Nu am primit, nici acum, în cursul polemicii recente, răspunsul la propunerile mele.
Nu am primit niciodată răspunsul de la vreunul dintre experţii români.
Singurii care mi-au răspuns vreodată, cu adevărat, sunt trei străini şi toţi trei au făcut-o neoficial, în convorbiri private.
Primul, în 1998, paradoxal, era unul dintre experţii seniori ai USAID, cu care duceam o bătălie jurnalistică cu securile pe masă - se numeşte De Maynard, nu ştiu dacă mai este în viaţă, era în pragul pensiei atunci şi am fost legat de un angajament de confidenţialitate să nu pomenesc de el un timp, pentru că i-aş fi pus în pericol slujba şi pensia.
Venise în control, să evalueze defectele proiectului Rasdaq evidenţiate şocant de ziarul BURSA.
Mi-a solicitat o convorbire privată, la noi, în sediul Redacţiei.
A avut loc o controversă, pentru mine, epuizantă; stăpânea cunoştinţe financiar-bancare cu care mă copleşise, făceam eforturi să-i decelez fisurile din raţionamente situate în domenii pe care abia dacă le întrezăream (fusese reprezentant al Băncii Mondiale într-o ţară din Asia).
După vreo două ore de luptă, a început să zâmbească, apoi a râs de- a binelea: "Gata! Gata! Am vrut să te încerc, doar! Să văd cu cine avem de-a face şi până unde rezişti. Acum ştiu cine eşti şi ce vrei - primul principiu într-o confruntare este să-ţi cunoşti duşmanul", mi-a spus.
Şi a continuat, uluitor:
"Bineînţeles că ai dreptate! Bineînţeles că sistemul nostru vă defavorizează şi că al tău este cel raţional!"
După care mi-a spus:
"Mă simt obligat să te anunţ că vei pierde această bătălie pentru ţara ta şi de altfel, îmi şi face plăcere să te anunţ asta. În 1990, aţi pierdut un război şi desigur, trebuie să plătiţi pagube de război. Oricât te-ai împotrivi tu, pagubele vor fi plătite!"
Şi încă:
"Este evident că acţiunile la purtător şi tranzacţiile directe, pe care le susţii, reprezintă soluţia pieţei voastre, dar nu te va crede nimeni! Şi îmi este evident, acum, că, deşi te avertizez, totuşi, nu vei înceta niciodată să lupţi zadarnic."
Îţi mulţumesc pentru onestitate, domnule De Maynard, fie că trăieşti, fie că ai plecat!
Cred că prin anul 2000, OECD a organizat, la Hilton, o "masă rotundă" pe tema guvernanţei corporative, pe care am "acoperit-o" ( cum se spune jurnalistic) integral, cu interviuri şi relatări, intrând în contact cu un ziarist financiar american de la Wall Street Journal, un bărbat al cărui nume nu mi-l amintesc, de vârstă mijlocie, cu o experienţă admirabilă în domeniu.
Fusese angajat de OECD, numai pentru acel prilej.
Mi-am expus concepţia.
A stat îngândurat doar o secundă, după care s-a luminat, exclamând: "Bineînţeles că aşa trebuie! Ce dracului fac ei aici?!"
Ce înseamnă să fii ziarist, îţi trebuie doar o secundă!
În 2001, am avut privilegiul unei controverse cu americanul Joseph Stieglitz, laureat al Premiului Nobel, chiar în acel an când fusese premiat.
Dialogul a avut loc într-un spaţiu separat de publicul Hotelului Mariott.
Mi-a acordat 45 de minute, în cursul cărora confruntarea de idei s-a purtat cu totul fără mănuşi, astfel că nu m-a scutit de aprecieri de tipul "primitiv", sălbatic" şi "absurd".
După trei minute de discuţie, se înroşise şi ridicase tonul.
Nu m-a intimidat - am antrenament - şi am răspuns răbdător fiecărei obiecţii.
La sfârşit mi-a spus că l-am obosit (totuşi, nu este decât cu opt ani mai mare decât mine):
"Da, teoria ta trebuie să recunosc că este validă, că se susţine logic şi că este suficientă", mi-a zis Stieglitz, dar a continuat aşa: "Niciodată nu am să fiu de acord cu aşa ceva şi întotdeauna am să lupt contra acestei sălbăticii!"
I-am răspuns: "Nu v-am cerut să fiţi de acord, ci doar validarea teoretică. Mi-aţi acordat-o. Vă mulţumesc!"
Sunt singurii experţi care mi-au dat răspuns, cu adevărat, la ceea ce susţin.
Am avut numeroase contacte, dialoguri, cu experţi de tot felul, de la ai noştri, până la cei ai Băncii Mondiale (apropo, prin anul 2001, mi-am înaintat teoria, într-un mod oficial, Băncii Mondiale, dar nu am primit niciodată vreun răspuns).
Cu toţii, când răspund, o fac parţial, pe lângă subiect, cam la fel cum s-au petrecut lucrurile şi în cursul polemicii recente: se leagă de un aspect mai neobişnuit, care nu le intră în vederi, apoi se cutremură dezgustaţi şi resping teoria fără să mai argumenteze.
Ăsta-i cazul cel mai bun, când nu mă fac tâmpit în faţă, sau amator, sau altfel.
