Nicu Marcu nu mai conduce ASF, Anca Dragu - guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, "colectiv" la Ferma Dacilor

Incompetenţa autorităţilor publice şi-a pus din plin amprenta asupra finalului de an, luna decembrie fiind marcată de două tragedii ce arată faptul că, în ciuda tragediilor de la Colectiv şi Crevedia, în ciuda scandalului Azilelor groazei şi în ciuda incediilor ce au cuprins mai multe spitale în timpul pandemiei Covid-19, sistemul public este cuprins în totalitate de corupţie, fenomen infracţional care, din păcate, se soldează cu din ce în ce mai multe victime.

În 18 decembrie 2023, peretele internatului unui liceu din localitatea Odorheiu Secuiesc s-a prăbuşit peste 50 de elevi aflaţi la ore. În urma incidentului, unul dintre adolescenţi şi-a pierdut viaţa şi trei fete au fost rănite, una dintre ele fiind în stare gravă la spital, cu fractură de coloană. Vinovat a fost desemnat administratorul companiei care executa lucrări în imediata vecinătate şi care nu ar fi respectat legislaţia în vigoare cu privire la executarea acestor lucrări, nerespectare care nu a fost prevenită de funcţionarii publici din localitatea respectivă.

O săptămână mai târziu, în 25 decembrie, de Crăciun, opt persoane şi-au pierdut viaţa într-o unitate de cazare situată la Ferma Dacilor din localitatea Gura Vadului, unitate care, deşi avea clasificare din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, funcţiona ilegal, deoarece nu deţinea nici autorizaţie de construcţie şi nici autorizaţie de securitate la incendiu din partea Inspectorului pentru Situaţii de Urgenţă.

Abia în urma acestei tragedii, la peste opt ani de tragedia de la Colectiv, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a decis că este necesar ca, împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, să iniţieze un proiect de act normativ care să schimbe legislaţia în domeniul avizării unităţilor din turism şi din HoReCa.

În tot contextul acesta trist, consemnăm şi trei lucruri pozitive care au avut loc în ultima lună a anului trecut. Primul este schimbarea conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Parlamentul, cu o singură excepţie - Daniel Armeanu, vicepreşedinte pentru fondurile de pensii -, a decis să nu mai reînnoiască mandatele echipei Marcu, care, din fruntea ASF, a asistat impasibilă la falimentarea a două mari companii din piaţa de asigurări - City Insurance şi Euroins -, la perturbarea pieţei RCA şi la concertările ilegale din piaţa de capital. Alexandru Petrescu, noul preşedinte al ASF, a afirmat, la audierile din cadrul Parlamentului, că asemenea fenomene nu vor mai fi tolerate în mandatul său şi că, împreună cu noua echipă de conducere, va lucra pentru ca Autoritatea să îşi respecte întocmai obligaţiile legale.

A doua veste bună o reprezintă numirea fostei preşedinte a Senatului României, Anca Dragu - fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş -, în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova, funcţie pe care o ocupă în urma votării sale de majoritatea politică din Parlamentul de la Chişinău.

Ultima veste bună a venit la finalul anului, când Consiliul Uniunii Europene a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, de la 31 martie 2024, fără a se oferi însă un calendar privind aderarea cu frontierele terestre.

În ceea ce priveşte macroeconomia, subliniem că Parlamentul a adoptat, înainte de Sărbătorile de Iarnă, bugetul de stat pentru anul 2024, care prevede o creştere a Produsului Intern Brut cu 3,4% şi un deficit bugetar cash de 5%. Potrivit actului normativ adoptat de Parlament, veniturile exclusive ale bugetului de stat ar urma să crească cu 20%, ceea ce reprezintă o premisă nereală, potrivit Opiniei Consiliului Fiscal cu privire la legea bugetului de stat, premisă care riscă să ducă la un deficit bugetar mai mare la finalul anului 2024 decât acela estimat de Guvern.

Mai ales că execuţia bugetară pentru primele 11 luni ale anului, publicată de Guvern la finalul lunii decembrie, arată că estimările privind încasările bugetare pentru anul trecut nu au fost respectate, singura lună în care planul a fost realizat fiind luna decembrie, potrivit declaraţiilor din 30 decembrie ale ministrului Finanţelor, Marcel Boloş.

Deficitul de încasare a dus la creşterea datoriei externe totale a României, care s-a majorat cu peste 18 miliarde euro în primele zece luni ale anului trecut, potrivit raportului prezentat de Banca Naţională a României la mijlocul lunii decembrie.

