English
Găsesc o fisură logică în sistemul pieţei de capital prezentat de anonimul care îşi spune "Prazilianul", un autor de indiscutabilă ţinută intelectuală şi de aceea, cu atât mai surprinzătoare contradicţia în care se aşază cu sine: căci modelul pe care îl susţine ruinează chiar principiul "Faber est suae quisque fortunae" ("Fiecare este făuritorul propriului destin"), pe care şi-l aşază drept titlu al celei din urmă intervenţii (după cum o anunţă).
În realitate, contradicţia nu-i aparţine, ci este preluată, căci, după cum a spus-o şi el, altădată, concepţia pe care o promovează în această dezbatere ţine de "common sense" şi prin urmare, atunci când spunem "sistemul Prazilianului", vorbim, de fapt, despre modelul contemporan, recomandat de cei mai buni experţi în piaţa de capital şi transplantat şi la noi (cu neajunsuri şi defecte, perfectibil, dar de aceeaşi esenţă).
"Prazilianul" susţine principiul "Fiecare este făuritorul propriului destin", dar nu şi pentru "marea masă a populaţiei", căreia îi rezervă un rol de spectator: "eu o văd [n.n. - marea masă a populaţiei] a rămâne o bună perioadă de timp într-o stare de pasivitate, implicarea urmând a fi marginală, selectivă şi preponderent indirectă - prin fonduri de pensii în special", spune Prazilianul.
Asta este o contradicţie logică.
Principiul "Fiecare este făuritorul propriului destin" afirmă un crez, dar modelul propus de Prazilianul promovează contrariul, eliminând masa alcătuită din "fiecare" şi prin urmare, confiscând "destinul fiecăruia" în privinţa pieţei de capital şi predându-l altora să fie "făurit".
Îi mulţumesc "Prazilianului" pentru sinceritate.
Alţii nu o afirmă atât de explicit, deşi, de fapt, gândesc tot aşa.
Principiul acestui model (el traversează toate domeniile vieţii, nu este propriu doar strategiei de implementare a pieţei de capital) l-aş numi "principiul subsidiarităţii", pe care, mai ipocrit formulat decât de "Prazilianul", îl regăsesc în documentul Vaticanului, intitulat "Din partea Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace", din 24 Octombrie 2011, care promovează ideea necesităţii unui Guvern Mondial: "Conform logicii subsidiarităţii, Autoritatea superioară îşi oferă subsidiumul, adică ajutorul, doar atunci când actorii individuali, sociali sau financiari sunt în mod intrinsec deficitari din punctul de vedere al capacităţii, sau nu pot reuşi să facă prin sine ceea ce le este cerut" .
Desigur, în acest model, "Autoritatea superioară" este cea care decide cine este incapabil să facă prin sine "ceea ce îi este cerut" .
De pildă, cel care nu vrea nicidecum să facă ceea ce îi este cerut este declarat incapabil să facă ceea ce îi este cerut, aşa că va fi "ajutat" şi va face ceea ce îi este cerut.
Nu am de gând să alunec, ilustrând la ce consecinţe duce "principiul subsidiarităţii" în societate, politică şi economie, ci l-am menţionat ca să justific de ce, de acum încolo, voi numi concepţia "Prazilianului" drept "Modelul Subsidiarităţii" (MS), inspirat fiind de faptul că îmi numeşte concepţia "Modelul MAKE" (îl prescurtez MM): "îl numesc «modelul MAKE» pentru că este un model relativ original - fără nicio urmă de ironie" , spune "Prazilianul" (iar eu accept că este "original", în sensul că nu îl mai susţine nimeni şi accept că este "relativ original", pentru că nu spun nimic nou, în raport cu procesul istoric de constituire naturală a pieţelor).
MS
Modelul Subsidiarităţii (MS) în implementarea pieţei de capital presupune ceea ce s-a întâmplat la noi, fără să conteze prea mult ordinea enumerării:
1. Să primim ca subsidii/să importăm:
- legea pieţei (şi normele consecutive adoptate în locul de origine);
- know how (inclusiv, organigrama instituţională şi modelul de comportament al actorilor implicaţi);
- un sistem logistic;
2. Să creăm "in house":
- emitenţi/valori mobiliare;
- investitori/acţionari;
- instituţiile din organigramă.
MS porneşte de la credinţa că, dacă ai îndeplinit condiţiile 1. şi 2. , atunci ai obţinut o piaţă de capital funcţională.
MS este implementat piramidal, de sus în jos; şi voluntarist, la comanda Autorităţii superioare, care "făureşte destinul".
Prin urmare, dacă piaţa obţinută prin MS nu funcţionează, sau funcţionează prost, Autoritatea superioară nu se poate deroba de responsabilitate, ci va trebui să respecte "Principiul subsidiarităţii" - este obligată să ajute piaţa ("să-şi ofere subsidiumul") .
Deci, Modelul Subsidiarităţii (MS) aplicat, la noi, în constituirea şi funcţionarea pieţei de capital întemeiază, în ultimă instanţă, reproşurile brokerilor adresate Autorităţii superioare (Autoritatea de reglementare şi supraveghere şi Statul) pentru deficienţele Bursei, deficienţe pe care, de fapt, ei înşişi, brokerii, nu le pot elimina (dacă se menţin între hotarele modelului), chiar dacă le-ar trece prin minte.
MS este similar cu o "reţetă" de bucătărie, iar brokerii nu sunt decât unul dintre ingredientele nu atât de importante în această "mâncare de peşte" (în principiu, MS ar putea accepta chiar şi eliminarea tuturor caselor de brokeraj, dacă rămâne una singură, mare, cu suficiente puncte de lucru ca să aibă acoperire teritorială, puncte pe care să le pună în competiţie - ceea ce este posibil).
MS este modelul unei pieţe artificiale, perpetuu asistate de Autoritatea superioară, până când Autoritatea superioară se plictiseşte să îi mai acorde "subsidiumul", pentru că, de la un moment dat, nu mai este utilă decât brokerilor.
Principalul defect al Modelului Subsidiarităţii (MS) este că nicio Autoritate superioară nu poate calcula armonizarea "reţetei" sale cu nevoile actorilor economiei reale - ecuaţia nu doar că este complexă, dar mai este şi dinamică - şi cu nevoile investitorilor aflaţi dincolo de "studiile standard".
Nici un expert din lume (nici măcar vreun Laureat al Premiului Nobel), nu poate calcula punctul de intersecţie optim dintre curba nivelului de reglementare a unei pieţe specifice şi curba nivelului ei de dezvoltare (iar asta nu este decât o ecuaţie "simplă", în raport cu imposibila ecuaţie a armonizării nivelurilor de dezvoltare dintre piaţă şi o economie specifică - criza financiară internaţională devoalează această neputinţă din câmpul teoriei a Autorităţilor superioare globale, continentale şi naţionale, atunci când armonia raporturilor dintre pieţele financiare şi economia reală este sfâşiată stihinic).
