MULTE PARTIDE, DAR UN SINGUR REGIM: Regimul Corupţiei şi Evaziunii

• Piaţa neagră a cărnii: 600-800 de milioane de euro

• Afacerile la negru cu legume şi fructe: 700 de milioane-1 miliard de euro

• Piaţa neagră din industria de morărit şi panificaţie: 1 miliard de euro

• Comerţul ilicit cu ţigarete: 1 miliard de euro

• Evaziunea fiscală din industria alcoolului: 700-800 de milioane de euro

• Evaziunea fiscală din industria textilelor şi încălţămintei: 1 miliard de euro

Un subiect tabu pare să fie evaziunea fiscală din industria carburanţilor, unde se zvoneşte că sume imense ocolesc, în fiecare an, bugetul statului.

De la jucătorii din piaţa carburanţilor sau de la asociaţiile reprezentative, am primit doar răspunsuri evazive de tipul "Nu ştim, nu am auzit, nu comentăm, noi funcţionăm legal". Alte replici interesante au fost "Cum să vă dau astfel de declaraţii, vreţi ca mâine să-mi dea în cap?!", sau "Acum sunt primar şi mă bucur că am renunţat la benzinării".

La polul opus se află lideri ai patronatelor, unii dintre ei oameni de afaceri, care au avut curajul să spună lucrurilor pe nume.

Unul dintre ei este Sorin Minea, pre-şedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), fost medic veterinar şi inspector: "Cum este posibil ca inspectori cu salarii de 3.000-4.000 de lei pe lună să aibă în proprietate vile sau autoturisme BMW X6 sau Mercedes?".

"Ei fac declaraţii de avere, dar le verifică cineva? Pe declaraţii trec doar ceea ce este pe numele lor. Pot să am o casă care nu este pe numele meu, ci pe numele unui vecin, al unui prieten, al unui cumnat şi, în acelaşi timp, să conduc o maşină achiziţionată prin leasing de o firmă care nu îmi aparţine...Pot să am costume < Armani > pe care nimeni nu mă obligă să le declar."

Nu sunt poveşti, cunosc cazuri clare.

Marea majoritate a inspectorilor nu-şi face cumpărături niciodată. Inspectorii trec din magazin în magazin. Există magazine care le dau produse din bunăvoinţă, ca protocol, şi magazine sau puncte de desfacere care cotizează, lunar, la inspectorul din zona respectivă.

Inspectorul are şi el un şef, care primeşte în fiecare lună o parte din fiecare cotizaţie şi o dă mai departe. O caracatiţă.

Dacă un inspector spune "Eu nu vreau să iau", atunci va avea postul cel mai prost. Dacă un inspector "ia" şi nu dă mai departe, din când în când se zvoneşte "A picat ăla. De ce?"

"Era prea lacom. Lua doar pentru el".

Exact acelaşi sistem a funcţionat în ţara noastră şi pe timpul comunismului. Gestionarul de alimentară, care era un tip descurcăreţ, îl plătea pe inspectorul care, la rândul lui, plătea mai departe.

Pe atunci, se cumpărau posturile de inspectori, aşa cum se cumpără şi astăzi.

Când ajunge la un "contributor", inspectorul primeşte un telefon şi i se recomandă să plece de acolo. Sus sunt oameni care fac parte din actuala, fosta, viitoarea putere, care sunt pe funcţiile lor de mult timp".

• PIAŢA NEAGRĂ A CĂRNII: 600-800 milioane de euro

Piaţa neagră a cărnii se ridică, anual, la 600-800 milioane de euro (aproximativ 50% din producţia totală), estimează Sorin Minea.

Fenomenul este accentuat în industria cărnii de porc şi a cărnii de vită, subliniază reprezentantul Romalimenta, adăugând: "Nu doar firmele mici evită plata taxelor şi impozitelor, ci şi unele societăţi cu o prezenţă pe piaţă în aparenţă serioasă. Cumpără cantităţi uriaşe de carne din Comunitatea Europeană, care apoi dispar pe piaţa românească. TVA-ul nu se întoarce niciodată la stat. Firma şi actele ei se evaporă. Sunt cunoscuţi marii evazionişti şi firmele care se ocupă de treaba asta...De ce nu sunt închişi?"