Singura veste bună privind macroeconomia este că rata inflaţiei s-a situat la 6,7% la finalul lunii noiembrie, potrivit raportului Institutului Naţional de Statistică publicat în 13 decembrie 2024, rată care este sub estimarea de 7,5% făcută de BNR în august 2023, pentru finalul anului trecut.

• Incompetenţa statului ucide

Modul defectuos, interesat sau nu, în care funcţionarii publici îşi exercită atribuţiile a dus, în decembrie 2023, la două evenimente tragice care s-au soldat cu nouă persoane decedate.

Primul a avut loc în 18 decembrie, când, în urma lucrărilor efectuate în imediata vecinătate la reţeaua de apă, peretele internatului liceului teoretic "Tamasi Áron" din Odorheiu Secuiesc, clădire construită în perioada 1909-1910, s-a prăbuşit peste cei 50 de elevi aflaţi în interior. Adolescenţii au sesizat ce urma să se întâmple şi majoritatea au reuşit să fugă din calea dezastrului care se preconiza, dar patru colegi de-ai lor - un băiat de 17 ani şi trei fete cu vârste între 15 şi 17 ani - au fost prinse sub dărâmături. Tânărul care urma să împlinească peste câteva zile 18 ani şi-a pierdut viaţa, cele trei fete au fost rănite, una dintre ele fiind în stare gravă la spital în urma fracturării coloanei vertebrale.

Clădirea respectivă ar fi trebuit să intre în consolidare seismică dat fiind faptul că avea o vechime de peste 100 de ani, dar nici autorităţile locale, nici cele judeţene nu au găsit până luna trecută fondurile necesare pentru realizarea unei astfel de lucrări. Astfel că vibraţiile produse de lucrările executate la reţeaua de apă din apropiere au avut efect negativ asupra peretelui din cărămidă care s-a prăbuşit peste elevii aflaţi la cursuri, deşi aceste lucrări nu ar fi trebuit să fie efectuate în contextul respectiv.

Administratorul companiei care executa lucrările a recunoscut că el a ordonat finalizarea acestora şi de aceea a fost pus sub urmărire penală de către procurori, dar acest lucru nu explică de ce niciun reprezentant al Primăriei nu a supravegheat zilnic lucrările din zona respectivă, mai ales că, la nivel local, se ştia că respectiva clădire este una cu risc seismic foarte ridicat. În urma anchetei efectuate, la începutul anului 2024 potrivit procurorilor vinovaţii pentru această tragedie ar fi proiectantul lucrărilor de racordare la canalizare, executanţii şi proprietarul clădirii, deoarece nu ar fi respectat normele în ceea ce priveşte lucrările, iar peretele s-ar fi prăbuşit din cauza procedurilor de excavaţii, care nu erau prevăzute în autorizaţia de construcţie. Dosarul nu a fost încă trimis în instanţă, urmând să fie stabilit gradul de responsabilitate pentru fiecare dintre vinovaţi.

Singura "consolare" pentru familiile victimelor a fost că, în 21 decembrie, Guvernul a alocat două ajutoare de câte 8.000 de lei pentru cele două fete rănite mai uşor şi câte un ajutor de 10.000 lei pentru familia tânărului decedat şi pentru familia elevei aflată în comă după fractura la coloană.

La numai o săptămână de la tragedia de la Odorheiu Secuiesc, când toată lumea sărbătorea Naşterea Domnului (Crăciunul), o altă tragedie ţinea prim-planul atenţiei: incendiul de la Ferma Dacilor, obiectiv situat în localitatea prahoveană Gura Vadului, eveniment în urma cărora şi-au pierdut viaţa opt persoane (din cele 26 aflate în pensiune) - majoritatea copii şi tineri, printre victime numărându-se şi fiul patronului pensiunii respective.