Pieţele dezvoltate sunt dezvoltate pentru că evoluţia lor a fost armonizată empiric (iar nu teoretic) cu evoluţia clientelei - emitenţi şi investitori.
Procesul istoric nu este vizibil, decât când în loc să le denumeşti "pieţe dezvoltate", le spui "pieţe tradiţionale".
Acest proces istoric al raporturilor dintre nevoile economiilor reale şi serviciile pieţelor de capital a asigurat evoluţia lor relativ armonioasă, care nu poate fi înlocuită de nicio "alchimie".
Şi nu aş fi înţeles niciodată asta, dacă "reţeta" implementării pieţei noastre de capital nu ar fi fost aplicată alandala, punând în circulaţie valori mobiliare, înainte ca piaţa ordonată să fi fost constituită.
MM
Procesul globalizării este generat de presiunea expansiunii pieţelor financiare, în căutare permanentă de noi teritorii; cred că necesitatea maximizării profitului financiar funcţionează ca "motor" în raporturile dintre dimensiunea pieţei şi nivelul de dezvoltare al economiei reale pe care o serveşte, împingând permanent la depăşirea graniţelor, spre integrare globală.
Acest proces de expansiune "face sistem în sine", astfel că se poate să nu mai ţină seama de nevoile economice iniţiale care au generat pieţele de capital, ba chiar să nu mai ţină seama de reglementările pieţelor corespunzătoare prestării adecvate a serviciilor către economie.
De exemplu, listarea burselor la propria cotă este o astfel de înfrângere a reglementărilor iniţiale.
Listarea la proprie cotă promovează haosul financiar, generând două serii de indicatori pentru acelaşi emitent - cotaţia, pe de o parte şi volumul, valoarea şi numărul tranzacţiilor, pe de altă parte - care niciodată nu evoluează paralel (deşi, aşa ar trebui).
Cu toate astea, procesul de expansiune financiară este facilitat de listarea burselor la proprie cotă, astfel că practica s-a generalizat.
Tot aşa, procesul de expansiune este facilitat de standardizarea reglementărilor pieţelor, de standardizarea structurii lor instituţionale, de standardizarea comportamentului clientelei pieţelor de capital - emitenţi şi investitori - ba chiar şi de standardizarea limbii vorbite, care până şi ea are influenţă în ratingul acordat pieţelor.
Din această standardizare decurge "reţeta" şi Modelul Subsidiarităţii (MS), susţinut de "Prazilianul".
Eu, unul, însă, sunt ceva mai egoist şi nu iau grija întregii lumi pe umerii mei, ci observ, doar, că globalizarea şi procesul expansiunii financiare îmi impun tot soiul de exigenţe disfuncţionale în raporturile dintre economia naţională şi propria piaţă de capital.
Observ că piaţa noastră de capital - în curs de standardizare conform exigenţelor globaliste - este nepotrivită clientelei autohtone (emitenţi şi investitori) şi nu am nici un fel de curiozitate să aflu dacă desăvârşirea standardizării va conduce la funcţionalizarea raporturilor dintre economia naţională şi propria piaţă de capital, aşa cum speră "Prazilianul", pentru că această desăvârşire nu este posibilă: dacă adoptarea normelor nu constituie nicio dificultate, totuşi emitenţii şi investitorii/acţionarii (ca să nu mai pomenim de al treilea client al pieţei - actul de guvernare) au propriul ritm de dezvoltare, indiferent ce le cere să facă Autoritatea superioară.
Autoritatea superioară, oricât şi-ar dori-o, nu poate stabili alt punct de îngheţ decât cel de zero grade şi, oricum, apa nu ţine seama de ea, dacă o face.
Nu numai atât: este evident că impunând standardele nepotrivite cu nivelul nostru scăzut de dezvoltare, economia nu primeşte serviciile care să o favorizeze, piaţa se diminuează, iar globalizarea are loc fără noi, chiar dacă vorbim engleza. Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor BVB este dovada (era să zic "vie") şi nu putem nicidecum explica altfel, de ce o ţară cu 16 milioane de acţionari, cu 6000 de emitenţi listaţi iniţial, o ţară situată pe locul al treilea pe Glob, în topul numărului de acţiuni emise, o ţară cu puternic potenţial economic, o ţară cu astfel de premise minunate pentru piaţa de capital, a ajuns la 10 milioane de euro ca valoare medie a tranzacţiilor zilnice, după optsprezece ani de funcţionare mereu mai tristă a pieţei, conformându-se progresiv exigenţelor Autorităţii superioare.
Ceea ce "Prazilianul" numeşte "Modelul MAKE" (MM) este mult spus că ar deriva din vreo teorie: MM rezultă, de fapt, din simpla observare a realităţii istorice a anilor 1990-1996, când s-a născut şi a înflorit piaţa informală a Carnetelor cu certificate de proprietate şi a acţiunilor emise în Programele Pilot de privatizare.
Când, în replica trecută, "Prazilianul" îşi arăta sceptcismul în privinţa succesului unei astfel de pieţe, el uita că ea a existat realmente şi că eu nu configurez o teorie, ci invoc un fapt istoric recent.
Piaţa natural constituită atunci nu a avut nevoie de niciun "subsidium" de la Autoritatea superioară.
În schimb, Autoritatea superioară şi-a acordat "subsidiumul", dincolo de limita constituirii unei pieţe ordonate, retezând-o pe cea informală, care nu îi ceruse "ajutorul".
Un fel de şovinism.
Am să repet: MM nu exclude MS, ci îl cuprinde.
MM recomandă continuarea standardizării pieţei ordonate, în vederea integrării în pieţele contemporane, concomitent cu permisiunea şi promovarea unei pieţe informale, în jurul celei reglementate, ca să asigure posibilitatea armonizării pieţei cu nevoile şi nivelul clientelei, furnizând seva autentică Bursei autohtone, ca să-i poată ispiti pe clienţii de "calibru".
MM elimină limitările inerente subiectivităţii unei Autorităţi superioare şi permite, fiecăruia, să-şi făurească singur destinul.
• NOTA 1
"Prazilianul" spune: "Dar pentru nerespectarea legii ar fi trebuit sancţionaţi emitenţii, nu operatorul pieţei RASDAQ - aici punctul meu de vedere este diametral opus de cel al dlui Goldstein, dacă am înţeles corect ceea ce domnia sa a exprimat în articolul «Hybris»".
Emitenţii nu au încălcat nicio lege, atunci când nu au înaintat rapoarte pieţei Rasdaq, deoarece nu încheiaseră niciun contract cu ea.
Prin urmare, nu puteau fi sancţionaţi legal.
În schimb, Rasdaq a încălcat legea când i-a listat forţat.