Sorin Minea este de părere că decizia Guvernului, prin care firmele vor fi obligate să plătească la graniţă TVA sau garanţii bancare aferente valorii adăugate, va contribui la creşterea fenomenului de şpagă la vamă, iar camioanele cu marfă vor trece fără să fie contabilizate. Preşedintele Romalimenta crede că, în aceste condiţii, este posibil ca preţul cărnii să fie majorat. În plus, plata unei garanţii sau a TVA în vamă sunt ilegale, conform legislaţiei europene, ne-a mai spus Minea, adăugând: "Este o bagatelă pentru autorităţi să urmărească destinaţia Tirurilor cu marfă. Să facă < mişcarea de după >, în cazul sesizării unor nereguli, asta este problema României! Nimeni nu mă poate impiedica să cred că această derogare de la legea europeană nu este făcută pentru a proteja nişte grupuri de interese. Comunitatea Europeană va declanşa procedura de infringement împotriva ţării noastre, mai devreme sau mai târziu, pentru că vorbim despre o barieră tarifară pe piaţa comună."

Sorin Minea consideră că reducerea evaziunii fiscale prin înteţirea controalelor este puţin probabilă: "Niciun partid nu-şi va permite < să radă > evaziunea, pentru că-şi pierde electoratul. Suntem într-un cerc vicios. Când vin alegerile, trebuie cotizat, trebuie strânse fonduri."

• AFACERILE LA NEGRU CU LEGUME ŞI FRUCTE: 700 de milioane - 1 miliard de euro

Piaţa neagră din industria legumelor şi fructelor valorează 700 de milioane-1 miliard de euro pe an, adică 20-30% din valoarea produselor importate, ne-a declarat Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv şi directorul general al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Legume-Fructe (ONILF). Dacă se adaugă şi produsele nefiscalizate ale ţăranilor, procentul înclină spre jumătate, este de părere domnia sa.

Preşedintele Romconserv susţine că producătorii români sunt defavorizaţi de preţurile de dumping ale importatorilor, unii dintre aceştia derulând afaceri prin firme fantomă, neplătitoare de TVA, desfiinţate la câteva zile după ce marfa a fost vândută.

Aurel Tănase este de părere că prevederile noii legi pentru combaterea evaziunii fiscale, care obligă, printre altele, la plata TVA în vamă, sunt binevenite pentru industrie.

În opinia liderului Patronatului, producătorii mici ar trebui să declare cantitatea de legume şi fructe produsă la primăria locală, astfel încât partea considerată în afara autoconsumului să fie impozitată, după anumite praguri.

În plus, toate produsele comercializate, fie de societăţi, fie de micii producători, ar trebui să aibă etichete cu informaţii despre provenienţă şi calitate, aşa cum prevede legea. "În prezent, producţia circulă haotic. Nimeni nu ştie unde este produsă marfa sau care este starea ei", a subliniat Aurel Tănase, adăugând: "Producătorul este obligat ca, înainte de prima recoltă, să preleveze probe pentru laborator. În industrie se lucrează cu erbicide, cu substanţe de tratament contra bolilor şi insectelor, care pot fi dăunătoare dacă nu se respectă anumite concentraţii. Societăţile comerciale respectă aceste norme, în general, pentru că sunt controlate. Nu ştiu dacă producătorii persoane-fizice respectă aceste reguli. Legislaţia este foarte bună, dar nu se aplică".

Potrivit estimărilor reprezentantului Romconserv, un procent de 70-80% din cantitatea de legume şi fructe prezentă în pieţe provine de la ţărani. "Nu putem generaliza că toţi au o marfă neconformă. Important este ca legea să se aplice pentru toţi", a spus acesta.

O altă problemă ridicată de Aurel Tănase este calitatea legumelor şi fructelor din import: "Autorităţile statului român îi controlează doar pe producătorii români, nu şi pe importatori, care, de multe ori, nu au buletine de analiză pentru produsele lor. De aceea, toate gunoaiele din Europa ajung la noi.

Roşiile din Turcia se culeg înainte de vreme, apoi sunt tratate cu un stimulent care forţează coaja să se înroşească. În dorinţa de a stimula cantitatea, unii producători administrează îngrăşăminte în exces. Aici intră mai multe categorii de legume: roşii, castraveţi, ardei, morcovi, cartofi".

Aurel Tănase este de părere că ar trebui încurajată producţia internă, care are capacitatea să acopere 70-80% din necesarul de consum.

Pe de altă parte, fructele şi legumele care intră în ţara noastră pe timp de iarnă ar trebui să fie însoţite de buletine de analiză.

"Nu zic că toate produsele turceşti sunt dăunătoare, dar trebuie controlate", a subliniat reprezentantul Romconserv.