În realitate, nimeni nu este profesionist, în acest domeniu îngust al implementării pieţei de capital, pe teren virgin.
Există numeroşi experţi în piaţa de capital, dar aprope nimeni nu ştie cum se face piaţa de la zero.
Nimeni din Banca Mondială, USAID, OECD sau altă entitate care cuprinde experţi în piaţa de capital nu a dispus de o teorie la implementarea ei pe teren virgin.
Astăzi, vor fi acumulat observaţii derivate din acest experiment din ţările Europei de Est, dar teoria nu s-a rotunjit, iar confuziile stăruie, chiar şi în studiile întreprinse de specialiştii de cea mai bună calitate.
În aceste condiţii teoretice, cea mai rezonabilă atitudine este să-ţi croieşti singur drumul.
Să judeci cu capul tău, ce te favorizează şi ce te împiedică.
Da, mecanismele pieţei organizate le imporţi, da, logistica o imporţi, da cursurile universitare le imporţi - ar fi o aiureală să inventezi apa caldă.
Dar nu ai cum să imporţi strategia de implementare, pentru că nu o are nimeni.
Teoria mea este extrem de simplă: ca să îmi funcţioneze piaţa de capital, am tot ceea ce îmi trebuie, numai investitori/lichiditate nu am (nu contează cauzele); întrucât rotula fondurilor mutuale a fost sfărâmată, sunt obligat să mă descurc, prin orice mijloc, ca să fac lichiditatea să curgă în piaţa de capital; singurul mijloc să obţin asta este să pun piaţa de capital în contact NEMIJLOCIT, cu populaţia; acest lucru îl pot obţine dacă promovez tranzacţiile directe; tranzacţiile de orice fel, inclusiv cele directe, conduc la concentrarea banilor şi a valorilor mobiliare, în mâini puternice; când ating "puterea critică", aceste concentrări părăsesc tranzacţiile directe (ca fiind prea nesigure) şi acced la cele mijlocite (ca fiind mai sigure), alimentând cu lichiditate piaţa organizată.
Procesul este similar şi pentru emitenţi.
Simplu.
Este "bazicul".
Nu văd, pentru piaţa noastră, vreo altă cale de relansare.
Nu văd cum poate fi rezolvată altfel multiplicitatea de probleme cu care ne confruntăm.
Să smulgem 5% din economiile de 45 de miliarde de euro şi să le aducem în piaţă.
Să creăm o baltă mare de bani şi acţiuni, în piaţa informală, ca să le atragem, ulterior, în piaţa reglementată.
Să creăm lichiditate pieţei reglementate, a cărei adâncime să ispitească investitori străini.
Să punem "notarii" de astăzi ai pieţei - pe brokeri -, să-i punem la muncă, în competiţie cu "piaţa gratuită" a tranzacţiilor directe; numai atunci îşi vor merita comisionul, când investitorul va prefera să i-l plătească pentru serviciile lui, iar nu, ca de optsprezece ani, din obligaţie; şi numai aşa îi putem alinia etic şi profesional, pe un standard înalt.
Nu văd cum altfel putem stabili o relaţie corectă între piaţa de capital şi economia reală, cum altfel ca piaţa de capital să-şi recupereze funcţionalitatea sa, de prestătoare de servicii pentru indivizi, pentru întreprinderi şi pentru întemeierea politicilor economice.
Nu văd cum altfel Bursa ne-ar deveni cu adevărat necesară.
Undeva, în cuprinsul recentei polemici, cineva a întrebat dacă mai am vreo speranţă pentru Bursă.
Am răspuns aşa:
"În cursul polemicii, am spus de vreo 2-3 ori că mă plictisisem şi am explicat că plictiseala vine de la faptul că sunt silit să mă repet.
Plictiseala exprimă, în acelaşi timp şi lipsa de speranţă.
Nivelul dialogului din comunitatea pieţei provoacă deznădejdea.
Totuşi, se spune că "speranţa moare ultima", aşa că, atunci când Doru a declanşat polemica (este meritul lui), am intrat în horă, imediat.
Cred că era de datoria mea să-mi susţin, încă o dată, convingerile.
Speranţa?"
Este o bună încheiere pentru acest articol.
Concluzia este o interogaţie, fără iluzii.
1. Tranzactiile directe
(mesaj trimis de Dan în data de 12.08.2013, 10:36)
Cu tot respectul, dar tranzactii directe se faceau. Atunci cand se acumulau acele certificate, precursoarele cupoanelor. Chiar si atunci cand se acumulau cupoanele, dar erau intr-o zona gri. Gri inchis chiar :) Si se faceau intr-o complicitate productiva cu piata reglementata. Eu asa am auzit.
1.1. Ai auzit bine, dar interpretarea sufera... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 11:28)
Da, s-au facut tranzactii directe, nu doar cu Carnete de certificate si cu Cupoane nominative (mai greu, dar s-au facut), ci si cu actiuni ale societatilor privatizate in 1993 si 1995 (in februarie).
"Gri", "gri inchis" si chiar "negru" (cum s-a spus ca ar fi culoarea pietei tranzactiilor directe, la vremea aceea), reprezinta o interpretare lipsita de orice temei legal.
