Nicoleta Pauliuc: "Pătrunderea în spaţiul aerian a unei drone ruseşti poate fi considerată o vulnerabilitate"

Pătrunderea unei drone ruseşti pe o anumită perioadă de timp şi pe o distanţă de zeci de kilometri reprezintă o vulnerabilitate a afirmat, ieri, Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat, în urma discuţiilor pe care membrii acesteia le-au avut cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale în vederea modificării legislaţiei incidente care să permită Forţelor Aeriene Române şi Forţelor Terestre să doboare aceste drone.

Nicoleta Pauliuc a declarat: "Am avut o discuţie cu reprezentanţii MApN despre completarea legislaţiei, cu privire la capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian a unor drone ostile sau neavizate. Cu toţii am fost de acord că pătrunderea în spaţiul aerian pe o distanţă de circa 40 kilometri, pe o perioadă de 40 minute, a unei drone ruseşti poate fi considerată o vulnerabilitate, în contextul lipsei unei legislaţii care să vorbească despre reguli de angajare actuale. Am discutat despre urgenţa adoptării unor proiecte de legi care să le permită celor de la Ministerul Apărării să-şi îndeplinească misiunile. În acest fel, am vorbit despre necesitatea ca Ministerul Apărării, prin Guvern, să vină în Parlament într-o procedură de urgenţă".

Domnia sa a precizat că este util şi firesc ca MApN să iniţieze proiectele legislative, deoarece ministerul lucrează de mult timp la respectivele modificări ale legii, care trebuie să ofere definiţii şi proceduri clare, pentru a permite o reacţie militară rapidă.

Nicoleta Pauliuc a adăugat: "Am convingerea că MApN are capacitatea de a se consulta şi coordona cu partenerii noştri din NATO pe legislaţia privind acest tip de răspuns. Astfel de situaţii au apărut în mai toate ţările care au graniţe cu Ucraina. Pare să fie un modus operandi al ruşilor care să genereze nervozitate în ţările membre NATO din această zonă. De aceea, eu cred că e foarte important dialogul cu partenerii noştri din NATO şi în procesul legislativ pentru ca, mai apoi, în teren, coordonarea operativă să fie funcţională. Aşa cum am dovedit în atâtea alte rânduri, Comisia de Apărare are toată disponibilitatea de a urgenta procesul de adoptare a legislaţiei referitoare la reacţia la pătrunderea în spaţiul aerian al României a unor drone ostile sau neautorizate. Vă reamintesc că, recent, de exemplu, lucrurile s-au mişcat cu celeritate în ceea ce priveşte legislaţia necesară privind donarea sistemului Patriot. Să fie clar, nu se pune problema să ţinem noi la sertar legislaţia specifică".

Referitor la acest subiect s-a exprimat ieri şi premierul Marcel Ciolacu, care a afirmat: "Vă spun cu certitudine, că dacă vreo dronă intră pe teritoriul României, este identificată şi, dacă ea este trimisă să lovească o ţintă pe teritoriul României, va fi doborâtă de îndată. (...) Nu vă faceţi griji că acea dronă (n.red. - care a zburat duminică, în primele ore ale nopţii, 40 kilometri în zona Dobrogei) ar fi putut lovi vreo ţintă pe teritoriul României. Ar fi fost doborâtă imediat cu protocol, cu lege, fără lege. Nu se joacă nimeni".

Generalul de brigadă Constantin Spînu, purtător de cuvânt al MApN, a confirmat cele spuse de şeful Guvernului: "În momentul de faţă, legislaţia care există în România şi care similară legislaţiilor din statele NATO prevede paşii procedurali prin care putem să acţionăm împotriva aeronavelor care utilizează în mod ilegal spaţiul aerian naţional. Legislaţia a fost emisă în anul 2001 în care nu exista acest pericol al dronelor şi de aceea este nevoie de actualizarea ei. În anumite condiţii, la fel ca toate celelalte armate NATO, pe legislaţia în vigoare, Forţele Aeriene pot doborî o astfel de dronă în situaţia în care asistăm la un act ostil la adresa forţelor NATO sau a teritoriului României. Nu am fost în această situaţie. Drona din noaptea de sâmbătă spre duminică nu a reprezentat un act ostil împotriva NATO sau teritorului naţional, deşi a utilizat ilegal spaţiul aerian al României. Dacă s-ar fi defectat şi exista riscul de prăbuşire pe teritoriul naţional, cele două aeronave F-16, prin armele cu care sunt echipate, o puteau distruge în aer".

Reprezentantul MApN a precizat că spaţiul aerian al României este bine apărat şi a arătat că în noaptea de sâmbătă spre duminică drona respectivă nu a fost doborâtă, cum nu au fost doborâte drone nici în Polonia, nici în Letonia, deşi zborul său ilegal includea un risc, deoarece nu reprezenta o vulnerabilitate propriu-zisă.

Generalul Spînu a concluzionat: "La acel moment în aer au fost două avioane F-16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi care se aplică în tot spaţiul aerian al NATO. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. La acel moment, am fost în legătură permanentă cu autorităţile NATO, pentru că cele două avioane F-16 erau în misiune de Poliţie Aeriană sub autoritatea NATO, au fost în aer aproape două ore şi ar fi putut să intervină în situaţia în care acea dronă ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional. Sunt proceduri militare pe care nu le pot detalia, dar care ne asigură pas cu pas fiecare măsură pe care o putem lua. Există un set de criterii care sunt evaluate în permanenţă".

Potrivit reprezentantului MApN, faptul că acea dronă nu a fost un atac cu intenţie asupra teritoriului României a fost confirmat luni, printr-o comunicare oficială trimisă de NATO către Ministerul Apărării de la Bucureşti.