Noul plan de reorganizare a Cuprom, gata într-o lună

Una din cele mai mari companii din industria neferoaselor, Cuprom SA, prezentată de-a lungul timpului drept o afacere înfloritoare, traversează una din cele mai "negre" perioade de la momentul înfiinţării, aflându-se în pericol să fie închisă.

Reprezentanţii administratorului judiciar al Cuprom, BDO Business Restructuring SPRL, ne-au declarat: "În prezent, Cuprom lucrează la un nou plan de reorganizare care va fi prezentat creditorilor. Acest plan va fi finalizat în aproximativ o lună şi va include şi tabelul creanţelor. Dacă acest plan nu va fi aprobat, atunci societatea va fi, cel mai probabil, închisă".

Ei ne-au precizat că procesele intentate de creditorii Cuprom au fost soluţionate de instanţele de judecată, urmând ca, în planul de reorganizare, să fie stipulate şi creanţele aferente acestora. Totodată, toate băncile creditoare vor rămâne la masa credală, având de recuperat şi creanţe garantate şi negarantate, mai spun oficialii BDO.

Cuprom nu este la prima tentativă de reorganizare, în 2011 existând un alt plan care a fost, însă, contestat de către creditori, pe motiv că s-ar încerca evitarea plăţii datoriilor.

Potrivit primului plan de reorganizare, creanţele recunoscute în procesul insolvenţei, de 291,6 milioane lei, au fost structurate în patru categorii (n.r. - salariale, bugetare, garantate şi negarantate). Din cele patru categorii, creanţele negarantate (chirografare), care, de regulă, sunt foarte greu de recuperat de către creditori, au o pondere de 83,1% (n.n. 241,8 milioane lei). Diferenţa de 16,9% o constituie celelalte trei categorii de creanţe (cu şanse mai mari de recuperare), a căror valoare este de doar 49,4 milioane lei.

În categoria creanţelor negarantate (chirografare) au fost trecuţi nu mai puţin de 83 de creditori, iar în celelalte trei categorii doar opt. Creanţele negarantate (chirografare) depind de valoarea patrimoniului. Cum patrimoniul s-a depreciat odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare, planul de reorganizare a propus ca tipul acesta de datorii să fie rambursat doar în proporţie de 2,62%, precizau surse din presa vremii.

• Phoenix şi Elcond Zalău, uzinele la umbra cărora a luat fiinţă Cuprom

Societatea "Cuprom" a fost înfiinţată în 2003, fiind rezultatul fuziunii dintre combinatul metalurgic Phoenix şi uzina Elcond Zalău, două din cele mai importante companii ale ţării noastre din industria neferoaselor.

În octombrie 1998, 69,99% din acţiunile Phoenix Baia Mare sunt vândute către compania din Marea Britanie, Allied Deals, pentru 37 milioane de dolari, suma incluzând şi investiţiile pentru modernizare, protecţia mediului şi capitalul de lucru.

Allied Deals, compania înregis-trată în Marea Britanie şi deţinută de doi cetăţeni indieni, intră, însă, în vizorul autorităţilor internaţionale din cauza unor suspiciuni de fraudă la o distanţă de numai aproximativ trei ani.

Conform rapoartelor oficiale, Allied Deals a solicitat Deutsche Bank un credit în valoare de 600 milioane dolari pentru finanţarea retehnologizării combinatului băimarean, însă a prezentat garanţii false, urmarea fiind diminuarea bruscă a producţiei combinatului Phoenix, de la peste 10 tone de aur anual la circa două tone pe an.

Din cauza problemelor legale ale patronilor de la Allied Deals, combinatul metalurgic băimărean este vândut companiei RBG Resources (subsidiară a aceleiaşi companii, Allied Deals) pentru suma de 111.111 dolari, potrivit informaţiilor din mass-media.

În prima parte a anului 2002, RBG Resources, fosta Allied Deals, a intrat, însă, în faliment, existând riscul ca Phoenix Baia Mare să fie închisă.