Dimpotriva, Legea 54/1994 prevedea expresis verbis permisiunea tranzactionarii Certificatelor de proprietate, iar tranzactiile directe sint permise de lege si astazi.
Atentie!
Propria afirmatie (care este adevarata) "Si se faceau intr-o complicitate productiva cu piata reglementata", ar trebui sa te puna pe ginduri.
In realitate, Rasdaq-ul nici nu ar fi putut sa functioneze altfel: brokerii autorizati, bateau satele cu cite un copiator in masina si faceau copii dupa buletinele taranilor, ii puneau sa semneze ordinul de vinzare la piata la un pret si le cumparau Certificatele de actionar, la o treime din pretul consemnat in ordin.
Asta arata ca intreaga mea "teorie" despre cum sa facem piata functionala, nu este decit reflectarea unei realitati.
Doar ca, in acest caz descris, mecanismul este ilegal; da, astea au fost infractiuni.
Ceea ce descriu in articolul de astazi (ca si in cele trecute) este, in principiu, similar, doarca se refera la mecanisme absolut legale.
Doar ca brokerii nu pot imagina sa se lipseasca de un cistig teoretic de astazi (este, desigur, doar teoretic, pentru ca, practic, ei au ajuns pe geanta si nu cistiga nimic, retinind , in piata reglementata, societati care nu se tranzactioneaza), pentru un cistig real de miine.
Pina la urma, stimate Dan, nu tin neaparat la teoria mea; veniti voi cu alternativa!
Ceva care sa nu fie despre chestiile fumate, cu Romgaz, Sobolewski, road show-uri si tranzactii in marja.
Veniti cu o restructurare benefica a pietei, care sa ne dea o speranta consistenta.
Eu, unul, pur si simplu nu stiu alt plan decit cel conceput de mine.
Veniti cu altul!
1.2. Planul nu e neaparat rau (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Dan în data de 12.08.2013, 11:58)
Eu nu zic ca planul nu e bun, ba din contra mi se pare suficient de logic. Dar ma intreb daca nu e cam tarziu. Crezi ca ar putea fi pus in aplicare si acum, cu acelasi succes? Sau macar cu succes?
1.3. Mai bine mai tirziu... (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 12:11)
Sigur ca oportunitatea anilor 1995-2000 a fost pierduta.
Dar nu vad alta cale sa aducem economisitorii in piata.
Pe de alta parte, presiunea la care UE supune bancile reprezinta o alta uriasa oportunitate pentru piata de capital.
Economiile de 45 de miliarde de euro din banci, vor deveni bani ingroziti, bani disperati sa scape de la confiscare (vezi articolul lui Rechea, din editia de astazi).
Este o oportunitate pe care piata de capital pare ca o va pierde din nou, din aceeasi prosteasca lacomie.
Daca am adopta planul despre care vorbesc, atunci masurile ar trebui luate astazi, pentru ca disperarea va incepe sa se manifeste in toamna si va exploda, in 2014.
Eu unul nici nu m-as mai intreba daca planul va avea sau nu succes - l-as lua drept singurul despre care stiu ca marcheaza o schimbare radicala, intr-un moment crucial.
Sa fac ceva, sa nu stau letargic, este tot ceea ce conteaza, acum.
1.4. POST SCRIPTUM (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 12:23)
Decit sa le ziceti "adio si-un praz verde" la economiile de 45 de miliarde de euro, care sa dispara cu totul, in finantarea sistemului bancar (din care, 85%, capital strain), nu mai bine varsati banii astia in piata informala?
Macar, ramine potential pentru piata reglementata.
1.5. notarii adevarati (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Dan în data de 12.08.2013, 13:04)
Nu inteleg ceva. Costul cu comisioanele brokerilor e cel care ii sperie pe potentialii investitori intr-o piata directa? Dar el nu ar fi inlocuit cu comisioanele notarilor? Sau tranzactiile sa se faca fara notari? Nu stiu, se poate asta, e valabil un contract de vanzare-cumparare fara autentificare? Deci reformele sunt in lant...
1.6. Notarii (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 13:56)
Daca actiunile tranzactionate sint "la purtator", atunci schimbul se face "prin simpla traditiune", dupa cum se exprima Legea (adica, na actiunile, da-mi banii, ura si la gara!).
Daca actiunile sint nominative, atunci nu este necesar notarul, ci noul proprietar se inscrie la Registrul actionarilor tinut de intreprinderea emitenta, conform Legii.
Notarii sint implicati la preluarile ascunse, cind noul proprietar nu vrea sa se inscrie in Registrul actionarilor, dar se asigura ca nu-i va contesta nimeni proprietatea.
1.7. "Ura si la gara " (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 12.08.2013, 15:17)
Vai ce simplu si fara batai de cap ? In perioada interbelica probabil asa aveau loc tranzactiile cu actiuni nominative la purtator. Actionarul X vanzator din Botosani se intalneste in Cismigiu sau la Piata Universitatii cu un cumparator Y din Targu Jiu fluturand stafeta cu ziarul Bursa pentru recunoastere, fac schimbul (20,000 de EURO pentru 50,000 de actiuni ale societatii "Avantul Prabusirea " apoi "ura si la gara".
Foarte simplu, fara riscuri, fara batai de cap, fara comisioane "grase' la brokeri, fara probleme cu fiscul si spalarea banilor,
Sigur va functiona aceasta piata, dar ce zic sa functioneze va duduii de vor ramane uimiti americanii si cu gura cascata .