Un mic detaliu juridic, care este revelator: pe piaţa Rasdaq, cea mai mare parte din titlurile tranzacţionate nu au fost cu adevărat "acţiuni", din punct de vedere juridic, ci subscrieri din Programul de Privatizare în Masă; ca să fi devenit "acţiuni", listele subscrierilor ar fi trebuit transmise, mai întâi, emitenţilor, ca să poată convoca Adunările generale ale acţionarilor, în vederea consolidării Registrelor de acţiuni şi de acţionari, aşa cum o cere legea.
Dar listele au fost transmise nu la emitenţi, ci la Registrul Român al Acţionarilor, care le-a introdus în sistem, în ritm de dactilografă şi le-a scos triumfător pe piaţă, cu pretenţia că ar fi "acţiuni".
Ridicolul acestei pretenţii l-am constatat în 6 ianuarie 1997, când am arătat că, în cele două luni scurse de la inaugurarea pieţei Rasdaq, se tranzacţionaseră 15.000 de acţiuni "Petrotrans", o societate care nu mai exista de o jumătate de an.
Cine ar fi trebuit sancţionat?
"Petrotrans" care nu exista, sau Rasdaq care încălcase legea?
• NOTA 2
"Prazilianul" insistă că distribuirea gratuită a acţiunilor PPM va fi fost o greşeală şi invocă exemplul Poloniei, ca să arate că distribuirea contra plată a cointeresat acţionariatul în dezvoltarea întreprinderii, care a fost favorizată şi de capitalul colectat cu acest prilej.
Tot aşa, deplânge împroprietărirea gratuită a brokerilor cu acţiunile BVB, înţelegând, greşit, că ne-am afla în consens.
În ambele cazuri, susţin că a fost moral ca acţiunile să fie oferite gratuit, deoarece acţionarii rezultaţi aveau dreptul la asta.
Ba chiar, susţin că a fost imoral ca Statul să nu ofere gratuit întreaga cantitate, de 100%, din acţiunile întreprinderilor, pentru că întreprinderile nu erau ale sale, ci conform actului juridic care le guvernase proprietatea - Constituţia comunistă - ele constituiau "avut obştesc".
Aşa că numele corect al "Marii Privatizări" ar trebui să fie "Marea Etatizare" - confiscarea avutului obştesc.
Faptul că împroprietărirea gratuită a brokerilor cu acţiuni BVB este implicată în lipsa lor de responsabilitate în dezvoltarea pieţei, nu o transformă în cauză a letargiei lor: am arătat mereu (şi în textul replicii de faţă), care este cauza lipsei lor de activism - faptul că activismul ameliorează palid, dar nu determinant, un sistem de piaţă eronat, ceea ce îi demobilizează, orientându-i eventual, spre autocanibalizare - specularea acţiunilor BVB pe culoarele Adunărilor generale, la alegerea conducerii BVB şi eventual, propunerea decapitalizării BVB, prin distribuirea dividendelor (este propunerea reprezentantului "Franklin Templeton", despre care nu se poate crede că n-ar dispune de "educaţie" investiţională).
• NOTA 3
"Prazilianul" spune: "Însă, exceptând pachetele reziduale de la SIF-uri, nu cred că totalul acestor deţineri (individuale mici) reprezintă ponderi importante în capitalul unor companii valoroase, astfel încât să facă diferenţa între ceea ce este acum bursa noastră şi ce ne-am fi dorit să fie" .
M-am interesat între timp: numărul actual al acţionarilor PPM, ilustraţi în evidenţele Depozitarului Central, aproximează 9.000.000 (nouă milioane!) de cetăţeni.
Asta înseamnă circa 16% din acţiunile tuturor emitenţilor, dacă luăm în calcul că Statul a oferit, în PPM, 30% din acţiunile emitenţilor şi că cetăţenii împroprietăriţi astfel au fost în număr de circa 16 milioane.
Dacă luăm în calcul o rată aproximativă a mortalităţii de 12%, în cei 17 ani scurşi de la finalizarea PPM, atunci, probabil că majoritatea celor nouă milioane de deţineri, aflate în evidenţa Depozitarului, reprezintă moşteniri la care actele de succesiune nu au fost operate.
Adică, să zicem că aproximativ 8% din totalul acţiunilor tuturor întreprinderilor privatizate este inoperabil iar cealaltă parte de 8% este incompatibilă cu piaţa.
E mult, e puţin?
De fapt, nu contează nicidecum, pentru că, la BVB, nu sunt tranzacţionate nici acţiunile compatibile.
Aspectul important pe care îl evidenţiază situaţia schiţată aici este că sistemul de piaţă adoptat retează numărul potenţialilor investitori la jumătatea populaţiei, numai pe considerentul acestui subcriteriu, din lista criteriilor de accesibilitate la piaţă.
• NOTA 4
"Prazilianul" spune: "Apoi, ar fi probabil nimerită examinarea oportunităţii majorării pragului de deţinere din capitalul unui operator de piaţă/sistem de la 5% poate la 10%, iar ASF să îşi rezerve dreptul de a interzice dobândirea unei asemenea participaţii (sau doar a drepturilor de vot) în cazul potenţialilor investitori care nu ar prezenta garanţia - inclusiv din punct de vedere reputaţional - a unei administrări prudente şi oneste a acelui operator de piaţă/sistem" .
Aici, scuzată să-mi fie aprecierea, dar ne aflăm în plin "science-fiction": căci a vorbi despre discernământul Autorităţii şi despre "administrări prudente şi oneste" este ca şi cum am vorbi despre zâne şi inorogi, într-o ţară unde orice permisiune care nu este comună este acordată nu pe "reputaţie", ci pe şpagă.
Ba chiar şi permisiunile comune se acordă pe şpagă.
Basmele sunt utile configurării lumii dezirabile şi formării valorilor morale, dar nu pot înlocui pragmatismul.
• NOTA 5
"Prazilianul" consideră că asigurarea competitivităţii brokerilor, custozilor, depozitarului şi a costurilor de tranzacţionare ar constitui "soluţiile la problemele identificate de dl. Goldstein drept «absenţa pieţelor adaptate diversităţii de necesităţi ale clientelei» şi «absenţa activismului comunităţii brokerilor»".
Poate că nu m-am exprimat bine.
Diversificarea pieţelor la care fac referire presupune ca un buticar de la colţul străzii, care este "de treabă" şi are o idee de amplificare a afacerii sale, să găsească un mod de conexiune la piaţa de capital, pe un segment al ei care îi este potrivit.
Aspectul competitivităţii, deşi tangenţial, nu pare să se refere la diversitatea de nevoi ale clientelei potenţiale a pieţei, ci la perfecţionarea serviciilor, în cuprinsul aceluiaşi câmp de acţiune a pieţei actuale, desprins de necesităţile economiei reale.