Domnia sa a amintit şi de comercianţii care eludează legea, prin neplata taxelor şi impozitelor, în pieţe sau târguri. Unul dintre aceste locuri ar putea fi piaţa Voluntari, unde comerţul "la negru" ajunge la 95%, susţin voci din industrie.

Aurel Tănase a subliniat: "Le transmitem organelor de control să ne contacteze, pentru că avem informaţii despre locurile unde se comercializează ilegal fructe şi legume. De exemplu, în localitatea Matca, din judeţul Galaţi, unde sunt peste 2000 de hectare de teren cu legume, există un obor unde cererea se întâlneşte cu oferta. Dacă socotim că fiecare hectar produce între 100 şi 200 tone de legume într-un an, ajungem la o cifră impresionantă. Comercianţii, chiar şi cei străini, vin aici şi cumpără marfă în cantităţi mari".

• PIAŢA NEAGRĂ DIN INDUSTRIA DE MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE: 1 miliard de euro

În industria de morărit şi panificaţie, evaziunea fiscală se produce pe întreg lanţul de producţie: de la producătorul agricol, până la magazin, ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase ( Rompan) : "Într-o primă fază, producătorul agricol vinde grâu unor samsari, fără acte. Aceştia, la rândul lor, vând cereale către diverse mori care se fac vinovate de evaziune fiscală. La rândul lor, morile dau făina fără documente către brutării, care lucrează la negru. Acestea produc pâinea pe care o dau magazinelor care, la rândul lor, nu ţin evidenţă contabilă decât pentru o parte din produse. Magazinele pot cumpăra 100 de pâini de la o brutărie care respectă legea, cu aviz de expediţie şi factură. Apoi, cu sau fără acelaşi aviz de expediţie, pot lua de la o brutărie evazionistă încă 1000 de pâini, ce vor fi vândute fără bon fiscal. Când vine organul de control, comerciantul are grijă să aibă pe stoc cel mult câtă pâine are pe acte. Pâinea se vinde repede, banul se încasează imediat".

Totodată, comerţul intracomunitar este un focar de evaziune, susţine reprezentantul Patronatului: " Grâul ajunge în ţară prin firme fantomă, neplătitoare de taxe şi impozite, care, după ce îşi vând marfa, se evaporă."

După aprecierile lui Aurel Popescu, circa 1 miliard de euro din comerţul cu cereale, din morărit şi din panificaţie, adică 60% din valoarea pieţei, reprezintă afaceri rulate ilegal.

Domnia sa spune că o soluţie ar fi fost reducerea TVA pentru industrie, la 5,7%, cât este media din Uniunea Europeană, adăugând: "Acum, din 19% fură şi furnizorul, ia şi cumpărătorul, şi câteodată mai primeşte şi organul de control, să-i lase în pace. Din 5,7%, ce să mai furi?"

Statul român nu poate aplica această măsură, pentru că acordul cu Fondul Monetar Internaţional interzice reducerea fiscalităţii. Însă ţara noastră a primit acordul pentru aplicarea taxării inverse, măsură considerată de Rompan benefică pentru industrie.

Totodată, Patronatul propune autorităţilor să ia măsuri în cazul magazinelor care vând pâine în acelaşi loc cu detergenţi şi alte produse non-alimentare, în condiţii igienico-sanitare precare.

Aurel Popescu propune ca unităţile ce comercializează pâine fie să se specializeze pe acest segment, fie să-şi închidă porţile. În plus, spune domnia sa, specializarea celor care vând pâine ar conduce la o restrângere a numărului de magazine, mai uşor de controlat de autorităţile fiscale, care ar trebui să ia în vizor şi patiseriile, cofetăriile şi covrigăriile.

Reprezentantul Patronatului a adus în discuţie şi situaţia fabricilor de pâine care funcţionează ilegal: "Multe fabrici cărora Autoritatea Sanitară nu le-a acordat drept de funcţionare, din cauza neregulilor descoperite, încă funcţionează. Din momentul în care inspectorii dispun închiderea unităţilor respective, ei nu mai au dreptul să le calce pragul, decât cu ordin de la procuratură. Aici este un cerc vicios, o lipsă de legislaţie. Am discutat această problemă cu autorităţile sanitare şi cu cele de la protecţia consumatorului, care admit că este nevoie de soluţii. Dar situaţia persistă. Sunt sute de cazuri".