Potrivit anchetatorilor, incendiul ar fi izbucnit în dimineaţa zilei de 26 decembrie de la mansarda pensiunii construită fără respectarea legislaţiei în vigoare şi s-ar fi propagat rapid mistuind totul în cale, inclusiv restaurantul aflat la parter, deoarece întreaga construcţie era realizată din lemn, care nu era ignifugat. Procurorii susţin că aprinderea ar fi fost cauzată de încingerea unui televizor lăsat aprins, care a suprasolicitat reţeaua proiectată în acte pentru o pompă de apă, şi nu pentru o pensiune. Din rechizitoriul procurorilor reiese că, în perioada 2014-2023, patronul a construit clădiri noi şi o bucătărie, iar frigiderele, instalaţiile electrice, aparatele de aer condiţionat erau alimentate de la o instalaţia de 8 Kilowaţi care era subdimensionată, ceea ce a dus la fluctuaţii de tensiune. Niciuna dintre clădirile noi şi nici obiectivul unde a avut loc evenimentul tragic nu au avut autorizaţie de construcţie, ci doar un certificat de edificare, ceea ce arată că toate imobilele au fost ridicate ilegal. Mai mult, Ferma Dacilor nu deţinea autoritate sau aviz de securitate la incendiu din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, inspectorat ai cărui angajaţi au călcat de mai multe ori pragul pensiunii, aplicând avertismente, dar tolerând în continuarea desfăşurarea ilegală a activităţii.

Cu toate acestea, pensiunea deţinea clasificare de o stea din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, deoarece patronul a beneficiat de legsilaţia laxă în acest domeniu, după ce iniţial i se refuzase clasificarea la trei stele a locaţiei respective. În urma tragediei, MEAT a iniţiat un demers pentru modificarea legislaţiei ce încă prevede acordarea unei stele pentru unităţile de cazare, doar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a administratorului că unitatea respectivă deţine toate avizele necesare.

În urma tragediei de la Ferma Dacilor, administratorii de drept ai societăţii au fost arestaţi la domiciliu, iar pentru administratorul real, Cornel Dinicu, instanţa a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. În dosar sunt cercetaţi penal şi vor fi urmăriţi penal şi fostul primar al localităţii Gura Vadului, un funcţionar public din cadrul Primăriei, prim-adjunctul inspectorului-şef al ISU Prahova şi încă doi ofiţeri din cadrul inspectoratului respectiv.

Ca în cazul altor tragedii, imediat după incendiul de la Ferma Dacilor, Guvernul a dispus ample controale la unităţile turistice cu privire la existenţa avizului de securitate la incendiu. În urma controalelor s-a constatat că peste 3000 de pensiuni şi hoteluri verificate care aveau turişti de sărbătorile de iarnă nu aveau acest aviz, iar peste 1000 din acestea sunt situate pe Valea Prahovei.

• Inflaţie de 6,7%, datorii majorate cu peste 18 miliarde euro

Incompetenţa autorităţilor publice reiese nu doar din cele două tragedii care au avut loc în ultima lună a anului trecut, ci şi din modul în care au gestionat bugetul de stat adoptat în urmă cu un an.

Deficitul de încasări bugetare s-a făcut simţit din plin, Ministerul Finanţelor a continuat să se împrumute din piaţa de capital naţională şi internaţională şi de la populaţie prin emiterea de titluri de stat, pentru a avea banii necesari efectuării cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata pensiilor. În urma acestor împrumuturi, Banca Naţională a României raporta, în 14 decembrie, că în primele zece luni ale anului 2023, datoria externă totală a ţării a crescut cu 18,54 miliarde euro, iar contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 18,34 miliarde euro.

Singura veste bună a venit cu o zi înainte de la Institutul Naţional de Statistică, care a raportat temperarea inflaţiei la o rată de 6,7% la finalul lunii noiembrie 2023, cu aproape un procent sub rata de 7,5% estimată în august de BNR pentru finalul anului trecut. Amintim, însă, că un rol important în ţinerea sub control a inflaţiei îl au compensarea şi plafonarea preţurilor din energie, precum şi plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază, măsuri care nu sunt în concordanţă cu principiul economiei de piaţă. În ciuda scăderii ratei inflaţiei, datele INS mai arată că puterea de cumpărare a leului şi-a menţinut scăderea la 57% faţă de puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică, raportul BNR asupra stabilităţii financiare publicat la mijlocul lunii decembrie 2023 arată că principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare s-au menţinut, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel global. Banca centrală mai nota că, pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluată la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv ca efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri. BNR identifica şi alte două riscuri sistemice: întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creştere.

În acest context, Ministerul Finanţelor afirma, în 29 decembrie, că arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,83%, în noiembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, la 326,63 milioane de lei, de la 300,13 milioane de lei în octombrie. Mai mult, Finanţele anunţau că deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,64% din PIB după primele 11 luni ale anului 2023, respectiv la 73,55 miliarde de lei, faţă de un deficit de 58,7 miliarde lei (4,19% din PIB) aferent primelor 11 luni din 2022.