Va fi piata tuturor !
Poate e cineva din guvern sau parlament pe net si se prinde de potential, 45 MILIARDE EURO. adica vreo 2.000 de Euro per cetatean. De aceea pun politicienii noi taxe au vazut cat de bogati sunt romanii.
P.S.
Acum vreo 8 ani am ramas captiv cu un rest de actiuni la o societate delistata abuziv printr-o instructiune CNVM care incalca Legea pietei de capital. Nu am mai primit nici o informare de la respectiva societate !
1.8. Abuziv (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de Dan în data de 12.08.2013, 15:31)
Poate ca abuziva a fost si listarea ei, de aceea nu va recunoastea ca actionar. Si daca aveai actiuni la purtator poate nu ramaneai captiv atatia ani. Le puneai pe okazii.ro si... "ura si la gara".
1.9. Brokeri avem, emitenti? (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 12.08.2013, 15:54)
Indiferent de modul de tranzactionare, nu as zice ca se vor "imbulzi" emitentii sa lanseze oferte initiale. Si de unde atatia emitenti pentru ca de cei "ceausisti" s-a ales praful? Brokerilor care ar reusi totusi sa "convinga" la asa ceva emitenti din sectorul privat, ar trebui sa li se faca o statuie.
Cat despre Rasdaq-ul initial si "vanzarile directe" pe o cinzeaca ale certificatelor la cele peste 6000 de societati, mai bine sa nu ne amintim. Nu pentru ca a fost o piata gri, neagra sau alta culoare, doar ca nu a ajutat cu nimic bietele societati, ba din contra ...
1.10. Ramineti in gara voastra mica! (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 16:00)
In primul rind, mi se stringe inima, stimate Theraflu, cind va vad ca folositi termenul de "actiuni nominative la purtator"; ele ori sint nominative (adica, numele proprietarului este inscris pe ele), ori la purtator (nu au numele proprietarului inscris).
Doar cehii si francezii au inventat ceva care sa nu fie nici cal, nici magar, dematerializind actiunile si predindu-le unui custode care sa se inregistreze cu ele, obtinind astfel, o anonimitate care sa le faca asemanatoare actiunilior la purtator.
Detaliul este minor, in raport cu subiectul discutiei, dar releva o aproximatie care pluteste deasupra intregului dumneavoastra discurs (nu bag in seama sarcasmul, pentru ca - inca o data o spun - nu-si are locul, trece "pe linga"...)
Sint foarte fericit ca va ingrijoreaza bunastarea fiscului si spalarea banilor, dar credeam ca (fiind broker sau investitor, eventual) va intereseaza, in primul rind, piata de capital, iar confortul Garzii Financiare, abia in al doilea rind (va asigur, insa, ca Garda are instrumentele legale sa se exerseze , in caz).
Cred, totodata, ca sintem mai interesati sa ne functioneze piata, decit sa le oferim, sau sa nu le oferim americanilor motive sa ne aplaude.
Dar, chiar asa: acum va aplauda americanii?!
Daca da, atunci ramineti asa!
Nu cunosc cazul societatii la care ati ramas captiv, asa ca nu ma pot pronunta (judecind, insa, dupa aproximatiile dumneavoastra, sint suspicios ca CNVM nu va fi respectat legea, la delistarea sa).
Oricum, daca va simtiti furat, apelati la politie.
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 16:18)
Dar BVB?
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 12.08.2013, 16:48)
Mda ...
1.13. Nominative sau anonime (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 12.08.2013, 19:05)
In exemplul sarcastic am considerat actiunile materializate pe suport de hartie nominative si la "purtator" si nu am vrut sa fie confundate cu actiunile materializate anonime sau la purtator.
Nu duc grija institutiilor mentionate dar ele duc grija contribuabilului complicandui existenta.
Dumneavoastra sustineti o constructie care nu va functiona in opinia mea si de aceea incerc sa o daram punand in locul ei ceva din zilele noastre.
1.14. Sinteti invitatul meu! (răspuns la opinia nr. 1.13)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 19:38)
Asta si cer de la dumneavoastra, o alternativa.
Pe mine nu ma duce capul la altceva.
Dar, cind spuneti ca sustin "o constructie care nu va functiona", ar trebui sa argumentati la nivelul "arhitecturii" ei (dupa cum s-a exprimat un comentator), iar nu sa obiectati in detalii (mai ales ca detaliile sint bine puse la punct, in acord cu legea - credeti-ma, va rog, m-am ocupat realmente de chestiune; daca vi se pare ca ar fi ceva care sa nu "mearga", atunci intrebati-ma si va raspund cu placere).
Trebuie sa reamintesc ca arhitectura asta nu am inventat-o eu, ci istoria.
Trebuie sa va reamintesc ca istoric, pietele organizate au reiesit din cele informale si ca nu a venit nici un extraterestru cu bursa in farfuria zburatoare, ca la noi.
Si mai trebuie sa va reamintesc ca scepticismul dumneavoastra privitor la functionalitatea acestui design al pietei, ignora exemplul anilor 1992-1996, din Romania.
Porniti cu stingul, aveti un handicap din pornire si v-as ajuta, daca as sti cum.
