NATO, pregătită de apărarea Flancului Estic

Alianţa politico-militară nord-atlantică este gata să apere ţara noastră şi întreg Flancul Estic, a afirmat, ieri, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, după întrevederea pe care a avut-o la Bruxelles cu premierul Nicolae Ciucă.

"Continuăm să ne consolidăm propria apărare. Întărim prezenţa NATO de la Marea Neagră până la Marea Baltică. Avioanele de luptă din Canada vă ajută să vă păstraţi spaţiul aerian în siguranţă şi mii de militari francezi, olandezi, belgieni şi americani sunt în România pentru a descuraja orice tip de agresiune. Aceste acţiuni transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România şi toţi ceilalţi aliaţi. Astăzi am abordat situaţia din regiunea Mării Negre, care este de o importanţă strategică vitală pentru NATO. Trei Aliaţi sunt state litorale, la fel ca şi partenerii noştri apropiaţi Ucraina şi Georgia. Războiul Rusiei a transformat părţi din Marea Neagră într-o zonă de conflict. Rachetele lansate de navele de război ruseşti în Marea Neagră au lovit oraşe ucrainene şi luni de zile forţele ruse au blocat porturile ucrainene, provocând cea mai gravă criză alimentară globală din ultimii ani", a declarat Jens Stoltenberg.

Referitor la încetarea conflictului din Ucraina, secretarul general al NATO a precizat că Alianţa va sprijini autorităţile de la Kiev, atât timp cât acestea au nevoie.

"Nu putem permite preşedintelui Putin să câştige. Ar fi un dezastru, o tragedie pentru ucraineni, dar ne-ar face şi pe noi, aliaţii NATO, mai vulnerabili. Pentru că atunci lecţia învăţată de la Ucraina pentru preşedintele Putin este că îşi poate atinge obiectivele folosind forţa militară. Şi aceasta va fi o lecţie învăţată nu numai pentru el, ci şi pentru alţi lideri autoritari din întreaga lume. (...) Majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor. Şi, în acelaşi timp, ştim că ceea ce poate realiza Ucraina la masa de negocieri depinde în totalitate de puterea de pe câmpul de luptă. Aşa că trebuie să le întărim poziţia la viitoarea masă a negocierilor, oferindu-le acum sprijin militar. (...) Deoarece cu cât Ucraina este mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât este mai probabil să avem o soluţie politică care să asigure că Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă în Europa", a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO s-a referit şi la procesul de aderare a Suediei şi Finlandei, menţionând că 28 din cele 30 de state membre au ratificat deja tratatele de aderare ale celor ţări.

"Recent, şi Ungaria a anunţat că ratificarea aderării e pe agenda Parlamentului în această toamnă. Finlanda şi Suedia au făcut paşi în discuţiile cu Turcia pentru ca şi Ankara să ratifice aderarea. Sunt încrezător că toţi aliaţii vor ratifica aderarea. Voi merge curând în Turcia pentru discuţii cu preşedintele Erdogan", a precizat Jens Stoltenberg, care a mai spus că, dacă ar exista vreun fel de presiune împotriva Finlandei şi Suediei din partea Federaţiei Ruse, aliaţii NATO nu vor sta cu mâinile în sân, ci vor reacţiona.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a menţionat că pe agenda discuţiilor pe care le-a avut cu secretarul general al NATO s-au numărat, în primul rând, ameninţările şi provocările de securitate din regiunea Mării Negre, care este definită ca zonă de importanţă strategică pentru alianţă în cadrul noului Concept Strategic aprobat la Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

"Securitatea în regiune continuă să fie afectată de războiul ilegal de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Am exprimat îngrijorarea pentru efectele ample pe care comportamentul agresiv şi iresponsabil al Rusiei le poate genera pe termen lung pentru securitatea regională şi pentru securitatea euro-atlantică, precum şi pentru stabilitatea globală. Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluţii, cât şi impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situaţia din Marea Neagră", a spus şeful Guvernului, care a precizat că implementarea deciziilor adoptate la Madrid, pentru consolidarea fermă şi durabilă a posturii aliate, inclusiv pe Flancul Estic, este crucială.

Cei doi oficiali se vor reîntâlni la finalul lunii viitoare la Bucureşti, când ţara noastră va găzdui, în 29 şi 30 noiembrie, la Palatul Parlamentului, reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO. Reuniunea va cuprinde patru sesiuni referitoare la implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid, la războiul din Ucraina, securitatea energetică şi la partenerii alianţei. Ţara noastră găzduieşte pentru prima oară o reuniune a miniştrilor de externe din statele membre NATO.

În ceea ce priveşte consolidarea Flancului Estic al NATO, amintim că în ţara noastră a fost constituit un grup de luptă aflat sub conducerea Franţei din care fac parte, pe lângă trupele române şi franceze, şi contingente militare din Ţările de Jos şi Belgia, iar SUA au ridicat prezenţa militară în ţara noastră la rang de brigadă. Pentru întărirea forţei grupului de luptă, preşedintele francez Emmanuel Macron a dispus trimiterea în ţara noastră a mai multor transportoare blindate - care au ajuns în baza militară de la Cincu în urmă cu două zile - şi a 12 tancuri Leclerc, care vor ajunge în România în cursul lunii noiembrie. Prin prisma noilor echipamente de luptă trimise de Franţa şi a anunţului făcut de SUA privind prezenţa militară la nivel de brigadă, numărul actual de militari străini - peste 5000 de soldaţi - aflaţi în ţara noastră, se va mări în următoare perioadă.