Norvegia se află pe prima poziţie în topul ţărilor din 
Net Zero Readiness Index lansat de KPMG

Norvegia, naţiunea nordică bogată în petrol, a fost clasată pe locul întâi în primul index care evaluează nivelul de pregătire pentru atingerea pragului Net Zero (NZRI) elaborat de KPMG. Raportul compară progresul unei selecţii de ţări în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care provoacă schimbări climatice, şi evaluează nivelul de pregătire şi capacitatea acestora de a atinge Net Zero până în 2050. Folosind 103 indicatori, recunoscuţi ca factori cheie pentru realizarea Net Zero, au fost identificate primele 25 de state ca nivel de performanţă, precum şi alte 7 "ţări de urmarit" din perspectiva demersurilor pentru a atinge statutul Net Zero, conform unui comunicat remis redacţiei.

În ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaze din lume, Norvegia a ocupat prima poziţie în ediţia din acest a indexului NZRI, parţial datorită investiţiilor private şi publice în energie regenerabilă şi transportului electrificat în toată ţara. În 2016, parlamentul norvegian a votat pentru actualizarea ţintei pentru neutralitatea emisiilor de carbon din 2050 către 2030. Cu toate acestea, în ciuda pozitiei de top, Norvegia încă se confruntă cu decizii semnificative cu privire la modul în care continuă să abordeze provocările în tranziţia către Net Zero.

Marea Britanie, care se pregăteşte să găzduiască în noiembrie 2021 Summitul COP26 privind schimbările climatice, a ocupat locul al doilea, parţial datorită sprijinului la nivelul întregii clase politice şi obiectivelor clare susţinute prin lege, care au permis decarbonizarea relativ rapidă a sectorului de producere a energiei din ţară, în ciuda unor obstacole care încă rămân - în special în sectorul energiei termice şi al construcţiilor de clădiri.

Vecina nordică a Norvegiei, Suedia, s-a clasat pe locul al treilea ca "extrem de ambiţioasă" şi militează internaţional pentru politici climatice, energie verde şi tehnologie verde. Următorul pas al ţării către Net Zero este reducerea dependenţei sale continue de exporturile şi importurile agricole.

Principalele constatări conturate cu prilejul elaborării acestui index relevă următoarele aspecte:

Unele ţări evoluează lent în atingerea pragului Net Zero. Doar 9 dintre ţările incluse, care contribuie cu aproximativ 8% la emisiile globale, au angajamente obligatorii din punct de vedere legal. Pentru a stimula capacitatea de livrare la nivel de sector, aceste obiective trebuie să fie susţinute de strategii, politici şi mecanisme de sprijin solide. În majoritatea jurisdicţiilor, pregătirea NZRI la nivel naţional este reflectată de nivelul de pregătire la nivel sectorial.

Lipsa capacităţii de atingere a obiectivelor este un punct slab în ambiţiile globale Net Zero. Indicele arată că acele ţări cu un obiectiv Net Zero deja stabilit, fie obligatoriu din punct de vedere legal, fie asumat politic, demonstrează capabilităţi mai puternice în toate sectoarele. Raportul arată, de asemenea, o corelaţie între prosperitate şi disponibilitatea de a realiza Net Zero, subliniind necesitatea amplificării sprijinului alocat către economiile în curs de dezvoltare.

Datele din toate naţiunile analizate arată că, în timp ce sectorul financiar global ia în considerare din ce în ce mai mult riscul climatic în deciziile lor de investiţii şi împrumuturi, guvernele au un rol esenţial în îmbunătăţirea accesului la astfel de finanţări prin crearea unor medii favorabile, cu ajutorul strategiilor, cadrelor de reglementare şi politicilor privind finanţarea durabilă.

Aceste informaţii privind situaţia statelor evaluate contribuie, de asemenea, la evidenţierea importanţei alinierii politice şi a sprijinului public în succesul iniţiativelor cheie de decarbonizare.

Publicarea indexului de pregătire Net Zero vine înaintea Summitului crucial COP26 din luna noiembrie 2021 privind schimbările climatice, găzduit de Glasgow. Organizaţia Naţiunilor Unite subliniază că gazele cu efect de seră din atmosferă sunt la cel mai înalt nivel de trei milioane de ani, ducând la o creştere a temperaturii globale de 0,85 grade Celsius între 1880 şi 2012 şi o creştere a nivelului mării cu 19 cm. Liderii politici şi de afaceri devin din ce în ce mai aliniaţi în susţinerea ideii că este necesară o acţiune imediată pentru a opri impactul catastrofal social, de mediu şi economic pe care creşterile de temperatură l-ar putea avea asupra planetei.

