MUTĂM DATORIILE (FIECĂRUIA) ÎN ÎMPRUMUTURI (COLECTIVE) "Soluţia" UE de salvare a Euro, fără să bage niciun ban

• UPDATE: Acord pentru recapitalizarea băncilor, reducerea datoriei Greciei şi creşterea la 1000 de miliarde de euro a capacităţii de împrumut a FESF

Liderii UE au convenit asupra unei recapitalizări a băncilor europene expuse la datoriile suverane, estimată preliminar la 106 miliarde de euro de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE), potrivit surselor de presă. Acordul prevede ca băncile să aibă o rată de 9% din capitalul de calitate superioară, obiectiv care urmează să fie realizat până la 30 iunie 2012.

Băncile şi fondurile de investiţii private care deţin titluri de stat greceşti au acceptat să piardă 50% din banii împrumutaţi Greciei, 100 de miliarde euro din datoria Greciei, acum de 350 de miliarde.

Capitalurile proprii ale băncilor vor trebui să ajungă la 9% până la 30 iunie 2012.

Liderii UE au în vedere majorarea capacităţii Fondului European de Stabilitate Financiară la 1000 miliarde euro, de la 440 de la miliarde.

Aceştia au în vedere şi consolidarea guvernării în zona euro (două summituri pe an ale liderilor zonei euro).

BCE va avea în continuare un rol important pentru a susţine ţări fragile ca Italia şi Spania.

• UPDATE: George Papandreou: Unele bănci din Grecia ar putea fi naţionalizate temporar

Acordul prin care creditorii privaţi ai Greciei vor avea pierderi de 50% din obligaţiile pe care le deţin înseamnă că povara datoriei Greciei este sustenabilă, a afirmat azi premierul elen George Papandreou, după summitul liderilor zonei euro de la Bruxelles, potrivit Reuters.

Grecia nu va mai înregistra începând de anul viitor deficit bugetar primar, însă unele din băncile elene s-ar putea confrunta cu o naţionalizare temporară, ca rezultat al acordului privind reducerea datoriei Greciei, a avertizat Papandreou.

"Datoria este absolut sustenabilă acum. Să sperăm la zile mai bune, pentru Grecia şi pentru Europa (...) Grecia îşi poate gestiona probleme din trecut, odată şi pentru totdeauna", a afirmat premierul elen.

• UPDATE: Băsescu: Decizia Consiliului, garanţie că subsidiarele băncilor nu pierd fluxurile de capital

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la Bruxelles, că decizia Consiliului European privind soluţiile de capitalizare a băncilor înseamnă că toate statele din UE au garanţia că subsidiarele băncilor-mamă nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital.

El a anunţat că la lucrările Consiliului European s-au adoptat soluţii pentru capitalizarea băncilor. "A fost adoptată declaraţia de recapitalizare a băncilor. Acest document vizează finanţarea băncilor pe termen mediu, ca să se asigure fluxurile de creditare pe termen mediu a economiei reale", a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că declaraţia vizează asigurarea cantităţii şi calităţii capitalului, pentru că, de fapt, se vizează introducerea în sistemul bancar a unui capital de primă clasă, respectiv lichiditate în bani.

"Se injectează în sistemul bancar european capital de cea mai bună calitate, care poate susţine nu doar economia, dar şi nevoia de credite a statelor", a spus Băsescu.

El a subliniat că, prin decizia adoptată de Consiliu, nu numai România, ci şi toate statele au garanţia că subsidiarele aparţinând băncilor-mamă din alte state vor avea nivelul de capital menţinut şi pentru anii următori.

"Deci ceea ce a însemnat îngrijorarea noastră a primit un răspuns din partea statelor membre. Propunerea noastră a fost materializată printr-un text care vizează toate statele UE. Deci statul gazdă al subsidiarelor nu va fi niciodată în pericol de a constata că piaţa bancară e diminuată prin retragerea fluxurilor de capital", a spus şeful statului.

Preşedintele a subliniat că obiectivul pe care iniţial l-a prezentat ca fiind un interes al României a fost generalizat pentru toate statele UE, ca obligaţie pentru băncile mamă de a-şi finanţa corespunzător subsidiarele prin menţinerea fluxurilor de capital existente şi în anii următori.

"Acest lucru va permite României atât creditatea economiei, cât şi achiziţia de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat. Altfel spus, va permite României să-şi menţină nivelul actual de pe piaţa datoriilor suverane", a spus preşedintele.

• UPDATE: Trichet salută "deciziile extrem de importante" luate de liderii zonei euro

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a salutat azi dimineaţă, "deciziile extrem de importante" luate de liderii zonei euro în timpul summitului de la Bruxelles. Ei au reuşit să pună la punct un plan de reacţie la criza datoriilor suverane din zona euro.

"Am luat decizii importante în mai multe domenii (...) Toate acestea cer acum multă muncă, muncă rapidă", a afirmat Trichet.

• UPDATE: Zona euro consideră "satisfăcătoare" angajamentele Italiei, dar cere punerea în aplicare a acestora

Partenerii Italiei din zona euro consideră "satisfăcătoare" angajamentele prezentate miercuri de Italia pentru domeniul finanţelor publice, cu condiţia ca acestea să fie şi aplicate, relatează AFP, precizând că măsurile anunţate de Italia au fost incluse în concluziile summitului european.