• NOTA 6
"Prazilianul" obiectează la proiectul pieţei informale: "dacă pentru emitenţi (start-upuri) este util să înceapă de pe o treaptă inferioară, pentru investitorii necunoscători a intra de la început pe o piaţă riscantă (start-upurile sunt totuşi vulnerabile până ajung la o anumită maturitate) mi s-ar părea o abordare imprudentă. Pe o asemenea piaţă, randamentele şi riscul ar fi mai mari, deci nu s-ar adresa investitorilor nesofisticaţi [...]"
Acesta este "Principiul subsidiarităţii" în acţiune explicită: protecţia contra riscului este acordată, deşi nimeni nu o cere, în afara Autorităţii superioare.
Ceea ce pierde din vedere "Prazilianul" este că sumele vehiculate în piaţa informală sunt cel mai adesea mărunte, iar mulţimea tranzacţiilor asigură protecţia în mod natural, după legea numerelor mari (curba lui Gauss asigură şi transparenţa pieţei naturale).
Că sunt şi proşti care se frig, este indiscutabil.
La Bursă este altfel?!
Riscul de furt sau înşelăciune este real, dar la Bursă este altfel?! (Pentru cazul că "Prazilianul nu este la curent, îl informez că furturile de acţiuni au avut loc şi pe piaţa Rasdaq şi pe cea a Bursei, după cum s-a săvârşit şi falsificarea acţiunilor tranzacţionate acolo, prin împrumuturi nereglementate).
Un investitor antrenat în piaţa informală, dacă ajunge să se promoveze pe piaţa regulată, vă asigur că ar deveni o fiară într-un coteţ de găini.
Cunosc personal câteva "exemplare" de acest fel.
• NOTA 7
"Prazilianul" arată unul dintre motivele pentru care îi preferă pe investitorii instituţionali, "de calibru": "Însă tocmai prezenţa unor investitori instituţionali de anvergură (inclusiv naţionali) ar conferi o mai mare stabilitate pieţei şi nu implicarea marii mase a investitorilor de retail care au tendinţa naturală de a supra/subreacţiona, în rândurile acestora fiind mult mai pronunţat comportamentul de "turmă" ("herd behavior" ca să mă exprim mai elegant)" .
Este o eroare de apreciere, în statica procesului: participarea masei de investitori contribuie la adâncirea lichidităţii pieţei, favorizând investiţiile "de calibru"; ponderea în trasarea tendinţei pieţei se menţine în favoarea instituţionalilor, deoarece puterea lor creşte în dependenţă de lărgirea cercului de participanţi la piaţă, atât pentru că pot mobiliza valori mult mai ridicate decât fiecare investitor de retail luat în parte, cât şi pentru că îşi pot permite cercetarea specializată şi studiul pieţei, spre deosebire de individuali (ca să nu mai vorbim de posibilitatea tranzacţionării speculative, prin maşini de trazacţionare, mai rapide decât reacţia oricărei fiinţe omeneşti - cancerul de pe Wall Street).
• NOTA 8
""Prazilianul" uită că vorbesc despre altă piaţă decât cea reglementată, când spune: "Însă, începând cu 2018 (sau 2020, nu este foarte clar), toate valorile mobiliare tranzacţionate pe o piaţă organizată ("trading venue"- piaţă reglementată, ATS, OTF) reglementată de MiFID vor fi emise în formă dematerializată, respectiv imobilizate în depozitari centrali" .
OK.
Asta nu interzice piaţa naturală a tranzacţiilor directe cu acţiuni la purtător.
• NOTA 9
"Prazilianul" afirmă: "Economia mondială este încă în convalescenţă - se simte relativ bine dar este încă pe patul de spital. Testul real va fi atunci când «bolnavul» va renunţa la perfuzii şi va încerca să se ridice ca să meargă singur" .
Sunt veşti bune.
Asta înseamnă că nu-i adevărat anunţul Băncii Centrale Europene că, de la 1 ianuarie 2015, vor fi confiscate depunerile (mai mari sau mai mici) din sistemul bancar european?
• NOTA 10
"Prazilianul" este animat de o speranţă luminoasă: "[...] am încredere în capacitatea dlor. Anghel şi Sobolewski de a pune lucrurile în mişcare - personal nu îi cunosc [...]"
Nici eu nu îl cunosc personal pe domnul Sobolewski.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ed. de Colectie
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 00:35)
Propun ca modelul prezentat de Make sa fie studiat in facultati de viitorii brokeri, poate asa se vor dumiri si ei ce reprezinta cu adevarat piata de capital si economia in ansamblul ei. Nu le-ar strica nici domnilor de la BVB-ului si ASF-ului niste lectii din "polemica amicala", doar - doar, macar in al doispelea ceas, vor intelege cat de gresit gestioneza pseudo - piata de capital de la noi. Avanti, domnule Anghel, cu foaia si pixul, sa te invete Make cum sa resuscitezi "mortul din dulap".
1.1. am putea sa incetam sa fim BARBARI :-) (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 27.08.2013, 02:06)
si atunci am incurca raportarile financiare ale unor investitori "sofisticati", care de exemplu incepand cu vara anului 2007 au reziliat contractele de reasigurare pentru creditele de retail :-) Din punctul meu de vedere consider fraza domnului Make" MM recomandă continuarea standardizării pieţei ordonate, în vederea integrării în pieţele contemporane, concomitent cu permisiunea şi promovarea unei pieţe informale, în jurul celei reglementate, ca să asigure posibilitatea armonizării pieţei cu nevoile şi nivelul clientelei, furnizând seva autentică Bursei autohtone, ca să-i poată ispiti pe clienţii de "calibru" este "suficienta"(incredibil ca pana in acest moment nu a reusit nici o institutie cum ar fi BVB, CNVM sa vada aceasta cerinta. Ce ma fascineaza cel mai mult totusi este faptul ca descrierea domniei sale aduce pentru intaiul moment o prezentare cu totul in antiteza a Romaniei SARACE ----"nu putem nicidecum explica altfel, de ce o ţară cu 16 milioane de acţionari, cu 6000 de emitenţi listaţi iniţial, o ţară situată pe locul al treilea pe Glob, în topul numărului de acţiuni emise, o ţară cu puternic potenţial economic, o ţară cu astfel de premise minunate pentru piaţa de capital, a ajuns la 10 milioane de euro ca valoare medie a tranzacţiilor zilnice, după optsprezece ani de funcţionare mereu mai tristă a pieţei, conformându-se progresiv exigenţelor Autorităţii superioare."------Totusi fiecare dintre noi am primit , de exemplu asemeni unor cetateni ai unui regat arab 1000 de actiuni(sau mai corect drepturi) care ne obligau sa fim responsabili cu propriul nostru destin. Sa fi avut posibilitatea ca ceea ce am invatat din ciclul discutiilor Make-Prazilian , banuiesc o mare probabilitate sa nu trebuiasca astazi pentru a ne intreba de ce piata este in acest stadiu actual. Totusi cu ajutorul tehnicii de calcul o readucere la viata a ideii ca 16 milioane de actionari sunt o motivatie extrem de puternica pentru a spune ca suntem o tara bogata, ma indeamna sa va rog sa intelegeti ca doar cei ce ACTIONEAZA pot fi denumiti actionari....
