"Nu avem viziune ca ţară, niciodată nu am fost iniţiatori"

Reporter: Întrucât industria electronicii şi software-ului se află printre sectoarele care promit, vă rog să-mi spuneţi ce contribuţie are acest domeniu în economie?

Alexandru Borcea: Între electronică şi software există unele diferenţe, fiecare dintre acestea trecând prin perioade faste sau mai puţin faste, de-a lungul timpului. Cele două segmente alcătuiesc o industrie cu o anume istorie în ţara noastră. Au fost întreprinderi de profil şi universităţi care au performat foarte bine în acest domeniu, lucru ce a asigurat baza de dezvoltare după 1989.

Această tehnologie a fost şi este privită ca fiind una dintre cele mai dorite de tinerii din România. Cele două facultăţi din Bucureşti sunt solicitate în continuare foarte mult.

După anul 1989, vechea industrie, cu dotarea pe care o avea, nu avea şanse de dezvoltare. Pe parcurs, însă, resursa umană a reuşit să se redreseze, să aibă iniţiative şi să crească. Astfel, o industrie care, pornind aproape de la zero ca element de investiţie, a reuşit să ajungă, astăzi, să aibă o pondere importantă în economia ţării.

Reporter: Cum a evoluat piaţa de IT?

Alexandru Borcea: Până prin anii 1990, a fost o cădere, întreprinderile vechi s-au închis şi au apărut noi firme, însă şi acestea din urmă au avut probleme. La sfârşitul anilor '90, industria de IT a început să prindă avânt şi pe vectorul de informatizare şi de trecere treptată către societatea informaţională. La începutul primului deceniu al acestui secol, au avut loc progrese importante. Până în 2008, creşterile au fost foarte mari, dar acest lucru s-a întâmplat pe o referinţă foarte scăzută. În perioada 1999-2000, exportul se ridica la circa 30 de milioane de dolari. Acum, exportăm de peste un miliard de euro.

Până în 2008, atât importurile, cât şi exporturile au crescut foarte mult, iar după 2008 a urmat un an cu o scădere de 10%, de redresare - modelele de business au fost modificate şi s-au adaptat relativ repede. În 2010, a fost înregistrată o creştere de circa 10%, care s-a menţinut constantă an de an.

Reporter: Ce s-a petrecut pe partea de electronică?

Alexandru Borcea: Pe partea de electronică, revirimentul a venit ceva mai târziu, având în vedere că această industrie presupune investiţii foarte mari în momentul demarării unei afaceri. A avut loc un colaps când a plecat Nokia, exportul scăzând cu 1,6 miliarde euro. Pentru anul acesta, se preconizează că exportul va avea aproximativ aceeaşi valoare ca cea din perioada în care Nokia era prezentă în România, respectiv peste 4 miliarde euro. Anul trecut, am exportat de circa 4 miliarde euro.

Reporter: Ce fel de mişcări au avut loc în piaţa de profil?

Alexandru Borcea: Până în 2008, inclusiv, un vector important de creştere a fost fenomenul de cumpărări, investiţii, fuziuni etc., aspecte ce au condus la majorarea numărului de angajaţi şi la conturarea unei industrii care este percepută în mod pozitiv în lumea întreagă. Industria de software din România a fost menţionată în mai multe rapoarte ca fiind un loc de dezvoltare, situându-ne, astfel, printre primele ţări din lume în domeniu.

Acest lucru au determinat derularea, în ţara noastră, a unei serii de investiţii. 2008 a fost anul de vârf, după care a urmat anul de criză 2009. Ulterior, unele ţări care au investit destul de mult în inovare deja ieşiseră din criză şi au creat noi vectori pe care această industrie s-a putut dezvolta.

Cu toate acestea, comparativ cu alte ţări, nu stăm chiar atât de bine, în domeniul IT. Ca să exemplific, în ceea ce priveşte internetul, avem cablu, dar nu avem utilizatori. Suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte capacitatea, dar pe ultimul în ceea ce priveşte utilizarea.

