O nouă degradare considerabilă a perspectivelor economice ale Germaniei

Prăbuşirea comenzilor industriale noi din februarie 2019 anunţă vremuri grele pentru cea mai mare economie a zonei euro.

Conform datelor de la Biroul Federal de Statistică (Destatis), comenzile industriale din Germania şi-au accelerat declinul anual până la 8,4%, de la 3,6% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare masive, de 4,2%, după o scădere de 2,1% în luna anterioară. Un declin anual comparabil s-a mai înregistrat în 2009.

Declinul anual de 8,4% al comenzilor industriale noi s-a înregistrat pe fondul unei scăderi anuale de 2% a comenzilor interne şi a unei scăderi de 12,8% a comenzilor externe (vezi graficul).

Scăderea accelerată a comenzilor externe a fost determinată mai ales de evoluţia comenzilor din zona euro, care şi-au accelerat declinul anual până la 12,8%, de la 4,8% în luna precedentă, în condiţiile unei scăderi lunare de 2,9%. Comenzile din afara zonei euro şi-au accelerat declinul anual până la 11,7%, de la 3,3% în luna anterioară, pe fondul unei scăderi lunare de 7,9%.

Robin Brooks, economist-şef la Institute of International Finance, a scris pe contul său de Twitter că situaţia nu este foarte gravă, deoarece "industria prelucrătoare din Germania a fost lovită puternic de contracţia economică a Turciei", în condiţiile în care exporturile Germaniei către Turcia au scăzut cu o rată anuală de 22% în ianuarie 2019.

"Declinul comenzilor reprezintă, deci, o situaţie particulară şi nu o reflectare a cererii globale", mai arată Brooks.

Aşa să fie oare? "Contracţia dureroa­să a sectorului industrial din Germania continuă pe fondul scăderii cererii globale", scrie Bloomberg.

Un motiv suplimentar de pesimism a venit şi de la principalele institute economice din ţară, care tocmai au anunţat reducerea masivă a prognozei de creştere pentru 2019.

Noua estimare comună de la IWH (Halle), DIW (Berlin), Ifo (Munchen), IfW (Kiel) şi RWI (Essen) arată că PIB-ul Germaniei va creşte cu doar 0,8% în acest an, în condiţiile în care prognoza anterioară, din septembrie 2018, arăta un avans de 1,9%. Prognoza de creştere pentru 2020 a fost menţinută la 1,8%.

Aceste prognoze sunt utilizate pentru elaborarea şi calibrarea politicilor economice guvernamentale.

În raportul publicat pe site-ul Institutului Ifo (www.cesifo-group.de) se arată că "dimensiunea obstacolelor din calea producţiei interne şi încetinirea economiei globale au fost subestimate".

Cu toate acestea, raportul de prog­noză mai subliniază că "pericolul unei recesiuni pronunţate, care să se extindă pe mai multe trimestre, este scăzut, dacă nu vom asista la o intensificare a riscurilor politice".

Un element major de incertitudine îl reprezintă dinamica economiei Chinei, după cum se mai arată în raport, iar economia Germaniei ar putea suferi lovituri majore şi de pe urma intensificării disputelor comerciale cu Statele Unite, precum şi a unui Brexit "dezordonat".

Dacă ipoteza unor riscuri politice reduse în Germania nu pare hazardată, situaţia este radical diferită în anumite "regiuni" din zona euro.

În timp ce prognoza creşterii din Germania a fost redusă de peste două ori, prognoza oficială de creştere a economiei Italiei din 2019 va fi redusă de circa zece ori, până la 0,1%, de la 1% anterior, conform unei ştiri Bloomberg, care citează surse anonime din cadrul Trezoreriei guvernului de la Roma.

Oare "subestimarea" dinamicii anuale a Produsului Intern Brut al Germaniei se va opri la 0,8%? Iar dacă răs­punsul este afirmativ, până unde va coborî "supraestimarea" economiei noastre?