• Bugetul de stat trece de Parlament, dar este criticat de Consiliul Fiscal

Situaţia de anul trecut privind nerealizarea încasărilor bugetare estimate se pare că nu a reprezentat o lecţie pentru Guvern, din moment ce luna trecută a trimis în Parlament, spre dezbatere şi adoptare, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Actul normativ prevede o creştere de 3,4% a Produsului Intern Brut, care va ajunge la 1734 miliarde lei, un deficit bugetar cash de 5%, venituri bugetare de 33,81% din PIB şi cheltuieli de 38,8% din PIB. Câştigul salarial mediu brut lunar luat în calculul bugetului de stat a fost de 4.733 lei. Veniturile bugetului de stat (exclusiv) sunt programate să crească în 2024 cu 20% faţă de anul 2023, iar cheltuielile publice sunt majorate cu 6,56%, în condiţiile în care impactul bugetar al majorării pensiilor va fi în acest an de 25 miliarde lei.

Bugetul a fost dezbătut pe repede înainte în comisiile de specialitate ale Parlamentului şi a fost adoptat rapid, deşi proiectul număra 12.000 de pagini, din care 5.000 de pagini conţineau amendamentele depuse de USR, AUR şi UDMR. Bugetul de stat a fost votat de Parlament în 20 decembrie cu 299 de voturi pentru şi 82 împotrivă. În aceeaşi şedinţă, Parlamentul a votat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, care a trecut de Legislativ cu 294 de voturi pentru şi 84 împotrivă.

Şedinţa de plen reunit a oferit încă o dovadă a nivelului jalnic în care a ajuns discursul politic, existând mai multe conflicte verbale violente între parlamentarii AUR şi cei ai UDMR, între senatorul independent Diana Şoşoacă şi preşedintele AUR, deputatul George Simion, dar şi comportamentul anormal al deputatului social-democrat Daniel Ghiţă, care a ales să îl urecheze fizic pe un adversar politic de la USR. Ieşirile necontrolate ale parlamentarilor demonstrează că, oricât s-ar schimba regulamentul celor două Camere, senatorii şi deputaţii recalcitranţi nu au de gând să renunţe la modul lor agresiv de manifestare în forul legislativ al ţării.

Chiar dacă a trecut de Parlament, bugetul de stat pentru anul 2024 a fost criticat aspru de Consiliul Fiscal care, în Opinia emisă, a arătat că construcţia bugetară pentru anul 2024 ce are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, are o mare problemă în privinţa veniturilor bugetare estimate de Guvern. Membrii Consiliului Fiscal arată în documentul de 81 de pagini: "Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării/digitalizării ANAF, Consiliul Fiscal nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, Consiliul Fiscal apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 miliarde lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget".

Mai mult, Consiliul Fiscal precizează că, în cursul anului 2024, va fi nevoie de o suplimentare cu 4,5 miliarde lei (0,26% din PIB) a alocărilor pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii şi pentru asistenţa socială, faţă de estimarea făcută de Guvern în legea bugetului de stat.

Totodată, documentul citat precizează că deficitul estimat de Guvern, de 5% din PIB pentru anul 2024 nu va putea fi realizat şi că, în realitate, vom avea, la finalul acestui an, un deficit cash care se va situa în jurul a 6,4% din PIB.

• Nicu Marcu nu mai este şef la ASF

După scandalurile din ultimii ani din piaţa de capital care au avut loc sub ochii închişi ai Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, ultima lună a anului trecut a adus o nouă echipă de conducere a respectivei instituţii publice. În urma audierilor din comisiile de specialitate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, plenul Parlamentului a votat noua conducere a ASF: Alexandru Petrescu - preşedinte, Gabriel Avrămescu - prim-vicepreşedinte, Gabriela Horga - vicepreşedinte pentru piaţa de capital, Sorin Mititelu - vicepreşedinte pentru piaţa de asigurări şi Daniel Armeanu - vicepreşedinte pentru fondurile private de pensii, ultimul fiind singurul din fosta echipă de conducere a Autorităţii căruia i-a fost reînnoit mandatul de către Parlament.

Din păcate, audierile pentru noua conducere a ASF au demonstrat că incompetenţa din ultimii ani ai acestei instituţii publice are la bază nepăsarea sau ignorarea importanţei procesului de selecţie a membrilor Consiliului de Administraţie organizat de Parlament.

