Nou record al datoriei globale - 307 trilioane de dolari

Datoria globală a înregistrat a treia creştere consecutivă, în trimestrul al doilea din 2023, pe fondul menţinerii tendinţei de creştere a costurilor de finanţare, şi a ajuns la 307,1 trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF).

Avansul de 0,87 trilioane de dolari faţă de trimestrul precedent, după o creştere de 9,21 trilioane în primul trimestru din 2023 şi de 8,89 trilioane în ultimul trimestru al anului trecut, a fost determinat de creşterea cu 2,29 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor avansate şi de scăderea cu 1,42 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor emergente.

În prima jumătate a anului 2023, datoria globală a crescut cu 9,9 trilioane de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o nouă creştere trimestrială de 0,9 puncte procentuale şi a ajuns la 335,9%, cu 5,7 puncte procentuale sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi graficul 1).

Creşterea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul stagnării PIB-ului global nominal la nivelul record de 91,4 trilioane de dolari, determinat mai ales de creşterea preţurilor, în condiţiile temperării creşterii economice reale.

Creşterea datoriei globale din ultima decadă, cu circa 100 de miliarde de dolari, este caracterizată drept "uluitoare" în raportul de la IIF.

Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate s-a menţinut la 385% în T2 2023, în timp ce datoria din economiile emergente a crescut cu 2,2 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior, până la 253,7%. Deprecierea monedelor naţionale ale economiilor emergente în raport cu dolarul american a avut un rol important pentru această evoluţie.

"Creşterea bruscă a inflaţiei a fost principalul factor care a determinat scăderea poverii datoriilor în ultimii doi ani, deoarece a permis multor state şi companii să-şi dilueze pasivele", se subliniază în raportul de la IIF, unde se mai precizează că "odată cu moderarea presiunilor salariale şi ale preţurilor, ne aşteptăm ca raportul dintre datorii globale şi PIB-ul global să treacă de 337% până la sfârşitul anului".

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o scădere trimestrială de 1,42 trilioane de dolari, până la 100 de trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a crescut cu circa 2,3 trilioane de dolari şi a revenit la nivel record de 207 trilioane de dolari, care a mai fost atins în T2 2021 şi T4 2021 (vezi graficul 2).

La nivelul economiilor dezvoltate, cele mai mari creşteri ale datoriilor s-au înregistrat în Statele Unite, Japonia, Marea Britanie şi Franţa, iar la nivelul economiilor emergente cele mai mari creşteri au fost în China, India şi Brazilia.

După repartizarea pe sectoare, datoriile companiilor nefinanciare şi cele ale gospodăriilor au înregistrat scăderi în T2 2023, de 1,1 trilioane de dolari şi 0,2 trilioane, până la 90,2 trilioane de dolari, respectiv 57,7 trilioane de dolari.

Datoriile guvernamentale au crescut cu 0,7 trilioane de dolari în T2 2023 faţă de trimestrul precedent, până la 87,3 trilioane de dolari (97,2% din PIB-ul global), iar datoriile companiilor financiare au crescut cu 1,4 trilioane, până la 71,9 trilioane (82,1% din PIB-ul global).

Datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au crescut cu 0,9 trilioane faţă de trimestrul precedent, până la 61,1 trilioane de dolari, respectiv 115,5% din PIB, iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au scăzut cu 0,1 trilioane de dolari, până la 26,3 trilioane, respectiv 66,7% din PIB.

Raportul de la IIF mai subliniază că restricţionarea condiţiilor de finanţare a condus la încetinirea considerabilă a expansiunii creditului acordat companiilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei.

În aceste condiţii, "gradul de îndatorare al consumatorilor rămâne în mare parte controlabil". La nivelul economiilor dezvoltate, gradul de îndatorare al gospodăriilor a scăzut în prima jumătate a anului 2023 până la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

În ceea ce priveşte economiile emergente, raportul de la IIF evidenţiază că "pe fondul stabilizării costurilor de finanţare la un nivel mai înalt, datoriile guvernamentale din economice emergente, exclusiv China, au revenit pe traiectoria ascendentă în prima jumătate a anului 2023 şi au ajuns la 57% din PIB".

Pentru multe dintre aceste economii, "datoriile guvernamentale în moneda locală au atins un nivel alarmant", în condiţiile în care peste 80% din totalul cheltuielilor bugetare cu dobânzile sunt alocate cheltuielilor cu dobânzile pentru datoriile în moneda locală.

Fenomenul este considerat deosebit de îngrijorător, deoarece "arhitectura financiară globală nu este pregătită în mod adecvat pentru a gestiona riscurile asociate cu tensiunile de pe pieţele interne ale datoriilor".

Valoarea nominală a datoriilor din economiile emergente care vor ajunge la scadenţă până la sfârşitul acestui an, obligaţiuni şi credite, este de circa 3,4 trilioane de dolari, conform datelor de la IIF. Obligaţiunile cu scadenţa în a doua jumătate a anului în 2023 au o valoare nominală de circa 2,73 trilioane de dolari, în timp ce valoarea creditelor scadente este de circa 0,68 trilioane.

Anul viitor vor ajunge la scadenţă datorii ale economiilor emergente de circa 6 trilioane de dolari, urmate de scadenţe de circa 4 trilioane în 2025, conform datelor de la Institute of International Finance.