2. ce memorie pot sa am!
(mesaj trimis de ion în data de 12.08.2013, 14:32)
Domnule Make,citesc ce scrieti de cand lumea .....Uitati,mi-am adus aminte de articolul din Bursa luni 18 martie 2002:Teoria conspiratiei.
2.1. Da, memorie extraordinara! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 15:31)
Am revazut articolul si il reproduc mai jos.
Constat ca, in citeva detalii, exista diferente. Ele se datoreaza unor alterari, in memorie; articolul de atunci, insa, il confirma pe acesta.
Multumesc, ion, spre deosebire de mine, ai o memorie extraordinara!
TEORIA CONSPIRATIEI
Conspiratia strainatatii impotriva economiei romanesti s - a sfirsit,
pentru simplul motiv ca, daca a existat vreodata cu adevarat, atunci
ea si - a atins scopul. Decalajul dintre noi si unguri, de pilda, nu va
mai putea fi recuperat zeci de ani. TEORIA CONSPIRATIEI a avut o
oarecare "priza" la mase in primii ani ai deceniului trecut si inca
mai circula prin unele medii nationaliste radicale. Interesant este
ca, in urma unei discutii private, purtata la inceputul anului 1998,
am primit toate confirmarile ca ar exista o astfel de conspiratie
internationala care ne este ostila - dar nu numai noua romanilor, ci
tuturor popoarelor care au trait incuiate sub lacatul comunist. Au
trecut patru ani de atunci, interlocutorul meu s - a pensionat intre
timp, astfel ca relatarea convorbirii noastre, in mod public, nu ii
mai poate aduce vreun rau. De aceea ma incumet sa vi - o impartasesc.
Criticile acerbe publicate de ziarul "BURSA" la adresa pietei
"Rasdaq", au determinat Agentia de Dezvoltare Internationala a
Statelor Unite (USAID), care asigurase asistenta tehnica si financiara
a acestui proiect, sa disloce de la centru o echipa de vreo sapte
experti care sa evalueze rezultatele, in februarie 1998. Printre ei se
gaseau cel putin doi consultanti care lucrasera pentru Banca Mondiala,
iar unul dintre acestia imi era cunoscut de la un seminar desfasurat
la Istanbul, cind isi manifestase explicit dezamagirea fata de
expertiza specialistilor USAID. Cel de al doilea - un american in
virsta, cu nume frantuzesc - era seful echipei si mi - a solicitat o
intrevedere neoficiala, ca sa inteleaga "de la sursa" motivatia
atacurilor obsesive ale ziarului "BURSA" la adresa "Rasdaq".
Convorbirea a luat o turnura conflictuala si a durat aproximativ patru
ore. Pe parcursul ei, expertul american m - a coplesit cu cunostintele
lui vaste in domeniul financiar - bancar, abilitatea surprinzatoare cu
care le conexa la economia reala. Mi - a trebuit multa incapatinare si
inventivitate sa - mi sustin argumentativ, in continuare, teza ca piata
de capital romaneasca are nevoie de actiuni "la purtator", iar nu
"dematerializate". Mie, unuia, imi era clar ca lupta aceasta
doctrinara, pe terenul unei specialitati atit de inguste, inaccesibile
publicului, era de fapt o lupta patriotica. Consecintele economice ale
acestui marunt detaliu din piata de capital - actiunile "la purtator"
- sint, in realitate, enorme. Spre deosebire de actiunile
"dematerializate", cele "la purtator" inlesnesc accesul maselor la
afaceri, incurajeaza economisirea, au darul sa capitalizeze
intreprinderile si prilejuiesc inversarea raporturilor cu puterea
politica, eliminindu - i influenta la nivel microeconomic. Adica,
descentralizeaza economia, oferindu - ne sansa relansarii ei.
Am fost stupefiat sa constat catre sfirsitul discutiei, ca expertul
american era constient de toate astea si ca, pina atunci, nu fusesem
pentru el decit un fel de cobai pe care isi experimentase teoriile in
care nu credea, dar pe care le propaga oficial.
M - a oprit, spunindu - mi: "Gata! Stiu cine esti, stiu ce sustii, stiu de
ce o faci! Da! Ai dreptate! Asa este, daca ati emite actiuni la
purtator ati dobindi sanse sa va relansati economia."
Schimbarea brusca de atitudine m - a uluit, dar ceea ce a spus in
continuare a depasit orice imaginatie. "Vreau sa - ti reamintesc", a
spus el, "ca in 1989, voi, sistemul comunist, ati pierdut un razboi. A
fost un razboi indelungat, intre doua sisteme politice carora le - au
corespuns doua sisteme economice diferite. Pe parcursul razboiului, in
zeci de ani, s - au dat diverse batalii economice, cu pierderi de ambele
parti. Noi sintem cei care am cistigat razboiul, voi l - ati pierdut.
Imi face placere sa - ti spun asta. Si imi face placere sa iti
reamintesc ca, dupa fiecare razboi, cel victorios isi ia prada de la
cel infrint. Sint despagubirile de razboi. Aceasta este ceea ce vi se
intimpla voua. Da, daca ati emite actiuni la purtator, ne - ati
ingusta posibilitatile sa ne luam prada de razboi. Din nou, cu placere
deosebita, te anunt ca nu ai nici o sansa in a determina autoritatile
voastre sa permita emisiunea actiunilor la purtator."