2. BVB pe drumul cel bun
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 11:12)
BVB este pe drumul cel bun, Anghel a facut o miscare inteligenta aducand la conducere un om cu mare experienta, care a mai condus o bursa, cu succes
BVB se va moderniza si eu cred ca peste 5 ani o sa fim cu rulaje de minim 25-30 milioane euro pe zi
cred ca este bursa cu cel mai mare potential din regiune, avand in vedere gradul mare de subdezvoltare reportat la numarul de locuitori
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 11:24)
Acesta se vrea a fi un comentariu la acest articol?!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 11:41)
Da Make, ai dreptate, nu este un comentariu, ci un fel de barfa. Stai linistit, nu suntem toți in halul asta.
2.3. e starea de spirit (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 12:04)
este un comentariu care exprima starea de spirit
eu cred ca bursa este o stare de spirit, pe langa toate reglementarile si legiferarile posibile
populatia nu investeste la bursa, dar casele de pariuri merg struna. De ce oare ?
pentru ca oamenii nu sunt inca familiarizati cu fenomenul burier. Cand acest fenomen va fi popularizat atunci oamenii vor juca la bursa la fel cum merg la pariuri sau alte locuri unde se pot castiga bani mai rapid decat facand un depozit bancar
2.4. Quiz (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 12:23)
Exista vreo reclama pentru casele de pariuri?
2.5. reclama e stradala si pe net, la fel ca la bingo (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 13:42)
se gaseste reclama peste tot, pe strada, pe stadioane, la TV, pe stadioane, etc,
agentiile sunt la fel de multe ca farmaciile
la bursa unde este reclama sa vada omul si sa se informeze ?
3. Propunere
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 11:38)
Ce-ar fi daca magnificul Suleyman si Prazilianul ar fi propusi consilieri, "lesului"polonez?.
3.1. Sint consilier, dintotdeauna (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 11:45)
Intotdeauna am fost consilierul pietei, inca de pe cind nu exista, asa ca sint obisnuit cu consilierea in desert.
3.2. Intotdeauna ...... (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Epigon a lui Eminescu în data de 27.08.2013, 18:21)
Era pe cand, nu s-a zarit,
Azi in vedem, dar nu e.
3.3. Mai rabda putin! (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 20:33)
Inca nu-i Craciunul, mai asteapta cu Steaua!
4. partea pina a paharului
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 12:07)
in Romania, oamenii stiu ca la bursa se pierd bani
este o convingere, oamenii au fost educati sa vada partea goala a paharului
cand vor crede ca la bursa se pot castiga bani, atunci vom avea si noi la bursa zeci de mii de investitori autohtoni, sau chiar sute de mii
nu este greu, dar e nevoie de buni comunicatori
5. Iaca si eu, ca prostu'...
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 27.08.2013, 12:13)
D-lor, va felicit sincer. Recunosc, sunteti exceptionali, sunteti adevarati experti. Si zau daca nu ar fi trebuit sa fiti chiar consultanti ai oricaror conducatori legati de piata de capital. Sper doar sa nu va pierdeti in prea multe amanunte, dealtfel reale si importante pentru luarea unei decizii. Amintiti-va totusi, ca piata noastra de capital a functionat atunci cand a fost stimulata. Deasemenea, amintiti-va putin de bazele sanatoase si naturale ale pietei de capital: (1) cei cu bani sa fie stimulati fiscal si protejati juridic (nu prea mult) sa investeasca direct in societati, cumparand actiuni; si (2) cei care produc bunuri, sa fie stimulati fiscal (nu prea mult) sa-si obtina resursele si din alte parti decat din sistemul bancar. Fiti realisti, va rog: bursele romanesti, ca platforme de tranzactionare si decontare, sunt foarte bune si moderne. Pretul este gasit foarte bine de aceste platforme. Decontarile sunt moderne si sigure. Reglementarile sunt moderne si le respecta, in cea mai covarsitoare parte, pe cele internationale. Repet, ma repet, ca prostu': emitenti cotati vor vrea inscriere la cota bursei atunci cand asta le va permite sa obtina bani pentru dezvoltare, cu costuri relativ egale cu cele din sistemul bancar, de la viitori actionari publici-anonimi si atunci cand acest lucru le va aduce "publicitatea" necesara marketingului lor de vanzare si de crestere economica. Deci sa obtina ceva in schimbul "deschiderii" catre viitorii proprietari publici-anonimi. De fapt, toate acestea sunt cauze si efecte naturale, fara de care nu poate creste nici un organism social, asa cum este bursa de valori sau piata de capital. Dar, asa cum nasterea organismelor vii este decisa de "mama si tata", tot asa trebuie decisa nasterea si a pietei de capital, nu? Iar daca a fost decisa de "mama si tata", in trecut, tot asa trebuie decisa si evolutia, nu? Deci, piata de capital a fost nascuta de "mama si tata", dar evolutia acestui organism a fost ce? Spuneti-mi d-voastra, ce? A fost inabusita, d-lor, acesta este un mare adevar, istoricul adevar! De ce? E un alt subiect, totusi. Deci, concluzia mea de om educat dar neutru, este ca "mama si tata" nu vor sa dezvolte piata de capital, de fapt nu vor sa dezvolte economia privata sau de stat, prin intermediul pietei de capital. Iar sistemul bancar ajuta aceasta inabusire si pe buna dreptate. Sistemul bancar pierde lichiditatile, pierde controlul asupra monezii, pierde controlul asupra marjei de profit care se poate scoate de pe urma comerciantilor, antreprenorilor si consumatorilor. Este totusi, un conflict natural. Numai ca artificial, sistemul bancar a fost ajutat sa controleze economia privata, care nu are alta alternativa decat resurse monetare venite prin banci. Atunci cand "mama si tata" vor dori altceva, atunci piata de capital, ca orice organism viu, va creste uimitor de rapid, asa cum a facut-o dealtfel la un moment dat, prin 2005-2008. Ceilalti actori si spectatori ai pietei vor veni si participa in cadrul acestui "teatru/cinematograf", atunci cand pretul biletelor, accesul si antrenul creat, vor echivala confortul si pretul mic al abonamentului de cablu tv. De fapt, nici n-ar trebui sa vina la acest teatru/film toti actorii si spectatorii, ci doar aceia carora le place acest lucru, doar acea nisa. Dar si aceasta nisa trebuie atrasa, totusi, intr-un fel. Iar brokerii, vedeti-va de treaba, or sa apara ei imediat si o sa alerge ca iepurii dupa clienti. Zic si eu ca prostu'...
5.1. Mama si tata (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 12:35)
Mama si tata sint "autoritatea superioara".