În acel moment, doi bancheri, pe atunci vicepreşedinţi la Citibank România - Horia Pitulea şi Horia Simu - au decis să cumpere compania Phoenix. Uzina Phoenix a fost preluată, la pachet, cu Elcond Zalău, cei doi afacerişti, Horia Pitulea şi Horia Simu, unind uzinele sub numele Cuprom.

Cuprom a preluat şi institutul Cepronef, care se ocupă cu cercetarea în sectorul de neferoase, iar în 2004 a achiziţionat Ipronef, care are ca obiect de activitate proiectarea în acelaşi domeniu.

• Phoenix: de la producător de lingouri de aur, la fier vechi

Pentru o perioadă îndelungată de timp, combinatul metalurgic Phoenix era singurul centru din ţara noas-tră acreditat să producă lingouri de aur, certificate de BNR, şi recunoscute la nivel internaţional.

Lingourile româneşti produse la combinatul Phoenix se înscriau în standardele acceptate de London Bullion Market Association - organismul care reglementează piaţa metalelor preţioase la nivel mondial.

Cu toate acestea, în 2002, Phoenix Baia Mare pierde poansonul internaţional, ţara noastră fiind scoasă de pe lista producătorilor de aur "good delivery".

Motivul oficial prezentat, la momentul respectiv, a fost acela că producţia combinatului băimarean nu se mai încadra în standardele internaţionale.

În anul 2002, director general al combinatului metalurgic Phoenix era Gabriela Dobrotă, care a mai fost director şi la Energomineral (2007), companie care făcea parte din consorţiul Cuprom & Ipronef, care, în 2007, a preluat activităţile miniere de la Cupru Min.

Actualmente, domnia sa deţine funcţia de general manager la African Consolidated Resources SRL, compania interesată de o posibilă investiţie la Remin Baia Mare.

• Cuprom - Cupru Min - Moldomin

La câţiva ani de la achiziţia la pachet a uzinelor Phoenix şi Elcond Zalău, reunite sub umbrela Cuprom, Horia Pitulea şi Horia Simu s-au angajat să investească în cele mai importante mine de cupru din ţara noas-tră - Cupru Min şi Moldomin.

Astfel, în 2007, consorţiul format din Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Moldomin Moldova Nouă, angajându-se să investească în exploatarea cupriferă aproximativ 120 milioane de euro. În acelaşi an, consorţiul a preluat şi activităţile miniere ale Cupru Min Abrud, care deţine exploatările de cupru de la Roşia Poieni.

Consorţiul se retrage, însă, doi ani mai târziu, în iulie 2009, după o încetinere a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane.

Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef au denunţat contractul cu SC Cupru Min SA, rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei faţă de Cupru Min.

• Declinul Cuprom - avalanşă de procese, acuzaţii, planuri de reorganizare şi mai multe semne de întrebare

Principalii păgubiţi, pe lângă angajaţii disponibilizaţi, ca urmare a intrării în insolvenţă în 2008 a Cuprom, sunt aproximativ şapte bănci care s-au întrecut să-i acorde credite de zeci de milioane de euro. Cele şapte bănci care au creditat dezvoltarea Cuprom sunt Unicredit, Bancpost, Royal Bank of Scotland, Raiffeisen, Banca Comercială Română, Alpha Bank şi Citibank.

Cuprom a luat credite de la aces-tea, în 2007 şi 2008, în valoare de circa 89 de milioane euro.

În perioada 2004-2008, compania a realizat alte investiţii de 70 milioane dolari, banii provenind în mare parte tot de la bănci.

Creditorii au solicitat Cuprom plata unor creanţe în valoare totală de 563,3 milioane lei (circa 124,7 milioane euro). Cu toate acestea, datoria recunoscută de administratorul judiciar şi de judecător a fost de două ori mai mică, de 291,6 milioane lei (67,8 milioane euro).

Băncile şi ceilalţi creditori au reclamat că activele societăţii ar fi fost subevaluate tocmai pentru a reduce cât se poate plata datoriilor.