• COMERŢUL ILICIT CU ŢIGARETE: 1 miliard de euro

Comerţul ilicit cu ţigarete a ajuns ajuns la peste 33,9% din piaţă în luna martie, ceea ce echivalează cu 1 miliard de euro, bani care nu ajung la bugetul de stat, ne-a declarat Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director în cadrul "JTI România".

Domnia sa ne-a spus: "Ministrul Finanţelor, domnul Sebastian Vlădescu, a afirmat recent că o bună parte a contrabandei se desfăşoară în înţelegere cu organele statului. Autoritatile sunt singurele în măsura să constate ilegalităţile şi să aplice sancţiuni. În plus, ţinând cont că peste 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă accize şi TVA, este nevoie de o mai mare înţelepciune în elaborarea politicilor fiscale. Aşa cum s-a văzut, creşterea masivă şi prea rapidă a accizelor influenţează în mod dramatic veniturile la bugetul de stat".

• EVAZIUNEA FISCALĂ DIN INDUSTRIA ALCOOLULUI: 700 - 800 de milioane de euro

Evaziunea fiscală din industria alcoolului se ridică, anual, la circa 700- 800 de milioane de euro, ne-a declarat Romulus Dascălu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Alcool Garant.

Domnia sa este de părere că legislaţia din domeniu trebuie schimbată, în condiţiile în care permite un autoconsum (care nu este supus accizării) de 250 de litri absoluţi de alcool pur, echivalentul a 500 de litri de palincă de 50 de grade , respectiv a 750 de litri de ţuică de 30 de grade.

Romulus Dascălu ne-a explicat că aceste băuturi spirtoase fie sunt vândute pe marginea drumului, fie sunt colectate, de la ţărani, în marile cazane care, uneori, aparţin chiar primarilor şi consilierilor locali.

Domnia sa apreciază că, din circa 30.000 de cazane din ţara noastră, aproximativ 1.000 sunt autorizate: "În fiecare comună există marii cazangii, toţi miliardari. Adună fructe din tot satul sau din toată comuna, pentru a produce băuturi spirtoase: ţuică, rachiu, pălincă.

Unii dintre ei sunt chiar primari şi consilieri. De 20 de ani nu au plătit niciodată nimic şi toţi sunt bogaţi. Se ascund în spatele ţăranului, amărâtului care face 10 litri acasă. Nu-i întreabă nimeni de unde au cazanele. Îşi iau autorizaţii toamna, când se fermentează fructele, 100 de zile, apoi renunţă la ele. Sunt cazane care furnizează, săptămânal, cisterne întregi de băuturi alcoolice".

Pe lângă controalele de rigoare în sate şi comune, prin mobilizarea autorităţilor locale, Romulus Dascălu propune ca cisternele de alcool să fie urmărite de la intratea în vamă şi până la destinaţie, cu GPS-ul sau poliţia.

Domnia sa a menţionat: "O cisternă de alcool de 30.000 de litri înseamnă 230.000 de euro taxe şi accize pentru statul roman. Acciza reprezintă aproape 210.000 euro, iar TVA, circa 20.000 de euro. Aproape 90% din valoarea cisternei este reprezentată de taxe şi accize, astfel că merită urmărită cu maşina de poliţie, aşa cum se întâmplă în alte state".

Bulgaria, de pildă, a instalat agenţi de supracontrol în vamă, care să-i supervizeze pe vameşi.

La evaziunea fiscală din industria alcoolului se adaugă circa 100 milioane de euro din piaţa neagră a vinului, potrivit lui Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV).

Domnia sa ne-a declarat: "Circa 70% din producţia de vin este destinată autoconsumului şi comercializării pe piaţa nelegală, provocând statului o pagubă anuală de 100 milioane de euro, la un cost mediu de 1 euro pe litru. Piaţa fiscalizată a vinului însumează circa 1,2-1,5 milioane de hectolitri, dintr-o producţie medie anuală de 5,5 milioane de hectolitri. Anul trecut, producţia autohtonă de vin a însumat circa 6,3 milioane de hectolitri".

În opinia liderului Patronatului, legislaţia din domeniu ar trebui revizuită, astfel încât autoconsumul să fie limitat la maxim 20 de hectolitri, iar tot ce depăşeşte acest prag, până la 1000 de hl, să fie produs doar în antrepozit fiscal.

• EVAZIUNEA FISCALĂ DIN INDUSTRIA TEXTILELOR ŞI ÎNCĂLŢĂMINTEI: 1 miliard de euro

Un alt domeniu afectat de vânzările nefiscalizate este industria textilelor şi încălţămintei, unde importurile se fac vinovate de amploarea acestui fenomen, susţine Mihai Păsculescu, prim-vicepreşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (Fepaius). Circa 1 miliard de euro ocolesc, în fiecare an, bugetul statului, estimează domnia sa.

