NU MAI PUŢIN DE 15 DINTRE CEI 41 DE PREŞEDINŢI DE CONSILII JUDEŢENE AU PROBLEME CU JUSTIŢIA Bunea Stancu, săltat de DNA

Actualizare 07:50 Bunea Stancu a fost reţinut pentru 24 de ore

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a preşedintelui CJ Brăila, Bunea Stancu, precum şi a doi funcţionari publici, toţi acuzaţi de abuz în serviciu.

Potrivit ordonanţei de reţinere, în perioada 2009-2010, Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin şi Moisiu Nicolae, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptelor, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de Consiliul Judeţean Brăila.

Modul în care au fost organizate şi s-au derulat procedurile de achiziţie publică, în perioada de referinţă, a condus la situaţia ca, un număr de 3 societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de Consiliul Judeţean Brăila, fiind practic singurele firme care participă şi câştigă contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau "anumite" condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a condus la câştigarea procedurilor respective.

Interesul preşedintelui Consiliului Judeţean pentru câştigarea procedurilor de achiziţie publică de către una dintre firme este subliniat de faptul că, în mod indirect, este acţionar la această firmă.

La această situaţie s-a ajuns datorită exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi gestionării ineficiente a bugetului local de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea şi calitatea de ordonator principal de credite.

Urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii menţionaţi s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.

Cei trei vor fi prezentaţi astăzi Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă.

În cauză, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de cinci alţi funcţionari publici, doi administratori ai unor societăţi comerciale şi trei diriginţi de şatier, pentru abuz în serviciu.

---

Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, a completat, ieri, lista baronilor locali cer(ce)taţi de organele anticorupţie de la noi din ţară.

Nu mai puţin de 15 dintre cei 41 de preşedinţi de consilii judeţene se regăsesc în dosare penale sau la avizierele instanţelor de judecată.

În ultimele luni, nume din fruntea Consiliilor Judeţene din teritoriu, precum Adrian Duicu (Mehedinţi), Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Constantin Niculescu (Argeş), Mircea Cosma (Prahova) sau Horea Uioreanu (Cluj) au fost acuzate şi, unele dintre ele, condamnate de instituţiile statului, pentru fapte de corupţie.

Baronul PSD din Brăila, Bunea Stancu, este cercetat de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, ambele infracţiuni în formă continuată, au declarat, potrivit Mediafax, surse judiciare.

Ieri dimineaţă, la sediul Consiliului Judeţean Brăila şi la locuinţa baronului PSD, DNA a efectuat percheziţii.

Infracţiunile puse în sarcina lui Bunea Stancu sunt legate de atribuirea unor contracte, de către CJ Brăila, unor firme care, în prezent, ar deţine monopolul lucrărilor pe bani publici din judeţ. Una dintre aceste firme, spun aceleaşi surse, este controlată chiar de preşedintele CJ Brăila. Anchetatorii susţin, conform surselor citate, că licitaţiile s-au desfăşurat astfel încât firmele respective, trei la număr, să fie declarate câştigătoare.

De pildă, la licitaţia pentru contractul având ca obiect "Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale" s-au înscris patru ofertanţi. Deşi niciunul dintre aceştia nu îndeplinea condiţiile prevăzute în caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire, comisia de evaluare a ofertelor a decis respingerea ofertei depuse de societatea comercială care oferea preţul cel mai mic, unul inferior celui oferit de firma controlată de Bunea Stancu. Astfel, arată aceleaşi surse, a fost inevitabilă declararea firmei controlate de Bunea Stancu drept câştigătoare, întrucât celelalte două firme ofertante aveau preţuri mai mari decât cel oferit de aceasta.

Un alt contract, pentru reabilitarea a trei drumuri judeţene, a fost atribuit unei firme din Galaţi, deşi un alt ofertant, din Bucureşti, oferise preţul cel mai mic - criteriul principal de evaluare a ofertelor.

Potrivit surselor citate, anchetatorii susţin că asta s-a întâmplat urmare a interpretării în mod voit a condiţiilor de calificare în favoarea firmei din Galaţi. Mai precis, oferta firmei bucureştene a fost declarată neconformă şi inacceptabilă, deoarece aceasta "nu a făcut dovada deţinerii unei staţii de producţie a mixturilor asfaltice cu fibre de celuloză, la distanţa luată în calcul în devizul prezentat autorităţii contractante". Asta deşi, spun tot anchetatorii, firma din Capitală "a menţionat că transportul mixturii asfaltice se face de la Buzău, şi nu de la Jilava (aşa cum se menţiona în oferta depusă), fapt ce a influenţat oferirea celui mai mic preţ, membrii comisiei de evaluare a ofertelor au apreciat că aceste precizări sunt de natură a modifica propunerea tehnică".

Legat de aceeaşi situaţie, anchetatorii susţin, potrivit aceloraşi surse, că gestionarea defectuoasă a bugetului local a condus şi la refacerea lucrărilor de asfaltare, în perioada de garanţie a lucrărilor efectuate.

Dosarul vizează încheierea, derularea, executarea şi finalizarea unor proceduri de achiziţie publică derulate în perioada 2009 - 2011 de către CJ Brăila, în calitate de autoritate contractantă.

Procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi a Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Prejudiciul total în acest dosar este estimat la aproape trei milioane de lei, în urma încheierii a cinci contracte, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu şi îndeplinirea defectuoasă a acestora, de către preşedintele CJ Brăila, ca ordonator principal de credite, şi funcţionarii din subordinea sa, au mai spus sursele citate.

Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul "mită la PSD", Gheorghe Bunea Stancu, a fost trimis în judecată de DNA, cu doi ani în urmă, alături de omul de afaceri Ioan Niculae, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.

