O nouă licitaţie eşuată pentru Ministerul Finanţelor

Ministerul Finanţelor a mai bifat ieri o nouă licitaţie eşuată în palmaresul acestui an, a treia la număr într-o singură lună, pe fondul turbulenţelor externe. Datele publicate de BNR arată o cerere anemică de doar 161,1 milioane de lei pentru licitaţia de titluri de stat cu scadenţa octombrie 2030 prin care Ministerul voia să împrumute din piaţă 400 de milioane de lei.

Rata de dobândă pe scadenţa 10 ani din piaţa secundară (RO10Y) a urcat în consecinţă ieri la 3,215% de la 3,03% la debutul mijlocul săptămânii, conform datelor furnizate de investing.com. Analiştii BCR scriau înainte de ţinerea licitaţiei că "contextul global ce a determinat recentele corecţii pe pieţele titlurilor cu venit fix va limita, probabil, cererea din partea investitorilor".

La debutul săptămânii, Ministerul Finanţelor a împrumutat 230 de milioane de euro pe 5 ani printr-o licitaţie reuşită, la un randament mediu de 0,66%, cu un raport bid-to-cover de puţin peste 2 euro pentru fiecare euro vândut, adică o cerere de puţin peste 400 milioane de euro. Succesul licitaţiei s-a datorat atât denominării în valută cât şi dimensiunii reduse a emisiunii.

Amintim că în debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care explică creşterea recentă a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale de la mijlocul lunii februarie încoace. În data de 11 februarie randamentul pe maturitatea 10 ani a atins un "bottom" la 2,66%, atunci cel mai redus nivel din februarie 2015 încoace. 

BNR a reintrat la cumpărare săptămâna trecută pe piaţa secundară a titlurilor de stat după o altă emisiune de obligaţiuni ratată a Ministerului de Finanţe ţinută luni, 8 martie. Atunci cererea a fost mai bună, de 627 milioane de lei, însă costurile în creştere a dus la respingerea ofertelor de către oficialii guvernamentali.

BNR a intervenit atunci pentru a aplica presiune descendentă pe costurile de finanţare şi pentru a transmite un semnal cu privire la costurile acceptabile pentru acest an în condiţiile revizuirii ascendente a prognozei inflaţiei - Guvernul are programate împrumuturi de puţin peste 130 de miliarde de lei pentru 2021 - şi a cumpărat, potrivit Bloomberg, care citează patru surse anonime, titluri în lei în valoare de 150 de milioane de lei cu scadenţa iulie 2025 şi ianuarie 2028.

A treia licitaţie anemică a MFP din acest an a avut loc în 22 februarie, când licitaţia de 500 de milioane de lei a atras cereri de doar 313 milioane de lei.

Lichiditatea din sistemul bancar ar trebui să se îmbunătăţească în finalul acestei luni, în condiţiile în care pe 22 martie ajunge la scadenţă o obligaţiune a Ministerului de Finanţe de 9,1 miliarde lei. Plata acestei sume ar trebui să sprijine licitaţiile viitoare ale Finanţelor în condiţiile în care piaţa pare să indice un spaţiu limitat de reducere a randamentelor, cel puţin fără intervenţii suplimentare din partea BNR (achiziţii de titluri de stat). România plăteşte cele mai ridicate costuri pentru finanţarea deficitului din Uniunea Europeană.

De menţionat că Ministerul de Finanţe a început finanţarea deficitului pe 2021 încă din noiembrie 2020 şi are sume consistente atrase deja, ceea ce îi oferă flexibilitate la acceptarea ofertelor din piaţa primară.

Analiştii BCR mai arată că diferenţa de randament dintre obligaţiunile guvernamentale în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani a scăzut cu 2 puncte de bază în ultima săptămână şi a ajuns la 97 puncte de bază. În acelaşi timp, diferenţialul de randament dintre titlurile suverane pe 10 ani în lei şi cele similare în zloţi polonezi a crescut cu 1 punct de bază în ultima săptămână şi a ajuns la 176 puncte de bază.

• Rezerva Federală a Statelor Unite promite să menţină nivelul scăzut al dobânzilor până în 2023

Miercuri, preşedintele Fed, Jerome Powell a reiterat că banca centrală din SUA va menţine ratele de dobândă la nivelul actual cel puţin până la finalul anului 2023 sau până când economia va da semne de revenire după şocul pandemic, reasigurând pieţele că nu va acţiona preventiv, pe baza prognozelor.

Principalii indici bursieri au înregistrat câştiguri după anunţul Fed, iar piaţa de obligaţiuni a reacţionat în mod pozitiv iniţial, evoluţia randamentelor pe termen lung fiind una descendentă. Ideea unui Fed reactiv mai degrabă decât proactiv ("behind the curve") a făcut însă ca efectul asigurărilor oferite de Powell să se disipe rapid, astfel că randementele titlurilor de stat americane cu scadenţe lungi au crescut semnificativ ieri, trecând de 1,75%, maximul ultimelor 14 luni, incluzând in preţ riscul unei inflaţii viitoare mai ridicate. Randamentul de pe scadenţa 30 de ani a SUA a urcat de asemenea ieri la 2,5%, cel mai ridicat nivel din 2019 încoace, în timp ce preţul acţiunilor din sectorul tehnologic au evoluat pe o tendinţă descendentă.

Robin Brooks, economistul şef al Institute of International Finance (IIF), scrie pe Twitter că "problema fundamentală" din piaţa titlurilor de stat din SUA este că "dobânzile pe termen lung sunt complet neancorate în faţa viitoarei creşteri a PIB şi a deficitelor fiscale majore". Potrivit acestuia, "pieţele ştiu asta şi vor continua să împingă" randamentele în sus până când "Fed-ul va trebui să reacţioneze" şi să ofere o "surpriză acomodativă mare" (big dovish surprize - eng.). "Pieţele testează Fed-ul ca să vadă cât de sus pot duce randamentele pe termen lung", scrie Brooks, care se aşteaptă la o accentuare a tendinţei ascendente pentru dobânzile lungi.

De asemenea, după cum arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, Fed-ul a revizuit scenariului macroeconomic central pe termen scurt şi mediu, prin încorporarea celor mai recente evoluţii macrofinanciare. Astfel, conform previziunilor actualizate ale băncii centrale, economia SUA ar putea creşte cu ritmuri anuale de 6,5% în 2021, 3,3% în 2022 şi 2,2% în 2023.

"Raportat la previziunile elaborate în decembrie se evidenţiază revizuirea în sus a prognozei pentru 2021, de la 4,2% an/an, pe fondul intensificării procesului de vaccinare şi implementării unui nou program de 1,9 trilioane dolari pentru susţinerea economiei", arată Rădulescu.

Potrivit acestuia, la nivelul pieţei forţei de muncă, noile prognoze elaborate de banca centrală indică perspectiva scăderii ratei şomajului la 4,5% în 2021, 3,9% în 2022 şi 3,5% în T4 2023, într-o evoluţie determinată de ameliorarea climatului din sfera economiei reale, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice.

În ceea ce priveşte inflaţia (pe indicatorul PCE - Personal Consumption Expenditure), FED previzionează majorarea preţurilor de consum cu ritmuri medii anuale de 2,4% în 2021, 2% în 2022 şi 2,1% în 2023.