5.2. De fapt... (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 27.08.2013, 13:42)
De fapt, "mama si tata" este o traducere in romana a unei expresii folosite de un mare om de stat... Gluma gluma, dar... cu ceva adevar prin ea, daca ne gandim la cine se referea expresia... Si astfel, ne pozitionam la subiect si constatam si obiectul...
6. Multumesc "Prazilianului"!
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 12:41)
Multumesc "Prazilianului" ca a ridicat stacheta polemicii, ca a facut-o atit de interesanta si ca mi-a prilejuit explicarea publica a propriei conceptii!
Multumesc!
6.1. Bursa (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de UNU în data de 27.08.2013, 13:46)
In timp ce sa batea apa in piua pe aici actiunile BVB au crescut cu aproape 50 % din minime. E vreunu care sa fi facut si bani sau ati ramas cu polemica ?
6.2. actiunile BVB nu au crescut (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2013, 14:57)
pretul actiunilor BVB din acest moment este egal cu cel de acum un an
tot 24 ron erau si in august 2012, iar acum perspectivele sunt mult mai bune
6.3. VREUNU' (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 15:20)
Stimate UNU nearticulat, interventia ta ilustreaza de ce, in articol, am afirmat "chiar dacă le-ar trece prin minte".
6.4. Stimate Make (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de UNU în data de 27.08.2013, 16:22)
Stimate Make cu K, scopul participarii la bursa este castigul. Nu am vazut in ziarul dvs opinii despre acest aspect. Va cam place sa vorbiti.
6.5. Normal! (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 16:45)
NU, UNU !
Ocupatia de ziarist este de esenta discursiva.
Recunosc ca o exersez cu placere - ar trebui sa ma rusinez?
Pe de alta parte, gresesti, din nou: in ziar sint opinii despre cistigurile la Bursa, cite cistiguri la Bursa sint.
7. arbitraj
(mesaj trimis de Nickname în data de 27.08.2013, 18:44)
Draga Make,
(acesta reprezinta un raspuns solicitat, nu este SPAM Smile
voi face inainte de toate un efort major de a sintetiza o pozitie, un pic alta de cele doua principale emise de tine si de Prazilian. Ma voi stadui ca, desi tentatia este mare, sa nu ma afund in a contesta, in totalitate sau in parte unele opinii ale voastre, sau de a le contesta nivelul de importanta in sensul dezbaterii care s-a iscat, pentru a nu fi contraproductiv.
Pe de alta parte, nu as dori sub nicio forma sa se creada ca resping in cea mai mare parte vreuna din abordari.
Intr-un mod simplist, pentru o mai buna exprimare a esentei modelelor, apreciez ca ‘’Modelul S’’ se potriveste abordarii Top-Down, in vreme ce ‘’Modelul M” reprezinta abordarea Bottom-Up, ce ar trebui urmate pentru dezvoltarea Pietei Financiare, in general, nu doar a Bursei, pentru ca, asa cum am mai spus, bankerii beneficiaza de anumite formalitati legale pe care daca le-ati da la o parte ati observa cat de mica si cat de lipsita de profunzime este si piata lor (ganditi-va doar la faptul ca fiecare companie este obligata sa isi tina banii intr-o banca, la cati salariati sunt obligati sa utilizeze carduri, s.a.m.d).
Intr-o atare situatie, aflat in fata a doua modele aproape complementare – primul, bazat pe metoda ‘’importului’ ;’ de modele si implementarea lui de catre autoritati, mai socialist, as zice – iar cel de-al doilea bazat pe ‘’liberalizarea 217;’ capitalismului in randurile populatiei si redescoperirea mecanismelor strict necesare, cele mai potrivite, model mai liberal – este greu sa ma pozitionez....si ma bucur ca va trebui sa explic doar la final care imi pare mai viabil. Oricum, ambele ipoteze sunt bune, iar ele reprezinta ‘’caile’R 17;, mecanismele de implementare.
Abordarea mea insa, ne va obliga sa coboram un pic mai jos decat acest nivel al implementarii. Modelele sunt bune si as sugera chiar ca diferentele de efect ar fi minore in cazul amandurora, daca privim doar ansamblul pietei financiare, sau mai putin de atat, pe cel al pietei de capital. Dar tratandu-le separat, dislocate din contextul economiei si al sistemului juridic in care functioneaza, vom rata continuu astfel de dezbateri, prin consum ineficient de efort, energie si idei bune. Iar lucrul asta, Make, s-a mai derulat si alte dati, cu alti oameni si la diverse paliere, si o stii foarte bine. Ce tip de piata sa avem, daca abordam modelul eurpean sau pe cel american, daca sistemele licitative sunt mai bune ca cele negociative daca folosim sau nu conturi globale, etc. etc.etc.
Ce este mai importanta, Legea in sine sau eficienta ei in aplicare?
Inexistenta unei legi, nu reprezinta neaparat o problema. La un moment dat, o majoritate de opinii va ajunge la concluzia ca trebuie implementata. Ba mai mult, daca un anumit comportament se transforma intr-o obisnuinta, atunci granitele lui nici nu mai necesita o lege. Sistemul juridic era rudimentar acum 100 de ani, chiar si in America, fata de actualul sistem juridic din Romania. Daca, de exemplu, in Noua Zeelanda oamenii au inteles sa-si protejeze habitatul natural, sistemul lor legal privitor la protectia mediului nu este deloc drastic sau incorsetat de reguli scrise. Tot asa cred ca stau lucrurile si cu modelele voastre privitoare la piata de capital. Ambele sunt bune. De ce nu functioneaza?, mai ales ca ele, in totalitate sau in parte, au fost sau sunt implementate deja. Deoarece nu sunt respectate si aplicate, in contextul general al proceselor economice, tinand cont de legaturile dintre acestea si sistemele fiscale si juridice ale Statului.
Ori ca sa fiu mai explicit, lansez intrebarile : sunt Statul Roman si societatea romaneasca atat de dezvoltate si evoluate incat sa necesite / sa dispuna de o piata de capital dezvoltata, asa cum o visam multi dintre noi? Poate fi o Piata de Capital mai dezvoltata decat societatea insasi pe care ar trebui sa o deserveasca?
Raspunsul meu este: categoric NU, si voi argumenta imediat.
Cum am incercat sa sugerez, bursa nu poate fi scoasa din contextul actual al bataii de joc din justitia romana. Uitati-va ce apare in continuu legat de judecatori, ingroziti-va de lucrurile care ies la iveala, chiar daca ele ar fi doar doar abuzuri ale procurorilor, chiar daca acestia sunt instrumentele unora dintre actorii politici. Nu cred ca este nevoie de multa cerneala pentru a putea suspecta Statul Roman, cu sistemul sau de justitie, ca este corupt. Ori piata de capital, este la randul ei o particica din acest sistem, juridic, economic, fiscal si chiar social. Piata de capital si zona financiara, in general, reprezinta, cel putin la nivel teoretic, zona cea mai de sus a business-ului. Am spus cel putin, ca sa se inteleaga ca ma refer in general la statele lumii, nu doar la Romania. In America asa este, la fel si in cea mai mare parte a EU. Acolo a aparut guvernanta corporativa, acolo a aparut responsabilitatea sociala a companiilor, acolo, in zona pietei de capital, se gasesc cele mai mari companii din lume, chiar si cele chinezesti si rusesti. Ori aceasta zona, a afacerilor la vedere (cel putin la nivelul teoretic) nu doar ca are la randul ei, deseori, nevoie de arbitraj, ci se afla intr-o permanenta concurenta cu zona (la fel de performanta!) a capitalului privat ‘’non-public’ ;’’, care se situeaza deliberat intr-o zona mai putin transparenta a afacerilor, dar care desigur, nu beneficiaza asa de usor de fonduri de dezvoltare.
