O PLANETĂ MAI INTELIGENTĂ: AGENDA VIITORULUI Sam Palmisano, preşedinte director general IBM

Liderii companiilor şi instituţiilor de pretutindeni se confruntă în prezent cu o oportunitate unică de a transforma modul de lucru la nivel mondial. Criza pieţelor financiare ne-a zguduit destul de puternic astfel încât să vedem realităţile şi pericolele sistemelor globale de mare complexitate. De fapt, prima decadă a secolului XXI a fost plină de semne de trezire având un singur subiect: realitatea integrării globale.

În prezent s-a ajuns la un consens general conform căruia integrarea globală schimbă modelul corporatist şi natura muncii în sine. Însă acum vedem cum evoluţia informaţiei, a resurselor umane şi a capitalului, în cadrul naţiunilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare - oricât de profunde ar fi - reprezintă doar un singur aspect al integrării globale.

În ultimii ani, ne-am concentrat atenţia către schimbările climaterice globale şi către problemele de mediu sau geopolitice relaţionate energiei. Am devenit conştienţi de lanţurile globale de aprovizionare în domeniul alimentaţiei şi medicinei. Şi, desigur, am intrat în noul secol cu un şoc în ceea ce priveşte siguranţa noastră, datorită atacurilor din 11 septembrie.

Aceste realizări colective ne-au reamintit faptul că noi toţi suntem conectaţi - economic, tehnic şi social.

Totodată începem să învăţăm că a fi conectaţi nu este suficient. Într-adevăr, lumea continuă să se "aplatizeze". Într-adevăr, tinde să devină din ce în ce mai mică şi mai interconectată. Dar se mai întâmplă ceva cu un potenţial şi mai mare. Într-un cuvânt, planeta noastră devine mai "inteligentă".

Nu este doar o metaforă. Înseamnă o infuzie de inteligenţă în modul în care lumea lucrează la propriu - sisteme şi procese care determină dezvoltarea, fabricarea, cumpărarea sau valorificarea bunurilor fizice...furnizarea serviciilor... mişcarea a tot ceea ce ne înconjoară de la oameni şi bani până la petrol, apă şi electroni... posibilitatea ca miliarde de oameni să muncească şi să traiască.

Ce face posibilă o schimbare reală?

- În primul rând, lumea nostră devine instrumentată: Tranzistorul, inventat acum 60 de ani, reprezintă baza erei digitale. Acum imaginaţi-vă o lume în care există un miliard de tranzistori pentru fiecare om, fiecare constând în a zecea milionime parte dintr-un cent. Asta o să avem până în 2010. Probabil până la sfârşitul acestui an vor exista patru miliarde de abonaţi la telefonia mobilă... şi 30 de miliarde de circuite integrate vor fi produse în următorii doi ani. Numeroşi senzori sunt integraţi în tot ecosistemul - lanţuri de aprovizionare, reţele medicale, oraşe.. chiar şi în sistemele naturale precum râurile.

- În al doilea rând, lumea noastră devine interconectată: În curând vor exista două miliarde de utilizatori pe Internet. Dar într-o lume instrumentată, chiar şi sistemele şi obiectele pot "comunica" unele cu altele. Gândiţi-vă la un bilion de obiecte inteligente conectate - maşini, aplicaţii, camere de luat vederi, şosele, conducte... chiar şi farmaceuticele şi fermele. Cantitatea de informaţie produsă de interacţiunea acestora va fi fără precedent.

- În a treilea rând toate lucrurile devin inteligente: Noi modele de calcul pot controla proliferarea echipamentelor, senzorilor şi mecanismelor finale şi le pot conecta cu sistemele back-end. Combinate cu analitică (analytics) avansată, acele supercomputere pot transforma munţi de informaţii într-o inteligenţă ce poate fi transpusă în acţiuni practice, făcând ca sistemele, procesele şi infrastructurile să fie mai eficiente, mai productive şi mai prompte - într-un cuvânt, mai inteligente.

Acest lucru înseamnă că infrastructurile digitale şi fizice din întreaga lume converg. Puterea de calcul este canalizată către lucruri pe care noi nu le-am recunoaşte drept computere. Într-adevăr, aproape totul - orice persoană, orice obiect, orice proces şi orice serviciu, pentru orice organizaţie, mică sau mare - poate fi digitalizat şi conectat.

Tehnologia este disponibilă şi accesibilă.

Luaţi în considerare:

- Câtă energie pierdem: Conform rapoartelor publicate, pierderile de energie electrică, datorită sistemelor "neinteligente" variază între 40 şi 70 de procente în întreaga lume.

