O diferenţă de 10% între avere şi declaraţie determină demararea verificării ANI

Senatorii au modificat, ieri, în plen, Legea ANI, stabilind că diferenţa între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi cea din declaraţia pentru care să se demareze verificarea este de 10.000 de euro sau de 10% între averea existentă şi veniturile realizate.

Astfel, noul text arată că prin diferenţa vădită între declaraţia de avere şi bunurile dobândite, se înţelege o diferenţă de 10% între averea existentă şi veniturile realizate, dar nu mai puţin decât echivalentul în lei a 10.000 de euro. Senatorii au votat amendamentul propus de pesedistul Ioan Chelaru, şi respins de comisii, cu 83 de voturi pentru, opt împotrivă şi patru abţineri. Aceasta în timp ce textul iniţial prevedea numai diferenţa de 10.000 de euro.

Trebuie precizat însă că Ioan Chelaru a propus iniţial un amendament care prevedea o diferenţă de 20%, respectiv 20.000 de euro, însă aceasta a fost ulterior cu argumentaţia preşedintelui Comisiei pentru Drepturile Omului, Gyorgy Frunda- cel care a susţinut modificările adoptate de plen. Chelaru şi-a justificat propunerea susţind că, în cazul averilor foarte mari, suma de 10.000 de euro este aproape insignifiantă. "Au fost nenumărate discuţii şi la Camera Deputaţilor şi la comisii. Este vorba de controlul averilor unor persoane care au adunat averi mai mari sau mai mici, iar în opinia mea termenul de diferenţă vădită nu se justifică la 10.000 de euro pentru că la o avere de un milion de euro, 10.000 de euro- vorba unul coleg- sunt bani de ţigări", a spus senatorul, citat de NewsIn. În schimb, ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a arătat că ministerul este pentru menţinerea prevederii iniţiale în ceea ce priveşte diferenţa de 10.000 de euro, dar a spus că este nevoie şi de un procent, cel din forma iniţială a legii - 2%, pentru cazurile funcţionarilor publici ale căror averi nu pot fi prea mari, dar şi în cazurile în care este vorba de averi importante. Din partea grupurilor PC şi PSD, Gavrilă Vasilescu şi Şerban Nicolae s-au pronunţat, la rândul lor, pentru introducerea în text a diferenţei procentuale.

Totodată, senatorii au fost acord şi cu un al doilea amendament iniţial respins la comisii, care prevedea că preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale să fie obligaţi să îşi declare averile, adoptat cu 82 de voturi pentru, şapte nu şi şapte abţineri. Valentin Dinescu a susţinut că liderii unor sindicate s-au îmbogăţit în mod nejustificat şi ar fi bine ca ei să cadă sub incidenţa legii.

Preşedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs, a declarat că în cadrul comisiilor nu a fost susţinut amendamentul pentru că Legea ANI se referă la funcţionari şi demnitari publici. "Dacă am introduce şi asociaţiile profesionale, organizaţiile neguvernamentale ar fi un cerc indefinit mai mare de oameni care s-ar supune prevederilor acestei legi", a spus Eckstein.

Formula adoptată de Senat stabileşte că Agenţia este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte numiţi în funcţie de Senat, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. CNI, care este organismul reprezentativ, este numit de către Senat şi este format dintr-un număr de membri care includ persoane desemnate de către fiecare partid parlamentar, de Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor, precum şi reprezentanţi ai tuturor categoriilor verificate, dar şi un reprezentant desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor legal constituite.

CNI este aflat sub controlul Parlamentului, căruia îi prezinte un raport anual. Respingerea raportului duce la căderea conducerii Agenţiei. De asemenea, în momentul în care legea ANI va intra în vigoare, aceasta va începe să lucreze iar comisiile de pe lângă ÎCCJ, existente în prezent conform legii 161 din 2003, privind controlul averilor. La finalul şedinţei, preşedintele comisiei pentru drepturile omului a ţinut să aprecieze colaborarea pe care a avut cu noul ministru al Justiţiei, care a fost permanent prezent în comisii, pe perioada dezbaterilor şi s-a implicat în găsirea de soluţii, spre deosebire de predecesoarea sa, Monica Macovei.