Aceasta ‘’lupta’R 17; dintre afacerile private si cele publice s-a bazat intotdeauna (in tarile civilizate, evident) pe avantajul de a avea acces cvasi-nelimitat al companiilor publice la bani , si pe dezavantajele de a fi obligate la mai multa transparenta si grija pentru minoritari, pe de o parte, si pe avantajul de a nu fi obligate la transparenta si la impartirea beneficiilor versus accesul mai greu la capital, in cazul companiilor non-publice.
Atat, si nimic mai mult! Mai departe de aceste aspecte, jocul este corect.
Este el corect si in Romania?...
Sa vedem si sa ne referim mai intai la arbitraj, atunci cand este nevoie de el. Nu argumentez, utilizez, pentru eficienta, retorica : a fost CNVM, ca prima instanta in Piata de Capital, de-a lungul timpului, echidistanta in arbitrajul dintre brokeri, burse, minoritari si majoritari, emitenti si investitori? Au fost instantele judiciare corecte atunci cand s-au dat sentinte referitoare la spete ce priveau Piata de Capital? Au generat macar, instantele din Romania, aceeasi solutie pentru spete similare?....Mai degraba NU!...
Sa analizam acum mediile de business, din interiorul si din exteriorul pietei de capital, si voi porni tot cu intrebari : ce il atrage pe proprietarul unei companii sa vina pe bursa? Ce il atrage pe actionarul majoritar al unei companii sa ramana pe bursa, presupunand ca se poate delista?
Avantajele si dezavantajele sunt aceleasi ca peste tot: transparenta versus capital accesibil.
Desigur, vor exista oameni care vor spune ca nu se poate atrage capital de pe bursa de la Bucuresti, pe care as putea sa ii contrazic. Au existat majorari de capital reusite, la companii unde, din cauza actionarilor majoritari, nu as fi cumparat nici simbolic 10 actiuni ca sa ma duc la AGA. Exista chiar un exemplu in acest sens, exceptia care confirma ceea ce vreau sa arat, si aceea este Banca Transilvania. Exista si companii de stat care s-au finantat de pe bursa. Concluzia : capitalul nu a lipsit de pe bursa. Si sa nu uitam, vis a vis de cei care suspecteaza ca mecanismele bursiere au impact asupra investitorilor straini, in perioada 2005-2007 BVB era mult mai rudimentara decat acum!...
Privitor la transparenta, aici ar trebui sa extind putin lucrurile, pana la nivelul corectitudinii afacerilor De ce nu (prea) am avut companii de constructii pe Bursa? Pentru ca acela mai ales, a fost domeniul de activitate in care economia subterana a inflorit dintotdeauna, si la nivelul taxarii muncii, si la nivelul comertului fiscal. Ce sa caute o companie de constructii pe bursa? Sa vina un administrator pus de minoritari si sa ii spuna ‘’patronului’ ;’ ca actionarii vor profit/dividend si ca toate afacerile trebuie, in acest scop, fiscalizate? Pai el, patronul, de unde sa mai dea bani la primar sau la prefect ca sa obtina lucrari?...As putea sa asigur exemple, e plina presa, insa voi ramane la nivel de speta..
Au existat si cateva exemple de proprietari care au luat-o inaintea vremurilor si s-au listat, dar au reusit sa isi omoare companiile, rand pe rand. Crede cineva ca Impactul ar fi ajuns in insolventa daca nu era listat? Eu as zice ca nu...Aroganta lui Pop l-a facut sa incerce sa demonstreze ca se poate si asa, luptandu-se cu dezvoltatori particulari care aveau un ritm dublu in obtinerea autorizatiilor si marje de profit triple datorita nefiscalizarii achizitiilor de materii prime si chiar a unei parti a vanzarilor de locuinte, utilizand sistemul ‘’pe persoana fizica’’, scutit de povara TVA-ului, ea insasi mai ridicata decat randamentul rezonabil cerut de investitorii de la Bursa. Nu am vrut sa spun ca Pop era un super-manager, vreau doar sa spun ca daca nu era listat, daca nu ar fi fost obligat fata de cei care i-au incredintat banii, ar fi supravietuit in afara Bursei.
De ce TLV este exceptia care confirma regula? Pentru ca in sistemul bancar transparenta este o regula impusa si supravegheata deja de Banca Nationala. Indiferent daca era sau nu listata, conditiile BNR trebuie respectate, si ele presupun un nivel egal de transparenta si business fiscalizat cu cel cerut in piata de capital. Mediul de afaceri al TLV este unul in care ea nu este dezavantajata in fata companiilor nelistate. Astfel, majoritatea bancilor se gasesc in aceeasi situatie, daca nu subsidiara, atunci macar banca-mama este listata pe o bursa. Competitia este egala, caz in care decizia antreprenorilor initiali de la TLV a fost de bun augur.
Revenind, lupta dintre ‘’listat’ 217; si ‘’nelistat’’ este inegala. Fiscul si Justitia sunt esentiale pentru a dezvolta o Piata de Capital asa cum o stim noi din teorie. Desigur, s-ar mai putea ‘’croseta’&# 8217; pe aceasta tema : incapacitatea romanilor de a se asocia (vezi producatorii agricoli care se jelesc ca sunt ‘’speculati’ ’, fermierii care se plang ca sunt ‘’jupuiti’&# 8217; de traderii de cereale, producatorii ‘’jefuiti’&# 8217; de hipermarketuri, si, doar ca sa fiu rautacios, patronii de publicatii ‘’spoliati’’ de agentiile de publicitate....Smile ); s-ar mai putea adauga profilul antreprenorului roman, care nu accepta nici sa imparta castigul cu co-actionarii si nici sa ‘’primeasca ordine’’ sau macar sugestii de la minoritari, dar acestea sunt cauze secundare.
Cauza principala ramane in opnia mea, INJUSTITIA sau justitia arbitrara gestionata de Statul Roman si acceptata de societatea romaneasca.
Ca sa functioneze Champions League, Make, trebuie sa ai campionate puternice, dar si sa veghezi ca lucrurile sa se desfasoare corect acolo.