Seful echipei de control a USAID era un domn in virsta. Lucrase pentru
Banca Mondiala la un program de privatizare intr - un stat african.
Avusese un moment de rebeliune, impotrivindu - se anumitor mecanisme
sofisticate de privatizare, impuse statului din Africa, care ii erau
defavorabile aceluia. Fusese retras din misiune si somase doi ani. In
acel moment al discutiei noastre, isi astepta termenul de pensionare,
complet cumintit.
I - am multumit pentru onestitate. Intre timp s - a pensionat. La discutie
a fost martor adjunctul sau. Adjunctul este un expert de origine
romana, are nume romanesc si este cunoscut in anumite zone din mediul
bancar de aici. A zimbit intelegator pe tot parcursul convorbirii.
Realmente, se pricepea...
MAKE
POST SCRIPTUM
Daca, in urma acestui articol, ajungeti la concluzia ca viata noastra
economica s - a degradat din pricina vreunei conspiratii internationale,
atunci ati ajuns la o concluzie gresita. Fiecare stat, fiecare tara,
fiecare popor are drept scopuri naturale sa devina mai bogat si mai
puternic, iar sprijinul pe care il acorda altora nu este decit
modalitatea, oarecum paradoxala, pe care trebuie sa o adopte, la un
moment dat, ca sa - si atinga scopul. Noi insine am acceptat sa fim mai
slabi un timp, ca sa devenim mai puternici si mai bogati ulterior.
Doar ca nu ne - a reusit...
BURSA, 18 Martie 2002
3. fără titlu
(mesaj trimis de utopia actiunilor la purtator în data de 12.08.2013, 15:56)
niciodata n-o sa fie de acord fiscul,DNA-ul,DIICOT -ul sa nu cunoasca la modul real actionarii unei firme.La modul propus de tine nu mai exista responsabilitatea actului de administrare.
3.1. Alo! E lege! (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 16:04)
Persoanele pe care le enumeri sint chiar acelea care trebuie sa aplice LEGEA.
Legea prevede explicit actiunile la purtator.
Poate explici cum dispare responsabilitatea in actul de administrare: afirmatia imi este misterioasa.
3.2. Cateva precizari necesare ... (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Prazilianul în data de 12.08.2013, 20:46)
Stimate d-le Goldstein,
Intotdeauna va citesc cu mare placere articolele si pot sa afirm ca de foarte multe ori ma regasesc in opiniile pe care le exprimati. Fata de subiectul de astazi, mi-as permite sa fac doua aprecieri: (i) problema principala a pietei noastre de capital rezida in lipsa de viziune a principalilor actori, incepand cu brokeri, BVB, depozitari centrali, contraparti centrale, autoritati de reglementare si supraveghere etc., care isi urmaresc exclusiv interesele lor marunte, fara a intelege faptul ca piata de capital constituie o extraordinara fereastra de oportunitate pentru economia romaneasca. Dar pentru aceasta trebuie sa priceapa cu se "mananca" bursa. (ii) In legatura cu propunerea dvs. privind actiunile la purtator si tranzactiile realizate in mod direct, ingaduiti-mi sa va prezint urmatorul argument - practica europeana in domeniu: "There are several different ways for ultimate owners to hold securities. In some jurisdictions, physical securities circulate and the ultimate owners may keep securities in their possession, although to reduce risks and safekeeping costs they typically employ a custodian to hold them on their behalf. The costs and risks associated with owning and trading securities may be reduced considerably through immobilisation of physical securities, which involves concentrating the location of physical securities in a CSD or other depository system...()The immobilisation or dematerialisation of securities and their transfer by book entry within a CSD significantly reduces the total costs associated with securities settlement and custody. By centralising the operations associated with custody and transfer within a single entity, costs can be reduced through economies of scale. In addition, efficiency gains can be achieved through increased automation, which reduces the errors and delays inherent in manual processing. By reducing costs and improving the speed and efficiency of settlement, book-entry settlement also supports the development of securities lending markets, including markets for repurchase agreements and other economically equivalent transactions. These activities, in turn, enhance the liquidity of securities markets and facilitate the use of securities collateral to manage counterparty risks, thereby increasing the efficiency of trading and settlement. (...) The immobilisation or dematerialisation of securities also reduces or eliminates certain risks, for example the risk of destruction, falsification or theft of certificates. The transfer of securities by book entry is a precondition for the shortening of the settlement cycle for securities trades, which reduces the replacement cost risks. Book-entry transfer also facilitates delivery versus payment, thereby eliminating principal risks. Thus, for reasons of both safety and efficiency, securities should be immobilised or dematerialized in CSDs to the greatest possible extent. Some investors (both retail and institutional) may not be prepared to give up their certificates because they like the apparent assurance and tangible evidence of ownership that securities certificates and other physical documents provide. However, secure electronic documentation can provide higher levels of assurance. On this basis, the operators and users of depository systems as well as the relevant public authorities should explain clearly to the public the benefits of dematerialisation or immobilisation, including lower transaction and custody charges" (ESCB-CESR Recommendations for SSSs and CCPs in The EU).
