NEGOCIERI INTENSE ÎNTRE PNL, PSD ŞI UDMR Liberalii şi social-democraţii se bat pe întâietate în numirea premierului, UDMR oferă o soluţie în sistemul rotativ

Liderii PNL, PSD şi UDMR au căzut de acord, ieri, că vor merge cu o propunere comună de premier, din partea viitoarei coaliţii de guvernare, la preşedintele Klaus Iohannis.

"Vom merge cu o singură propunere, nu va merge fiecare partid cu o propunere, de aceea vrem o coaliţie. Nu aş grăbi lucrurile, dacă mai e nevoie de încă o zi, o să o luăm (...) Vor mai fi discuţii şi mâine. În Olanda şi Germania sunt negocieri politice de câteva luni. România are un guvern care funcţionează. Este dificil să găsim rapid o soluţie", a declarat Florin Cîţu, preşedintele PNL.

La rândul său, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD a precizat că singura problemă rămasă în discuţie cu privire la conducerea viitorului guvern este aceea privind sistemul de premier prin rotaţie, ce ar trebui aprobat şi de conducerea PNL.

"În interiorul PSD există această decizie, că se poate merge prin rotaţie. Aşteptăm şi de la PNL o decizie în acest sens. Dacă există o decizie a PNL că acceptă prin rotaţie, vom intra la negocieri şi vom hotărî. (...)Eu o să agreez acest nume (n.red. - al premierului) cu colegii din PSD. Acest lucru îl decid cu colegii mei. PSD a luat o decizie că este de acord cu acest sistem rotativ. Să vină domnul Ciucă prim ministru pentru următorii trei ani este exclus. (...) Eu cred că deja suntem foarte întârziaţi şi ar trebui să avem cât mai repede o decizie comună" a spus Marcel Ciolacu.

Liderul PSD a arătat că este că este posibil ca România să aibă un guvern până la sfârşitul acestei săptămâni, în timp ce preşedintele PNL, Florin Cîţu, a menţionat că învestirea viitorului Cabinet ar putea avea loc până la finalul săptămânii viitoare.

Disputa dintre cele două partide mari privind cine să ocupe primul funcţia de prim-ministru în sistemul rotativ a fost confirmată şi de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, care a precizat că, în opinia sa, şeful Guvernului trebuie să fie preşedinte al unuia dintre partidele din coaliţie, în timp ce ceilalţi doi preşedinţi să facă parte din guvern, pentru a fi luate mai uşor deciziile cu privire la măsurile ce trebuie implementate în perioada următoare.

"Astăzi PNL se va decide dacă acceptă ideea de rotaţie, după care urmează cine e primul şi după care cine este persoana. Din punctul meu de vedere, într-o coaliţie importantă, dificilă, premierul trebuie să fie preşedintele unuia dintre partide, pentru că altfel nu merge. Ceilalţi doi trebuie să lase orgoliile la o parte şi egoul un pic mai mic şi să facă parte din guvern. Dacă nu, iar vom avea o problemă de funcţionalitate. (...) Eu susţin ideea că premierul trebuie să fie preşedinte de partid. (...) Dacă nu este premier unul dintre liderii partidelor politice, începe un război pentru putere în interiorul partidului respectiv, ceea ce nu este de dorit. Nu suntem copii. Dacă vrem să repetăm filmul din 2021, se poate merge pe o astfel de variantă (n.red. - premierul să nu fie preşedintele PSD, PNL sau UDMR), dar eu cred ca ar fi un gest iresponsabil", a declarat Kelemen Hunor.

Deoarece PSD şi PNL nu au căzut încă de acord cu prima persoană care să ocupe funcţia de premier, liderul UDMR şi-a manifestat disponibilitatea ca, până în luna mai 2022, să deţină el această funcţie, dar nu s-a ajuns încă la un consens.

Un alt punct fierbinte discutat ieri de cele trei echipe de negociere a fost cel privind majorarea pensiilor şi alocaţiilor. PSD şi PNL nu au reuşit să cadă de acord privind majorarea pensiilor. Social - democraţii vor o creştere a pensiilor cu 11% însă PNL susţine că nu există bani. Discuţiile vor fi reluate astăzi când reprezentanţii partidelor speră să poată ajunge la o soluţie viabilă.

"O să revină domnul Vîlceanu (n.red. - Dan Vîlceanu, ministrul finanţelor publice) cu ultimele impacturi calculate pe anumite programe pe care le-am trecut azi în revistă. Am finalizat zona de IMM-uri cu granturi şi cu start-up-uri cu componentă digitală, iar producătorii care vor investi în zona de producţie şi procesare vor avea garanţii de la stat 100%. Capitolul social va fi închis mâine după ce ni se aduc toate impacturile. S-au căutat toate zonele pe care statul nu are suficiente venituri, de exemplu cum sunt redevenţele. S-a scos de la Ministerul Finanţelor impactul şi vedem cum putem regla prin lege acest lucru, deoarece în acest moment redevenţele au un impact foarte mic, de 1,6 miliarde lei, în bugetul public", a declarat Marcel Ciolacu, care în privinţa redevenţelor încasate de statul român a precizat că vor fi analizate situaţiile din alte state membre ale Uniunii Europene.

Referitor la majorarea alocaţiilor, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR susţine că această soluţie nu va rezolva problema de sistem şi că se va accentua problema sustenabilităţii sistemului public de pensii.

"Avem o problemă şi vom avea în deceniul viitor o problemă privind cifrele demografice. Putem creşte alocaţiile cu cât dorim, dar nu vom schimba trendul dacă nu vom schimba modul de susţinere a familiilor, prin deductibilităţi, prin facilităţi pentru creşterea copiilor. Nu poţi să ajuţi doar familiile cu copii până la 2 ani, pentru că e nevoie de susţinere şi până mai târziu, precum şi de susţinerea familiilor cu mai mulţi copii. Alocaţiile rămân, dar trebuie să găsim soluţii pentru susţinerea familiilor cu venituri mai reduse", a afirmat Kelemen Hunor.

El a cerut chiar înfiinţarea unui Minister al Familiei care să se ocupe strict, în următoarea decadă, de rezolvarea problemei demografice a României.