Cazul Ekeng repune pe tapet mai multe probleme spinoase legate de colaborarea dintre medicină şi sport. În ultimii ani s-au petrecut mai multe tragedii şi de fiecare dat s-au găsit fel de fel de explicaţii, deşi a fost clar pentru toată lumea că au existat probleme în ceea ce priveşte intervenţia medicală de urgenţă şi controalele la care sunt supuşi fotbaliştii.
În ţara noastră sunt peste 230.000 de sportivi legitimaţi, aproape jumătate dintre aceştia fiind fotbalişti. Firesc, grosul acestora, peste 90%, evoluează în ligile inferioare sau sunt juniori, acolo unde investiţiile sunt la limita de jos şi regulile sunt mai puţin respectate.
Dacă la primele două ligi se efectuează cu regularitate controale medicale, nu putem să evaluăm calitatea şi seriozitatea acestora, de la Liga a 3-a în jos încep să apară problemele. Multe din vizele medicale aplicate pe carnetele de legitimare ale jucătorilor reprezintă doar nişte ştampile care nu au nicio acoperire în realitate. Un jucător, cu o experienţă de peste 20 de ani în ligile a 4-a şi a 5-a, ne-a explicat cum are loc vizita medicală: " Antrenorul, de cele mai multe ori, sau un apropiat al echipei strânge legitimaţiile şi cărţile de identitate ale jucătorilor, le pune într-un plic, care evident că nu este gol, şi merge cu ele la medicul de familie, care îşi pune parafa. Joc fotbal de peste 20 de ani, dar nu m-a văzut niciodată niciun medic". Sunt comune cu mai multe echipe de fotbal, dar cu medici puţini, unde se întâmpla ca într-o singură zi, teoretic, peste 100 de fotbalişti să facă vizita medicală. Astfel de practici sunt confirmate şi de antrenorii unor echipe din ligile inferioare, care susţin că o simplă vizită la cabinetul unui medic de familie a jucătorilor nu ar rezolva mare lucru în cazul în care aceştia au afecţiuni mai puţin obişnuite. Pe de altă parte, există şi cazuri în care medicii refuză să vizeze carnetele dacă jucătorii nu se prezintă la cabinet. Cert este că toată lumea ţine să fie acoperită de hârtii şi ştampile pentru a putea continua activitatea sportivă, siguranţa jucătorilor căzând de fiecare dată pe planul doi.
Drame se petrec şi în ligile inferioare, dar ele nu au parte de atât de multă publicitate. Iată un exemplu de dată recentă: în septembrie 2015, jucătorul echipei Pomicola Raciu, Ştefan Manea (43 de ani) a căzut pe teren în timpul partidei cu Sportul Mogoşani, din cadrul Ligii a 5-a Dâmboviţa, după ce a suferit un stop cardiac, fotbalistul fiind declarat decedat în momentul în care a ajuns la spital. Manea evoluase în cariera sa şi la Chindia Târgovişte şi Cimentul Fieni, în eşalonul doi, fiind nevoit să abandoneze fotbalul de performanţă deoarece a fost depistat cu probleme cardiace. Din păcate, foarte mulţi tineri cu afecţiuni medicale grave, pe care le cunosc, joacă fotbal din prea multă pasiune sau inconştienţă, avizul medical fiind privit drept o formalitate atât de ei, cât şi de cei care îşi pun parafa.