. Noi nu mai dăm 1,25%, am început să dăm 2,25%. Semnalul este clar, şi nu este de vorbire, este de facto. Solicităm băncilor să nu se repeadă să înceapă prin coborârea dobânzilor la depozite".

Decizia adoptată săptămâna trecută de Consiliul de Administraţie al BNR a urcat, dobânda oferită la facilitatea de depozit la 2,25%, de la 1,25%, şi a coborât dobânda la facilitatea permanentă de creditare (Lombard), la 8,25%, de la 9,25%. Băncile comerciale consideră dobânda la facilitatea Lombard ca fiind rata minimă a creditării, potrivit lui Mugur Isărescu. Domnia sa a adăugat: "Băncile spun: nu putem să scădem rata minimă la credite de consum sau imobiliare sub nivelul acesta (n.r. al ratei la facilitatea Lombard), pentru că în momentul în care avem un gol de lichiditate ne finanţăm de la Lombard. Simbolistica este importantă. Dacă ei zic că Lombard este o dobândă marginală, atunci pe aceasta am coborât-o cu un procent. Decizia noastră este simbolistică şi faptică", a continuat Isărescu.

Un alt obiectiv al deciziei de îngustare a coridorului de variaţie a fost reducerea fluctuaţiei de pe piaţa monetară, având în vedere că, până în prezent, volatilitatea mai mare pe această piaţă a reprezentat un debuşeu pentru fluxurile de capital, a afirmat guvernatorul BNR.

"Cred că pentru bănci mesajul nostru devine şi mai clar. Vor pregăti o perioadă următoare, în care-şi vor regândi politica de dobânzi şi sper că fiecare, în condiţii concurenţiale, legate de situaţia bugetară internă, strategia internă, cum gândesc reintrarea în noul ciclu de reluare a creditării, să aibă în vedere ce am spus noi aici", a decla-rat Mugur Isărescu.

În ceea ce priveşte cererea redusă de creditare, şeful Băncii Centrale consideră că aceasta este cauzată de dobânzile ridicate pentru produsele de finanţare: "Băncile spun că nu există cerere de credit Stai puţin, dacă ai 15% dobândă, cu inflaţie în scădere, cine să-ţi ia credit? Băncile comerciale nu trebuie să găsească un motiv pentru a nu da credite".

Un an agricol bun ar putea duce creşterea economică peste nivelul de 1,5-1,6%, prognoza actuală a BNR, care nu utilizează un model exlusiv pentru determinarea evoluţiei economiei, consideră Mugur Isărescu. "Am păstrat prognoza de 1,5-1,6% pentru creştere economică. Modelul nostru ţinteşte inflaţia, nu creşterea economică. Cu un an agricol nun cred că vom avea o creştere economică mai mare de 1,6%", a afirmat domnia sa.

• BNR a redus prognoza de inflaţie pentru 2013 de la 3,5% la 3,2%

BNR a redus prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,5% la 3,2%, sub nivelul superioar al intervalului ţintit pentru acest an, de 2,5% +/- un punct procentual, a declarat Mugur Isărescu.

"Probabil în septembrie ne îndreptăm spre intervalul ţintit, iar la final de an suntem binişor în intervalul ţintit. Sfârşitul de an, conform prognozei actuale, ne va prinde la 3,2%, faţă de 3,5% în prognoza anteriorară. Datele introduse în modelul macroeconomic operează şi cu o schimbare pentru finele lui 2014, în loc de 3,2% va fi 3,3%, cu 0,1 puncte mai mult", a explicat şeful Băncii Centrale.

Noua prognoză este cu 0,3 punc-te procentuale mai scăzută faţă de cea din luna februarie, în condiţiile în care nu sunt informaţii potrivit cărora ar urma să aibă loc modificări în calendarul de ajustare a preţurilor administrate.

"Am luat în calcul îmbunătăţiri la două grupe mari de produse: la combuntibili, faţă de 0,4% avem doar 0,1% şi la volatile, unde vom avea o contribuţie negativă. O uşoară contribuţie în creştere la tutun şi băuturi alcoolice, unde s-au refăcut calculele privind impactul accizelor", a mai explicat Mugur Isărescu.