În condiţiile în care ASF supraveghează anual pieţe care desfăşoară afaceri de zeci de miliarde euro, să aloci doar 90 de minute pentru audierea tuturor candidaţilor, în care fiecare dintre aceştia a avut la dispoziţie câte două minute în care să se prezinte, să spună ce experienţă are şi ce doreşte să facă la ASF, reprezintă o neglijenţă crasă din partea conducerii celor comisiilor de specialitate, care au amânat prea mult această procedură după ce mandatul echipei Marcu în fruntea ASF a ajuns la final. De altfel, din dezbateri a reieşit că membrii echipei Nicu Marcu sunt principalii responsabili pentru problemele din piaţa de capital, în special din piaţa asigurărilor, unde au asistat impasibili la falimentarea City Insurance şi Euroins, care au produs pagube pentru milioane de asiguraţi, pagube ce vor fi plătite din Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

Cu toate acestea, până în prezent niciunul dintre membrii fostei conduceri nu a fost tras la răspundere pentru managementul defectuos pe care l-a practicat la ASF.

• Anca Dragu, guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova

În 22 decembrie, fostul preşedinte al Senatului României şi fost ministru de finanţe în guvernul Cioloş, Anca Dragu a fost numită în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), pentru un mandat de 7 ani, numirea sa fiind aprobată cu 58 de voturi pentru de către Parlamentul Republicii Moldova. Parlamentul de la Chişinău a optat pentru Anca Dragu, prin prisma experienţei pe care aceasta o are în sectorul financiar-bancar şi în politici publice şi aderare la UE. Anca Dragu a lucrat peste 15 ani în cadrul Băncii Naţionale a României şi al Fondului Monetar Internaţional şi a fost ministru al Finanţelor Publice în perioada noiembrie 2015 - ianuarie 2017. În 2020 a fost aleasă preşedinte al Senatului României, funcţie din care a fost îndepărtată de noua coaliţie PNL-PSD, după ieşirea USR din guvernul Cîţu.

Imediat după votul Parlamentului de la Chişinău, Anca Dragu a spus: "Este o onoare pentru mine să contribui la parcursul european al Republicii Moldova. Avem nevoie de instituţii puternice, independente, care să asigure stabilitatea economică a ţării şi prosperitate pentru toţi cetăţenii. Nu va fi un drum uşor, dar cu răbdare, determinare şi pricepere vom putea duce la bun sfârşit proiectul european".

Anca Dragu şi-a luat în primire mandatul în 26 decembrie şi a menţionat că revenirea sa în sistemul bancar are la bază 27 de ani de activitate profesională în domeniul financiar-bancar.

• Schengen pe jumătate

În ultima zi a anului trecut, Consiliul Uniunii Europene anunţa că s-a ajuns la un acord cu Austria şi Olanda pentru ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor şi mărfurilor, doar cu frontierele aeriene şi maritime începând cu 31 martie 2024. Acordul respectiv a fost salutat de Comisia Europeană care a afirmat că negocierile pentru renunţarea la controale şi pentru graniţele terestre vor continua pe tot parcursul anului 2024, o decizie în acest sens fiind aşteptată "într-un termen rezonabil".

Decizia Consiliului UE a fost prezentată de către liderii coaliţiei de guvernare PSD-PNL, în timp ce liderii opoziţiei politice au arătat că Schengenul aerian şi maritim nu va aduce mari beneficii pentru economia naţională, deoarece pierderile mari sunt înregistrate la frontierele terestre de către transportatorii de mărfuri şi de către cetăţenii români care călătoresc în celelalte ţări din Uniunea Europeană sau care se întorc acasă în vacanţa de vară şi cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi al sărbătorilor pascale.

Cu toate acestea, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a declarat că "Sea Schengen înseamnă că o călătorie pe mare din România într-unul din statele din Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul, naţional", dar a precizat că acest lucru nu exclude controalele vamale sau fiscale.

"Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, portul Constanţa devine în momentul acesta mult mai atractiv", a spus Cătălin Predoiu, care a menţionat că în privinţa Schengenului aerian, aeroportul Otopeni are infrastructura pregătită încă din anul 2011.

Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, afirma anul trecut că ţara noastră pierde anual 10 miliarde euro din cauza faptului că nu este membru al spaţiului Schengen cu frontiera terestră. Mai mult, într-un raport al Parlamentului European se arată că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria. Un raport întocmit de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România precizează că pierderea cauzată transporturilor rutiere se ridică la 2,41 miliarde euro.