O inepţie!

Când se va publica o antologie a inepţiilor debitate de "oamenii politici" care au binecuvântat România cu harul lor, în anii grei de cumpănă a unei tranziţii fără de sfârşit, Cozmin Guşă va beneficia, fără îndoială, de un capitol ce se va întinde pe un număr impresionant de pagini. Indiferent de funcţia pe care a ocupat-o şi de partidul din rândurile căruia s-a exprimat, luările de poziţie ale domnului Guşă au excelat, de regulă, prin logica strâmbă în numele căreia a vituperat. Eliberat de orice inhibiţie, probând o dezinvoltură care frizează iresponsabilitatea, el are toate motivele să revendice titlul de campion, ex-equo cu C.V.Tudor, la practicarea ignobilului sport al aruncării celor mai aiuritoare declaraţii nesusţinute de nicio probă. Dacă este vorba de o tară psihică sau, mai grav, de o opţiune deliberată pentru o continuă intoxicare a opiniei publice, este o chestiune asupra căreia numai o expertiză psihiatrică s-ar putea pronunţa, fapt este că, prin poziţiile pe care constant se plasează, preşedintele PIN reclamă un tratament adecvat din partea instituţiilor abilitate ale statului, care au datoria să vegheze asupa nocivităţii publice a unor manifestări care, până la urmă, pot să aducă grave prejudicii României.

Într-o asemenea probă de inepţie se constituie şi ultimul demers al lui Cozmin Guşă, care se simte dator să adreseze un Apel românilor, prin care îi instigă la boicotarea alegerilor pentru Parlamentul European. Motivul pentru care preşedintele PIN se simte îndreptăţit la un asemenea demers? "Statutul de ţară de categoria a treia pe care ni l-au rezervat europenii în cârdăşie cu politicienii români din actuala clasă politică". Teza nu este nouă şi a fost susţinută, cu egală fervoare, atât de Nicolae Ceauşescu cât şi, după revoluţie, de "românii autentici", de cei care se culcă şi se scoală cu "ţărişoara" sub pernă şi care nu au suferinţă mai mare decât să fie martorii scandalizaţi ai complotului pe care o lume întreagă: "străinătatea", "occidentul" le-au pus la cale şi îl urmăresc pas cu pas împotriva României. O Românie neprihănită, o ţară care îşi apără de două mii de ani "nevoile şi neamul" şi care, pentru a dura de-a pururi, ar trebui să taie toate contactele cu duşmanii de afară, să le trântească uşa în nas şi să-şi croiască de una singură măreţul viitor pentru care este predestinată. Ceea ce pentru orice om cu un dram de minte pare o glumă colosală, pentru Cozmin Guşă capătă substanţa unui demers politic. Într-un moment în care, târâş-grăbiş, mai împinsă de la spate, mai trasă de urechi, mai admonestată cu tonul cel mai sever, mai încurajată cu vorbe calde, România a ajuns să pună piciorul pe pragul Uniunii Europene, urmând ca la 1 ianuarie 2007 să-şi ocupe locul la care aspiră şi pe care, cu siguranţă, în timp va ajunge să-l onoreze aşa cum se cuvine. Nu ne-a fost nouă uşor şi, să spunem adevărului pe nume, nu le-a fost uşor nici celor care, de ani buni, au fost lângă noi în efortul de a recupera un decalaj de care nu suntem vinovaţi, dar pe care nu putem să-l ignorăm şi nu putem să nu-l recunoaştem. Nu depinde decât de noi timpul care va trebui să curgă până când diferenţele se vor reduce doar la nuanţe. Pentru asta nu trebuie decât să ne luăm în serios, să ne onorăm aşa cum se cuvine angajamentele luate, să mergem mai departe pe drumul pe care ne-am angajat şi, poate cel mai important, să ne eliberăm de toate complexele (de inferioritate, dar şi de nemotivatele trufii) şi să-i privim cu încrederea fireas-că pe partenerii şi aliaţii noştri. A persista în suspiciuni, a căuta reaua intenţie la orice pas, a interpreta observaţiile care ni se fac ca "probe" ale unor aberante tentative la interesele ţării şi ale stabilităţii ei economice şi politice înseamnă a ne manifesta inept, în total dezacord cu timpul pe care îl trăim. Adică a rezona cu genul de inepţii în care excelează Cozmin Guşă.

Sigur, asta e varianta platonică, până la un punct inofensivă, în măsura în care o poţi combate cu argumente accesibile judecăţii oricărui om de bună credinţă, cu un nivel elementar de inteligenţă. Mai există, însă, un plan în perspectiva căruia poate fi percepută poziţia pe care se plasează preşedintele PIN şi el este vehement atacat de Aurelian Pavelescu, azi vicepreşedinte PNŢCD, ani buni partener politic al lui Guşă. Conform spuselor domnului Pavelescu, "boicotarea alegerilor pentru PE de către PIN apare ca o diversiune împotriva aderării României la UE, coordonată de Moscova.

Aceasta în condiţiile în care liderul PIN şi-a afirmat convingerile politice de apropiere faţă de Rusia. Diversiunea constă în crearea unor sentimente anti-europene în rândul populaţiei, care este instigată politic". Nici declaraţia citată nu abundă de probe, dar ea invocă fapte deja de notorietate şi o cercetare aplicată, a celor îndreptăţiţi să o facă, s-ar încadra în limitele normalului.