- Cât de congestionate sunt oraşele noastre: Şoselele congestionate din SUA costă 78 de miliarde anual, sub forma a 4,2 miliarde de ore pierdute şi 2,9 miliarde de galoane de combustibil risipit în trafic - fără a cuantifica impactul asupra calităţii aerului.

- Cât de ineficiente sunt lanţurile noastre de aprovizionare: Produsele de consum şi industriile de retail pierd anual 40 de miliarde de dolari, sau 3,5 procente din vânzări, datorită ineficienţei lanţurilor de aprovizionare.

- Cât de invechit este sistemul nostru medical: În realitate nu există nici un "sistem". Nu există nicio legătură între diagnostic, descoperirea medicamentelor, furnizorii de servicii medicale, agenţii de asigurare, angajatori. În acelaşi timp, cheltuielile personale pentru sănătate împing peste 100 de milioane de oameni la limita sărăciei în fiecare an.

- Cum rezerva de apă a planetei se epuizează: Consumul global de apă a crescut de şase ori din 1900, de două ori mai mult decât rata de creştere a populaţiei. Conform Asian Development Bank, una din cinci persoane nu are acces la apă potabilă, şi jumătate din populaţia planetei nu beneficiază de condiţii sanitare adecvate.

- Şi, bineînţeles, criza pieţelor financiare: Acest lucru va fi analizat decenii la rând, însă un singur lucru e cert. Instituţiile financiare au răspândit riscul, dar nu au fost în stare să îl monitorizeze - iar această incertitudine, lipsa preciziei, au subminat încrederea.

Este evident că, atunci când luaţi în considerare traiectoriile de dezvoltare care conduc în prezent planeta, trebuie să fiţi mult mai inteligenţi şi mai eficienţi - mai ales datorită faptului că vizăm noi zone de investiţii care să inducă o creştere economică şi să salveze o mare parte a economiei globale din recesiunea în care se află.

Din fericire acum putem. Putem vedea asta în modul în care companiile şi instituţiile îşi regândesc sistemele şi aplică tehnologia prin metode noi.

- Sistemul inteligent de trafic din Stockholm a redus traficul cu 20 la sută, o reducere a emisiilor de noxe cu 12 procente şi o creştere cu 40,000 de noi utilizatori ai serviciilor de transport public. Sisteme inteligente de trafic întăresc competitivitatea oraşelor precum Londra, Brisbane sau Singapore - şi multe altele vor urma în viitor.

-performanţa sondelor şi productivitatea - într-o industrie în care doar 20-30 de procente din rezervele disponibile sunt extrase.

- Sistemele alimentare inteligente - precum cele din ţările nordice - pot folosi tehnologii RFID pentru a urmări produsele din carne de la fermă prin tot lanţul de aprovizionare până pe rafturile supermarket-urilor.

- Sistemul inteligent de sănătate poate reduce costul terapiilor cu până la 90 de procente - ceea ce face ActiveCare Network pentru mai bine de două milioane de pacienţi în 38 de state, pe care îi monitorizează pentru o furnizare adecvată a injecţiilor şi vaccinelor.

Infrastructura inteligentă devine baza competiţiei dintre naţiuni, regiuni şi oraşe.

Într-o economie integrată global, investiţiile şi forţa de muncă nu se orientează numai către locurile ce oferă avantaje financiare, abilităţi şi expertiză. Se orientează către ţări, regiuni şi oraşe ce oferă o infrastructură inteligentă - de la sisteme eficiente de transport, aeroporturi moderne şi linii sigure de comerţ, la reţele de curent stabile, pieţe transparente şi sigure şi o mai bună calitate a vieţii.

Desigur, călătorind prin lume, vedeţi ţări care evoluează rapid - nu doar prin prisma celor mai noi tehnologii şi a infrastructurilor digitale, ci şi prin prisma celor mai moderne arhitecturi, procese şi modele de business. În final, este vorba de competitivitate într-o economie integrată global.

De aceea, pentru cei curajoşi şi vizionări, o perioadă de discontinuitate reprezintă o perioadă de oportunităţi. În următorii doi ani, vor exista învingători, dar şi învinşi. Şi deşi ne e greu să credem, consider că vom asista la ridicarea unor noi lideri care vor câştiga nu prin capacitatea de a rezista furtunii, ci prin capacitatea de a schimba jocul.

Pentru a face acest lucru, vor implementa forme de conducere foarte diferite de modelele din trecut.

Un singur lucru e clar: Lumea va deveni în continuare mai mică, mai plată... şi mai inteligentă. Ne îndreptăm spre era unei economii, a unei societăţi şi a unei planete integrate global şi inteligente. Întrebarea este cum vom profita de acest lucru?

Lumea care ni se arată este plină de promisiuni. Şi cred că o putem construi - dacă ne deschidem minţile şi ne imaginăm cum ar trebui să fie o planetă inteligentă.