"Summitul european salută angajamentele Italiei. Aceste măsuri ambiţioase de liberalizare a economiei trebuie şi aplicate", a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy azi dimineaţă, la încheierea summitului de la Bruxelles.

"Da, suntem satisfăcuţi", a declarat şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. "Dar aşteptăm şi realizarea reformelor", a adăugat el.

Premierul italian, Silvio Berlusconi, a afirmat că este decis să aplice măsurile prezentate la summit. "Dacă nu ne respectăm angajamentele, nu vom mai fi credibili", a spus el, la plecarea de la summit, precizând că urmează să prezinte un calendar pentru adoptarea măsurilor anunţate de Parlamentul de la Roma.

• UPDATE: Giorgios Papandreou: Pentru Grecia începe "o nouă eră" după acordul de la Bruxelles

Premierul elen Giorgios Papandreou a declarat, azi, că pentru Grecia a început "o nouă eră" după summitul european de la Bruxelles, în cursul căruia creditorii ţării au decis o reducere cu 100 de miliarde de euro a datoriilor, relatează AFP.

"O nouă epocă, o nouă eră se deschide pentru Grecia", a spus el, la încheierea summitului.

Papandreou a vorbit despre "un nou început" pentru ţara sa, posibil datorită reducerii datoriei elene decisă de liderii europeni după negocieri cu băncile.

• UPDATE: Nicolas Sarkozy: Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro

Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50% din creanţele lor, a anunţat azi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă, relatează AFP.

Efortul băncilor "reprezintă 100 de miliarde de euro", a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore şi a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor. "Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50%", ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez.

Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti dar şi altor bănci, a precizat el. "Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleaşi condiţii". Cancelarul german Angela "Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17 membri ai zonei euro. Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord", a declarat Sarkozy.

......................................................................

• Renunţând la orgoliu, UE a plănuit să ceară bani de la China, Brazilia şi oricare altă ţară ar fi dispusă să-i dea, de la investitori privaţi şi de la FMI

• Ţările emergente vor creşte în influenţă, pe plan mondial

O admirabilă inginerie financiară, prin care Zona Euro să se salveze de la implozie, în eventuala declarare a falimentului Greciei, dar fără să fie obligată nicio instituţie europeană să bage vreun ban, a apropiat capetele lui Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel (înconjurate de celelalte 25 de capete de stat UE), asupra documentului despre care s-a spus, mai înainte, că nu este gata, dar fără de care, totuşi, liderii europeni s-ar fi reunit cam degeaba, ieri, în aşa numitul summit "crucial" (oricum, circulau zvonuri despre încă unul "crucial", peste patru zile, cu acelaşi subiect).

Documentul descrie două modele de "creştere a puterii de foc" a Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), deja criticate tehnic, dar criticile sunt timpurii, pentru că textul nu pare definitiv:

1) Prima cale va permite EFSF să garanteze o proporţie de 20-30% din eventualele pierderi ale investitorilor care au cumpărat obligaţiuni italiene şi spaniole, pe piaţa primară (nu şi de pe piaţa secundară);

2) Ca să susţină piaţa secundară, EFSF va întemeia un SPV ("special purpose vehicle" - "vehicul cu scop special", de fapt, un fond obligatar, colectând bani de la investitori privaţi, fonduri de investiţii suverane şi alte instituţii - desigur, FMI), care să emită obligaţiuni (despre care nu se ştie, încă, în ce formă să poarte o garanţie a EFSF), în schimbul cărora, din nou!, să colecteze bani cu care să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole, de pe piaţa secundară (foarte complicat, dar, complicaţia pare să fie o adaptare la neîncrederea de acum a pieţelor).

Numeroase voci afirmă că aranjamentul nu necesită cine ştie ce amenajări legislative şi că aceste două modele nu ar trebui să fie alternative, ci complementare, ca să evite o "dublă măsură" pentru piaţa primară şi cea secundară.

În pofida inventivităţii şi sofisticării sale, proiectul nu se poate şti dacă este funcţional, înainte să fie purtate discuţii cu agenţiile de rating şi cu potenţialii investitori.

După cum a anunţat ieri delegaţia Uniunii Europene (UE) la Beijing, directorul Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară, Klaus Regling, va vizita mâine China, iar, conform China Daily, ţările emergente, inclusiv China, au fost de acord să participe la un fond de ajutorare european, prin intermediul Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Acelaşi cotidian chinez scrie: "Acordul (în curs de elaborare) ar putea fi inclus în documentul final al summitului liderilor europeni", dacă la summitul de la Bruxelles de ieri se va decide deschiderea fondului pentru investitori externi, atât privaţi cât şi publici.

Prin participarea la un fond de urgenţă european, "China şi alte pieţe emergente ar putea deveni mai influente în cadrul sistemului financiar mondial, înainte de summitul G20", care va avea loc pe 3 şi 4 noiembrie, la Cannes, Franţa, notează China Daily.

Da, Europa va da câţiva paşi înapoi, iar pieţele emergente vor deveni mai influente.

Cine, adică?

Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.

Bine.

Măcar nu dispărem cu totul...