Păsculescu susţine că a amintit autorităţilor de nenumărate ori de evaziunea fiscală din complexul Europa:

"Când i-am zis lui Tănăsescu de complexul Europa, s-a făcut că nici nu aude. Şpaga de aici ajungea la 1 - 1,5 milioane de euro pe zi. Ştiu asta din surse sigure. Nici mie nu mi-a venit să cred!

Întotdeauna, comercianţii sunt anunţaţi înaintea controalelor.

După ce am făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă, acum câteva săptămâni, a doua zi era control în Europa, dar degeaba, pentru că deja fuseseră anunţaţi să închidă".

Mihai Păsculescu a trecut în revistă şi modul în care importatorii reuşesc să treacă de vamă mai multă marfă decât cea declarată:

"Atunci când valoarea declarată a mărfii la vamă este suspectă, trebuie lăsate garanţii şi făcută dovada ţării de provenienţă. Într-un an, 99% din cei care transportau textile, nu s-au mai întors să-şi recupereze garanţia. Asta spune tot", a afirmat reprezentantul Fepaius, amintind că, la un import de 50 de milioane de ciorapi, valoarea declarată corespundea unui cent bucata. "Nici ambalajul nu face un cent, dacă mai pui şi de unde venea marfa... Vama s-a angajat să trimită lunar Patronatului aceste preţuri, după ce am făcut scandal", a completat Păsculescu.

Fepaius a propus în repetate rânduri, dar fără rezultat, ca marfa, după ce trece de vamă, să fie urmărită de Garda Financiară, până la beneficiarul final.

Reprezentantul Patronatului ne-a mai spus: "Produsele subevaluate la vamă, pentru care nu se plătesc taxe şi impozite, fac concurenţă neloială negustorilor cinstiţi, care produc după anumite standarde de calitate. Germanii dau foc produselor textile şi încălţămintei considerate nesigure pentru sănătatea consumatorilor. Ei controlează materialele să nu fie tratate cu substanţe cancerigene, folosite de unii producători pentru împiedicarea şifonării sau pentru colorare. Nouă, întotdeauna când am ridicat această problemă, ni s-a spus că nu sunt bani pentru laboratoare. În ţara noastră, intră orice marfă, iar populaţia este tentată să cumpere aceste produse, pentru că sunt mai ieftine".

Potrivit estimărilor reprezentantului Fepaius, circa 80% din tot ce se produce în ţara noastră, însemnând îmbrăcăminte şi încălţăminte, se exportă în Uniunea Europeană şi în Statele Unite, pentru că "piaţa internă au ocupat-o alţii".

Mihai Păsculescu a amintit şi de şpaga pe care vameşii o încasează la îmbrăcăminte, la fel ca la ţigări: "Din trei camioane de ţigări, pe două vama nu le "vede". Doar un camion este oprit şi marfa este confiscată. Vameşul ia şi primă pentru că a depistat ţigările de contrabandă. Aşa se întâmplă şi cu îmbrăcămintea".

• Adriana Iftime, Patronatul Societăţilor dE Construcţii: "Circa 70-80% din vilele din Pipera sunt construite la negru"

Atât societăţile comerciale, cât şi persoanele fizice, prin construcţiile ridicate în regim propriu, practică evaziunea fiscală, ne-a declarat Adriana Iftime, directorul general executiv al Patronatului Societăţilor de Construcţii.

Chiar în cadrul programului naţional de reabilitare termică, membrii Patronatului susţin că există societăţi ce câştigă licitaţii la preţ de dumping, fenomen ce creşte suspiciunea că sunt evazioniste: "Evident că o licitaţie câştigată cu mult sub preţul la care este evaluată, de fapt, lucrarea, reprezintă o sursă de evaziune fiscală. O firmă care câştigă o licitaţie la 40, 50, 60, sau 70% din valoarea estimată a lucrării, nu o poate realiza în condiţii de calitate şi în condiţii legale.

De toate aceste probleme ni s-au plâns producătorii din Patronat, în urma mai multor întâlniri", ne-a spus Adriana Iftime.