Suplimentar: "Any company that issues transferable securities which are admitted to trading on regulated markets shall arrange for such securities to be represented in book-entry form as immobilisation through the issuance of a global note, which represents the whole issue, or subsequent to a direct issuance of the securities into a dematerialized form." (Proiectul de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind îmbunătăţirea decontării instrumentelor financiare în cadrul Uniunii Europene, depozitarii centrali de instrumente financiare - CSDR).
3.3. Completare - Cateva precizari necesare (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Prazilianul în data de 12.08.2013, 21:11)
Pentru claritate - textul in engleza se constituie drept un contraargument fata de opinia privind actiunile la purtator si tranzactiile directe. In rest, va doresc, domnule Goldstein, sa fiti acelasi ziarist incisiv si consecvent in opiniile exprimate, chiar daca, uneori (rareori), nu sunt de acord cu acestea.
3.4. Absolut! (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 22:01)
Documentele europene sint rezonabile, sint valide.
Asa este: dematerializarea sporeste lichiditatea, indepartarea riscurilor de tot felul si diminuarea costurilor de depozitare, de tranzactionare, de livrare si plata - da, toate astea au darul sa incurajeze tranzactionarea si sa sporeasca lichiditatea si sa ispiteasca noi si noi investitori.
Asa este.
Absolut!
DAR NUMAI IN PIETE DEZVOLTATE!
In piete artificioase, cum este cea romaneasca, este pe dos, descurajeaza tranzactionarea si subtiaza lichiditatea, taraganeaza fluctuatia de pret si in final, ca rezultat de capat, ii alunga si pe investitorii mari, nu doar pe cei mici.
Documentul european sintetizeaza concluzii ale unui segment de piata pe care noi nu am reusit niciodata sa-l atingem.
La noi, dematerializarea a ingustat accesul in piata pina la circa 10% din masa actionarilor rezultati din Procesul de Privatizare in Masa (PPM).
Prin anul 2001, inca mai existau circa noua milioane de actionari din cele 16 milioane din PPM.
La sase ani dupa finalizarea privatizarii, mai existau vreo sapte milioane, iar astazi trebuie sa se fi blocat pe la 4-5 milioane (nici o casa de brokeraj nu mai este dispusa, de mult, sa tranzactioneze actiunile corespunzatoare unui Cupon, din cauza costurilor).
Rezidualele celor cinci SIF-uri sint (astazi) in posesia a 16 milioane de cetateni si nu pot fi nicidecum tranzactionate, din cauza dematerializarii.
Dar publicul investitor a fost rarit si de cea mai simpla prevedere decurgind din dematerializare: orarul de functionare al pietei, care nu acopera intreaga zi, la inceput nu a acoperit toate zilele de lucru ale saptaminii si oricum, nu va acoperi niciodata zilele de weekend.
Aveti idee citi mostenitori de actiuni PPM nu si-au efectuat succesiunea, din cauza ca taxa notariala intrece cu mult pretul pe care l-ar obtine pe ele, la piata?!
Daca erau la purtator, atunci nu exista problema.
Aveti idee cite Certificate de actionar PPM se afla in lazile de haine din casele taranesti, ori in dulapurile proletarilor din orasele mici, din cauza ca drumul cu "rata" pina la orasul in care se gaseste o casa de brokeraj (care, oricum, refuza ordinul), da, drumul costa mai mult decit cistigul din vinzare?!
Birocratia intrarii in piata si neincrederea in intermediar grebleaza si ea printre potentialii investitori, in special autohtoni.
Ce sa mai zic de custozi si conturi discretionare, de registratarul corupt, de autoritatea de supraveghere care s-a compromis mortal, in doua rinduri, livrind clienti puscariei?!
PIATA NOASTRA DE CAPITAL ESTE EUROPEANA, NUMAI SI NUMAI DACA NU FUNCTIONEAZA.
Daca vrem sa functioneze, atunci trebuie sa ne-o rostuim singuri, dupa nevoile noastre.
Nu exista un balsam universal - "Iata reteta implementarii pietei de capital pe Globul Pamintesc, oriunde!"
Nu cred ca specialistii care au elaborat recomandarile pe care le citati, au in vedere realitatea pietei noastre.
Va multumesc pentru atentia cu care ati urmarit Polemica si pentru straduinta sa imi clarificati ideile.
Nu cunosteam documentele pe care le-ati prezentat aici, dar ele sint echivalente altora, pe care le-am studiat in detaliu.
Din pacate, le consider nepotrivite pentru noi.
De altfel, consacra situatia actuala.
3.5. Si am si eu o completare (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.08.2013, 22:47)
Repet: nu sint partizanul unui instrument si prin urmare, nu instrumentul ori operatiunile pe care le prilejuieste ar trebui sa devina subiectul dezbaterii; ci metodele de dislocare a economiilor si afluirea lor in piata de capital.
Recomandarile europene, in principiu, sint deja aplicate si nu au condus la acest rezultat.