Richard Threlfall, Lider Global al KPMG IMPACT, a declarat:

"Schimbările climatice sunt provocarea existenţială cu care se confruntă omenirea, dar e nevoie sa confruntăm ceea ce pare o provocare copleşitoare în mod constructiv şi cu responsabilitate colectivă. Este vital ca fiecare individ, organizaţie şi ţară să colaboreze într-un grad fără precedent, cu transparenţă şi onestitate. Sper că NZRI va încuraja ţările care au un drum lung de parcurs să înveţe de la cei care fac cel mai mare progres şi îi va încuraja pe toţi cei care îl citesc să joace rolul lor în a ne duce la Net Zero."

Mike Hayes, Lider Global privind Schimbările Climatice & Decarbonarea al KPMG, a comentat:

"În ultimele 18 luni, am asistat la o creştere fenomenală şi binevenită a angajamentelor net zero şi a obiectivelor bazate pe ştiinţă din partea sectorului public, privat şi a guvernelor naţionale. Drept urmare, începem să vedem că întreprinderile adoptă o abordare mai proactivă pentru a-şi atinge obiectivele de decarbonizare. Cu toate acestea, provocarea fundamentală pentru afaceri este cum să treacă de la asumarea angajamentelor la livrarea acestora, iar părţile interesate vor dori să vadă progrese înainte de a trece prea mult timp. Este clar că mediul de afaceri şi liderii politici răspund crizei, dar există în mod evident mai multe lucruri care ar putea şi ar trebui sa fie făcute pentru a satisface aceste obiective. Indexul Net Zero Readiness al KPMG evidenţiază efectul mozaic pe care acum începem să îl vedem la nivel global. De la teritoriu la teritoriu, diferite priorităţi au efecte diferite. Cu COP26 la foarte scurt timp distanţă, acesta este momentul în care putem să învăţăm unii de la alţii şi să ne asigurăm că liderii lumii şi ai afacerilor adoptă o abordare colaborativă, axată pe acţiune în ceea ce priveşte provocarile climatice, şi contribuie la transformarea net zero în realitate, înainte de a fi prea târziu."

Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG România, explică:

"De la lansarea Planului de Impact, KPMG a împărtăşit câteva recomandări pe care România ar putea să le analizeze în vederea atingerii pragului de Net Zero, internalizând, în primul rând, în diferite modele de leadership, priorităţi privind dezvoltarea acestei ţinte ca expresie a unei noi mentalităţi a mediului de afaceri. România nu a avut o cultură "green", cu atât mai puţin o educaţie "green". Aşa încât avem de recuperat un decalaj cultural dublat de o infrastructură vulnerabilă în satisfacerea ţintei net zero. În această perioadă apar nenumărate oportunităţi, dar şi riscuri, generate de schimbările climatice. Avem nevoie, prin urmare, de educatie "green", pentru a înţelege atât rolul informaţiilor ESG în reconfigurarea mediului ambiental şi a celui de afaceri, cât şi nevoia de a lucra cu experţi care cunosc rigorile standardelor celor trei sectoare aflate în coeziune. Pentru aria ESG (Mediu, Social, Guvernanţă), KPMG şi-a dezvoltat metodologia si tehnologia proprie de lucru în angajamente pentru furnizarea serviciilor în domeniu. Însă dincolo de instrumentele de lucru pe care KPMG le-a creat în acest scop, precum Climate IQ - dezvoltat de KPMG UK, pe care clientii noştri le pot folosi ca surse de încredere pentru implementarea priorităţilor ESG la nivelul afacerilor lor, trebuie să înţelegem că atingerea pragului Net Zero este o un proiect comun al agenţilor economici din toate sectoarele de activitate, inclusiv cei industriali. Sustenabilitatea implică industrii decarbonizate şi agenţi economici mai virtuoşi în acţiunile lor ecologice. Implementări "locale" ale ESG nu vor face diferenţa - e vorba de o schimbare unitară, simultană, prin care o agendă verde poate face diferenţa în rândul reconfigurării societăţii noastre post-pandemie. Consideram ca România ar avea nevoie de patru elemente-cheie în drumul ei pentru satisfacerea obiectivului net zero: o platformă pentru investiţii, noi locuri de muncă, implementarea sistemelor "inteligente" de transport şi parteneriate între mediul privat şi cel de stat pentru susţinerea unor noi sisteme de energie. Odată ce polarizările -deja clasicizate- între vechi şi nou în infrastructură, respectiv între stat şi privat în atragerea de investiţii, vor fi depăşite, România va fi mai aproape de cele 25 de state-model performante în atingerea Net Zero."

Indicele Net Zero Readiness 2021 a fost produs de KPMG IMPACT, înfiinţat anul trecut pentru a sprijini şi a împuternici organizaţia globală şi clienţii firmelor KPMG în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU - cele 5 zone de actiune ale KPMG IMPACT sunt ESG & Sustainability, Economic & Social Development, Sustainable Finance, Climate Change & Decarbonization si Measurement, Assurance & Reporting.