În 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că preşedintele Consiliului Judeţean Brăila a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar.

Bunea Stancu conduce CJ Brăila din 2004.

• "Cadoul" de 2900 hectare, din partea Guvernului, respins de Parlament

Transmiterea a 2.900 de hectare de teren aflate în administrarea Academiei "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Staţiunea de cercetare dezvoltare agricolă Brăila în administrarea Consiliului Judeţean Brăila, condus încă de liderul local al PSD, Bunea Stancu, a fost respinsă, la finalul lunii iunie, în plenul Camerei Deputaţilor.

Considerată un cadou oferit de Guvern baronului local Bunea Stancu, ordonanţa respectivă a stârnit reacţii aprinse atunci când a fost propusă. Se pare că, până la urmă, parlamentarii au decis să respingă proiectul cu 301 de voturi "pentru", două "împotrivă" şi cinci abţineri, întrucât actul normativ nu este precis în ceea ce priveşte preluarea terenului, nedesfiinţându-se unitatea şi rămânând 104 construcţii în domeniul public al statului. De asemenea, este de luat în calcul faptul că prin acest transfer s-ar fi pierdut mii de specialişti şi se întrerupe un lanţ de observaţii şi cercetări pe termen lung în domeniul agricol.

Pe de altă parte, deputaţii au adoptat, tot în iunie, un proiect de lege care le dă dreptul primarilor şi şefilor de Consilii Judeţene să fie membri în Consiliile de Administraţie ale companiilor de utilitate publică. Practic aceştia vor avea acces la banii gestionaţi de regiile de apă şi canal, cele de transport local, termoficare sau salubrizare, precum şi cele care se ocupă de asfaltarea străzilor şi de spaţii verzi. Acest lucru înseamnă practic că multe dintre activităţile acestora nu vor mai intra sub incidenţa Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pe motiv de incompatibilitate. Deşi legile nu se aplică retroactiv, Bunea Stancu care se află deja în proces cu ANI, ar putea să îşi reconsidere opţiunea de a se retrage din actuala funcţie în cadrul CJ Brăila, în cazul în care va avea câştig de cauză cu ANI, dat fiind că pe viitor se poate feri cu ajutorul noi legi, de astfel de situaţii.

Reamintim că, pe 17 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuia să se pronunţe în procesul liderului PSD Brăila cu ANI, prilej cu care oficialul a declarat că este pregătit să se retragă din funcţie în cazul unei sentinţe nefavorabile şi că nu exclude această posibilitate nici în cazul în care câştigă procesul. Sentinţa s-a amânat însă pe 4 noiembrie.

ANI îl acuză pe Bunea Stancu că, în calitate de preşedinte al CJ Brăila, a întocmit şi adoptat Hotărâri ale CJ Brăila şi a semnat contracte de asociere între CJ şi SC Clubul de Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Sportivă Handbal Club "Dunărea" Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. Cele două cluburi au ca acţionari majoritari firmele SC Concivia SA, respectiv SC Hercules SA, care, la rândul lor, au ca acţionar majoritar SC Bursagrigrom la care este acţionar majoritar Bunea Stancu.

Hercules este o firmă ce activează în portul Brăila, ca operator de servicii portuare, încărcare/descărcare în/din nave maritime şi fluviale, de mărfuri generale de pe platforme şi depozite proprii. Bursagrirom a încheiat în ultimii ani contracte de milioane de euro cu primăriile din judeţul Brăila, dar şi cu instituţii din subordinea Consiliului Judeţean: spitale, şcoli sau lucrări de drumuri.

• Bunea Stancu deţine şapte terenuri în Brăila, trei case şi mai multe conturi bancare

Gheorghe Bunea Stancu deţine, potrivit declaraţiei de avere din aprilie 2014, şapte terenuri intravilane în municipiul Brăila (de peste 11.500 metri pătraţi), un apartament, trei case de locuit, un spaţiu comercial, bijuterii de 13.000 de euro şi patru depozite bancare, două din anul 2009, la BCR Brăila, de câte 61.705, 75 lei, unul tot la BCR Brăila din 2004 în valoare de 746.492, 85 şi unul la Unicredit Ţiriac Bank, în valoare de 735.986, 74, din anul 2012.

Preşedintele CJ Brăila mai are, potrivit declaraţiei de avere, acţiuni la o societate comercială şi la cinci SIF-uri. Astfel, social-democratul are 62,5% acţiuni la societatea Bursagrirom SA Brăila, la SIF Banat Crişana are 2.643 de acţiuni, la SIF Moldova deţine 12.565 de acţiuni, la SIF Transilvania 3.475 acţiuni, la SIF Muntenia 16.132 acţiuni şi la SIF Oltenia 4.477 acţiuni.

La venituri, şeful CJ Brăila a trecut în declaraţia de avere indemnizaţia de preşedinte al CJ Brăila în cuantum de 55.356 de lei, în timp ce soţia sa, Gheorghe Bunea Tanţa, care este educatoare la o grădiniţă din municipiul Brăila, are venituri de 26.044 lei.

De asemenea, este preşedinte al Centrului de Informare şi Documentare, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea, preşedinte al Asociaţiei Eco Dunărea Brăila, preşedinte al Asociţiei Handbal Club Brăila, preşedinte al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor, preşedinte al Grup Local pentru Promovarea şi Dezvoltarea Zonei Pescăreşti Brăila dar şi membru în Consiliul de Dezvoltare Regională regiunea sud-est, fără a fi trecute în declaraţia de avere şi beneficiile ce rezultă în urma acestor funcţii.