3.6. Ce-i de facut ... (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Prazilianul în data de 13.08.2013, 01:00)
Stimate domnule Goldstein,
Este pentru prima data cand am un schimb de opinii cu dvs. si pot sa afirm ca imi face o deosebita placere acest prilej. Mai mult, faptul ca dezbaterea publica se axeaza pe aspecte importante este, in opinia mea, un aspect pozitiv. Pana la urma, dezbaterile, fie ele chiar si contradictorii, sunt generatoare de progres. Sunt pe deplin de acord cu dvs in privinta problemei actionarilor reziduali, in special la SIF-uri. Ar fi fost totusi o buna oportunitate majorarea/eliminarea pragului de detinere la SIF-uri atunci cand cotatiile erau la un nivel ridicat, ceea ce ar fi favorizat "curatirea" registrelor actionarilor (imi cer scuze daca nu este cea mai potrivita exprimare). Cu toate acestea, cred ca daca vrem sa intram in randul lumii ar trebui sa adoptam acele practici/mecanisme utilizate la nivel european si sa le adaptam usor specificului national. Investitorii de calibru intra doar pe o piata unde drepturile actionarilor minoritari sunt protejate, unde guvernanta corporativa este o realitate indiscutabila, transparenta este corespunzatoare, sistemele de tranzactionare, aranjamentele de post-tranzactionare si custodia sunt in linie cu cele existente in alte tari dezvoltate, abuzurile si alte abateri de la litera legii sunt sanctionate obiectiv si intr-un orizont de timp adecvat etc. Cred ca toate aceste coordonate ar face ca piata de capital autohtona sa se aseze acolo unde i-ar fi locul. Ar trebui analizate cu mult profesionalism cerintele FTSE si MSCI pentru a intelege foarte clar ce avem de imbunatatit. Avem nevoie de ameliorari atat pe partea de cerere de finantare (listarile marilor companii publice sa nu fie doar un prilej de vanzare, ci si de strangere de capital pentru investitii, acompaniata de o mai mare transparenta a acelor emitenti), cat si pe partea de oferta de finantare (fondurile de pensii administrate privat acumuleaza sume din ce in ce mai mari, nu sunt confruntate cu obligatia de a efectuaplati in viitorul apropiat si trebuie incurajate sa investeasca pe piata autohtona). Sa nu pierdem din vedere usurinta cu care emitentii de obligatiuni au strans in ultima perioada sume importante de pe piata de capital. Se vor face progrese cu obligatiunile acoperite (covered bonds). Daca alaturi de cele 5SIF-uri, FP, TEL, TGN, SNP, BRD mai adaugam Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CE Craiova/Oltenia, Electrica, Romtelecom etc. se creeaza o masa critica ce iti permite sa intri pe ecranul investitorilor importanti. Insa toate masurile pe care le-am mentionat reclama vointa din partea tuturor actorilor relevanti. Nu in ultimul rand, apreciez ca fiind pozitiva implicarea prof. Daianu la ASF si a d-lui Sobolewski la BVB - avem mare nevoie de profesionisti si de oameni cu redibilitate. BVB promoveaza aplicarea principiilor guvernantei corporative de catre emitenti, insa puterea exemplului conteaza - exista vreun administrator independent in CA-ul BVB sau BMFMS ? Nu ! Cred cu tarie ca trebuie sa renuntam la metehnele cu iz fanariot si la abordari de genul "ridica-te tu ca sa ma asez eu si ai mei". In final, as vrea sa adaug ca sustin aproape in totalitate ideile pe care le-ati exprimat in articolul CU PATIMa, DESPRE BVB / Lasciate ogne speranza.
3.7. P.S. (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Prazilianul în data de 13.08.2013, 01:14)
"Recomandarile europene, in principiu, sint deja aplicate si nu au condus la acest rezultat". Mi-as permite sa nu fiu total de acord cu dvs. Altminteri am fi iesit foarte bine la evaluarile FTSE, MSCI, FMI (FSAP) etc. Mai este foarte mult spatiu pentru a realiza progrese...
3.8. Mai am si eu o completare (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Dan în data de 13.08.2013, 12:03)
In cazul multor societati nelistate, dar deosebit de interesante, au avut loc concentrari de actiuni tocmai prin asemenea tranzactii directe. Adica domnul director sau un investitor extern (uneori chiar ostil, adica fara sprijinul directorului, ba din contra) dadea anunt in fabrica cum ca se cumpara actiuni. Fabrica era detinuta de PAS, unde domnul director probabil avea vreo 10-20%. Angajatii se bucurau ca cineva le cumpara actiunile, faceau actele necesare, iar pe parcursul catorva luni bune directorul sau investitorul extern se alegea cu o participatie frumusica, poate chiar de peste 50%. Era mai greu fara acceptul directorului, fiindca oamenii se temeau sa-si piarda serviciul, dar s-a facut si asa. Tranzactii directe, pe o piata reglementata doar de Codul Comercial. Dupa care, eventual, compania era adusa pe bursa. Eventual.
4. Avem piata!
(mesaj trimis de anonim în data de 12.08.2013, 23:09)
Buna seara!
Un articol bun domnule Make! Mi se pare interesanta propunerea dumneavoastra si ar putea fi o alternativa.Cred insa ca Romania are o piata de capital, una chiar reglementata-BVB.Intrebarile pe care mi le pun sunt: de ce nu se pune in valoare ceea ce avem?de ce nu sunt atrasi investitori pe piata existenta deja?Ce rost ar mai avea niste solutii alternative, daca nu suntem in stare (sau mai bine zis cei care ar trebui sa se ocupe nu sunt in stare) sa punem in valoare ceea ce avem?