Domnia sa a mai afirmat că aceste societăţi apelează la materiale de construcţii necorespunzătoare, pe care le cumpără mai ieftin, fără chitanţă sau certificate de calitate, adăugând: "Firmele serioase nu au acces la licitaţii, sau, dacă participă, nu le câştigă, din cauza preţului de dumping. Este posibil ca societăţile care vin cu preţuri sub piaţă fie să cumpere materiale proaste pe parcursul lucrării, fie să fie în aranjament cu primăria care organizează licitaţia. O altă posibilitate este majorarea contractului cu 50% după câştigarea licitaţiei, potrivit legii".

Marii furnizori de termosisteme, care au participat la licitaţii alături de firmele câştigătoare, spun că este posibil ca societăţile respective să cumpere prima tranşă de materiale cu acte şi la o calitate în regulă, pentru ca, ulterior, să apeleze la alt tip de materiale.

Adriana Iftime a subliniat: "Aici este vinovată autoritatea contractantă, primăria, pentru că trebuie să trimită pe şantiere câte doi diriginţi, delegaţi cu supravegherea lucrărilor. Aceştia ar trebui să urmărească inclusiv transporturile de marfă care intră în şantier, mai ales că pe piaţă au apărut producători speculanţi, care nu detaliază pe etichete calitatea produselor. În mod normal, aceste produse trebuie să aibă o anumită densitate şi rezistenţă la incendiu şi apă.

Primăria Bucureşti este într-o permanentă criză de diriginţi de şantier. Situaţia este aceeaşi şi pentru alte primării".

Reprezentantul Patronatului de Construcţii a amintit şi de vilele construite "la negru", sau de lucrările de tâmplărie executate de societăţi-fantomă în apartamente, ce nu plătesc niciodată taxe şi impozite la stat: " Circa 70-80% din vilele din Pipera sunt construite la negru. Vă spun asta pentru că am ochiul format. În momentul în care trec pe lângă un şantier şi văd ce se întâmplă dincolo de gard, îmi dau seama dacă este vorba despre o firmă serioasă sau despre o echipă de muncitori. Deşi legea prevede că fiecare şantier trebuie să aibă o pancardă de identificare, cu numele beneficiarului, numărul autorizaţiei, data începerii lucrării şi numele constructorului, în Pipera nu am văzut aşa ceva. Când intri pe un şantier ori vezi nişte scule rudimentare, ori o dotare serioasă, şi imediat îţi dai seama care este situaţia. Acest fenomen este valabil şi pentru vilele de lângă Piteşti sauTimişoara, şi nu numai".

• Evaziunea fiscală din turism, chiar dacă nu este mare, este vizibilă

Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) ne-au declarat că evaziunea fiscală din domeniu este de doar 10%, în condiţiile în care turismul are un aport de 1,8-2,8% în PIB.

Dragoş Răducan, secretarul general al FPTR, ne-a explicat: "Evaziunea nu este atât de mare în turism, dar este vizibilă. Toată lumea ştie că în mediul rural nu se taie chitanţe, mai ales în pensiunile neomologate, care nu au autorizaţie de funcţionare ca unităţi de cazare. Numărul locurilor de cazare în pensiunile neomologate ajunge la circa 15.000, în timp ce, în industria turismului, sunt 230.000 de locuri de cazare omologate, în pensiuni, moteluri şi hoteluri".

Cele mai mari nereguli sunt în zonele rurale, susţin reprezentanţii FPTR, unde chiar primarii, viceprimarii sau consilierii ajung să deţină pensiuni fără autorizaţie de funcţionare în scop turistic: "Autorităţile locale nu au cum să închidă unităţile de cazare neomologate, pentru că primarii, viceprimarii şi consilierii sunt primii care au astfel de pensiuni. Cunosc cazuri în care cei de la Administraţia Financiară sau de la Garda Financiară au pensiuni neomologate. Cu toate acestea, firmele lor există, la fel şi site-urile de promovare".

Pe lângă turismul la negru din zonele rurale, şi litoralul românesc este favorabil acestui fenomen. În acest caz, vorbim despre proprietarii de apartamente care îşi flutură cheile pe marginea drumului sau de pensiuni neomologate. Secretarul general al FPTR a precizat: "Turiştii se cazează la negru mai ales în Constanţa. Potrivit unor evaluări de anul trecut, Constanţa era pe primul loc în preferinţele turiştilor. Am rămas foarte uimiţi de acest lucru, apoi ne-am dat seama că preferă acest oraş datorită tarifelor mici de cazare, în apartamente. În plus, există avantajul proximităţii de staţiunea Mamaia".

Probleme sunt şi în Costineşti, susţine domnul Răducan, unde doar două pensiuni sunt omologate pentru activităţi turistice.