Este nevoie de culturalizarea populaţiei în ceea ce priveşte conţinutul pe care trebuie să-l folosească. De la sfârşitul anilor 1990, am tot discutat despre interoperabilitate, care se regăseşte acum în strategia Ministerului pentru Societatea Informaţională.

Reporter: Au falimentat multe companii de profil în timpul crizei?

Alexandru Borcea: 2009-2010 a fost o perioadă de reaşezare, după care a avut loc o creştere reală. În 2009 au fost foarte multe falimente, mai ales în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinzătorii renunţând la activitatea de IT şi reorientându-se către alt domeniu. A fost o bulversare destul de mare, dar fenomenul de înfiinţare de noi firme s-a accentuat, ulterior. Calitatea acestor firme a crescut foarte mult, astfel încât au început să prindă contur, mai ales pe piaţa externă.

Reporter: Cu ce probleme se confruntă, acum, industria de profil?

Alexandru Borcea: Prima problemă este aceea că avem picioare şi n-avem cap. Este o chestiune general valabilă, în toate domeniile. Nu avem viziune, niciodată nu am fost iniţiatori. Nu suntem lideri şi nici nu ne macină această problemă. Întregul sistem este negativ.

O altă mare problemă este spiritul antreprenorial - extrem de scăzut în România.

De asemenea, partea de infrastructură este foarte slab dezvoltată. Dacă până în 2008 subiectul principal de creştere a fost vânzarea de forţă de muncă ieftină, în tot acest timp preţul forţei de muncă a crescut semnificativ la noi, în condiţiile în care în celelalte ţări acest cost a scăzut uşor. Diferenţa s-a subţiat, în acest fel, iar noi ne aflăm la circa 50-60% din preţul forţei de muncă din Germania.

În România, a fost depus un oarecare efort, nu suficient însă, pentru trecerea către economia condusă de inovare.

Reporter: Ce înseamnă, concret, acest lucru?

Alexandru Borcea: Toate ţările dezvoltate se preocupă de acest lucru şi fac demersuri în acest sens. Aşa cum sectoare ca sănătatea, învăţământul etc. au devenit de importanţă naţională, şi inovarea a devenit de importanţă naţională, fiind un serviciu important al administraţiei.

Aici avem mari lacune, mari probleme, aruncăm banii pe fereastră. O atitudine diferită faţă de acest subiect este foarte importantă. Nu avem vectori intelectuali care să promoveze acest lucru la nivel naţional, fiind o problemă politică.

Reporter: Foarte mulţi specialişti pleacă în alte ţări...

Alexandru Borcea: Aşa este. Sunt specialişti care pleacă în alte ţări. Când discut cu studenţii, subiectul principal este faptul că şi-ar dori un loc de muncă în exterior.

Primul dintre motive este acela că numărul absolvenţilor este mult mai mare decât numărul locurilor de muncă generate anual. În al doilea rând, există o problemă legată de adecvarea învăţământului la nevoile concrete. În acest context, industria este nemulţumită, angajează mai puţine persoane, iar în vest este nevoie de locuri de muncă, cu toate că şi la noi sunt firme de IT care se plâng că nu au de unde să angajeze oameni buni.

Reporter: Ce vă doriţi să se întâmple în viitor în industria de profil?

Alexandru Borcea: Mi-aş dori mai multă coerenţă, mai multă încredere, o atitudine pozitivă, mai entuziastă faţă de viitor.

Ţările dezvoltate se bazează foarte mult pe inovare. În Israel, 45% din PIB vine din inovare, ceea ce înseamnă valorificarea proprietăţii intelectuale proprii. Şi - ca un pericol nu doar pentru noi - vine din spate un jucător foarte mare, China, care are ca plan pentru 2020 ca 60% din PIB să vină din proprietatea intelectuală proprie. Este vorba de o cincime din populaţia lumii care va intra în foarte scurt în societatea condusă de inovare.

Reporter: Aşadar, inovarea este motorul...

Alexandru Borcea: Dintotdeauna, inovarea este motorul progresului, alături de informaţie şi de comunicare. Competitivitatea unei naţii întotdeauna a fost bazată pe inovare.

Reporter: Mulţumesc!