UEFA sanctioneaza fapte de coruptie din campionatele nationale, este o super-instanta a fotbalului si de aceea a reusit sa se ridice la un astfel de nivel si sa aiba asa multa ‘’lichiditate̵ 7;’. Doar campionate puternice nu ar fi suficient, pentru ca cel putin la fratii nostri latini lucrurile mai scapa de sub control, se mai da o mita, se mai joaca si pe la pariuri, etc. Trebuie sa mentii standarde ridicate, sa obligi lumea sa faca afaceri la vedere, sa isi plateasca taxele si impozitele catre stat. Ce treaba are UEFA cu asta? S-au intrebat multi. Pai vor fotbal corect, vor reguli egale, se straduiesc in sensul asta. Ei, asta este ideea, daca vrei Champion League, trebuie ca tu Statul sa te porti ca atare, trebuie sa aplici impozitele corect si mai ales, ca tot veni vorba de fotbal, sa nu iti dai cu stangul in dreptul...
Cum poti sa stai de vorba la MEC cu I. N. si sa ii negociezi la 5-6 combinate chimice preturi preferentiale la gaz, cand CNVM, deci tot Statul, se straduieste sa demonstraeze ca off-shore-urile lui I.N. detin acele combinate si ar avea niscai obligatii in vederea protectiei investitorilor?! Si aici nici macar nu a fost vina CNVM-ului!...Ia intreba-i pe cei de la Salink ce cred despre asta, este de vina Piata de Capital din Romania sau sistemul juridic? Cand ei au cumparat Amonil, a fost implicat un intreg lant : un broker de incredere, o bursa, un depozitar care au functionat, ba chiar si o autoritate care s-a straduit. Dar ce li s-a intamplat apoi in sistemul juridic din Romania cum li se pare??....Si exista mii (!!!) nu exagerez, mii de astfel de exemple. La SIF4 avem un grup de actionari care au avut majoritatea in AGA. Conduc ei SIF-ul? Pot schimba ceva acolo?....Stii ca au pierdut majoritatea proceselor in care au fost implicati?
In incheiere, imi voi exprima opinia strict pe cele doua modele.
MM este bun, pentru ca e liberal. Sa o luam de la ‘’zero’̵ 7;, sa lasam ‘’populatia’ ’ sa aleaga ce I se potriveste. Sa cream o piata de capital pentru antreprenori ‘’becalieni’ ’, ca decat ce avem acum, mai bine riscam sa ramanem cu nimic, cu speranta ca nu poate decat sa creasca. Sunt de acord, dar nu asta s-a intamplat in 1995?....Nu ne-a fost pus in brate cel mai destept si liberal sistem (juridc si de tranzactionare), cel al Nasdaq-ului? Si ce am facut cu el? L-a distrus Statul. CNVM-ul vechi si Justitia, inca actuala. Mai incercam odata? Tot aici vom ajunge, la acelasi nivel de educatie al populatiei (atentie, nu ma refer la nivelul de educatie financiara, ma refer la acel nivel al educatiei care ii ‘’permite’&# 8217; bizonului sa puna stampila de vot pe primari si pe parlamentari deja condamnati sau cu procese in derulare, sa accepte ca borfasii sa ii gestioneze impozitele si sa trimita animale inculte, de orice culoare politica, in Parlamentul European!)
MS este si el bun, desi e socialist, iar socialismul si Piata de Capital nu se inteleg bine. Cum ti-am zis sunt mai apropiat logic de abordarea Prazilianului, dar nu pentru ca e socialista, ci pentru ca exista un model global al burselor pe care trebuie sa il implementam, iar parerea mea a fost intotdeauna ca daca esti inapoiat (asa cum este Romania) atunci trebuie sa copiezi. Ti se potriveste sau nu, copiaza pana devii competitiv, si apoi ridica pretentii de inovator. Creativitatea rupta-n cur nu se vinde, Make, e plina India de ‘’artisti’&# 8217; si China de ‘’inventatori̵ 7;’, dar nu stie lumea de ei si nu se ‘’vand’̵ 7;, spun ei, pentru ca ‘’lumea nu le intelege opera’’...
Si tu Make, nu ai vrut ziarul pe internet, si nici mie nu mi se pare corect sa nu vinzi informatia sau creativitatea, dar ai vazut ca asta e modelul global. Ce puteai sa faci, sa-l tiparesti pe ziduri sau sa-l proiectezi pe cladiri? Ai putea sa incerci asta, dar nu va merge, nu orice experiment este viabil, vei putea cel mult sa fii considerat un hipster haios. In plus, internetul ti-a permis sa iti faci si Forum, si uite ce animat si minunat este Smile ...
In incheiere, avem multe de facut, dar trebuie sa o luam de jos, de foarte de jos. Trebuie sa incepem cu cei de langa noi, sa-I trimitem la scoala, ca suntem o tara teribil de inapoiata. Imi pare rau pentru nationalistii care trebuie sa citeasca asta si imi asum m...si f...-urile ce le vor iesi din gura, dar eu cred ca asta e realitatea.
Ah, si inca ceva foarte important, pentru Make : brokerii nu se plang, cel putin in marea lor majoritate! Brokerii au un nivel de adaptabilitate peste medie, asa cum au si cei cativa investitori activi ramasi pe bursa. Cei putini care au ramas sunt macar pasionati, dar sigur extrem de caliti. Constatarea unui fapt neplacut nu inseamna plans....
Deasemenea, nu inseamna ca nu trebuie sa avem si astfel de dezbateri, pentru a umbla la ‘’fine tunning’’-ul Pietei de Capital, sa ne luptam pentru mai bine.
Vreau doar sa spun ca problemele majore sunt in alta parte, si sa nu tragem speranta ca o abordare sau alta a problematicilor referitoare la mecanisme sau la forma ne poate aduce izbavirea! (Sper ca m-am descurcat bine, sa nu ma pun rau nici cu unul nici cu altul ... Smile with tongue out )
7.1. Cu mine nu te pui!... (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.08.2013, 20:26)
Cam asta am simtit, citindu-ti interventia, stimate "Nickname" ca nu vrei sa te pui rau cu nici unul; dar cu mine nu te pui in vreun fel, cind argumentezi, iar observatia cu privire la influenta mediului in care functioneaza Bursa este valoroasa.
Nu neg nicidecum ca mediul economic, fiscal, politic si al justitiei sint defavorabile Bursei, ba, in citeva rinduri, am subliniat-o, dar corectarea situatiei acesteia nu este nici la indemina comunitatii pietei (incluzind ziarul BURSA), nici economiei, fiscului, politicii sau justitiei luate in parte, ci este posibila doar evolutiei intregului.
De aceea, mi-am limitat propunerea de solutionare a problemelor pietei de capital, la ceea ce este posibil sa faca ea insasi, fara sa astepte evolutia mediului (eventual, astfel, contribuind decisiv la evolutia intregului).
Ma incomodeaza asocierea Modelului M cu doctrina liberala (este posibil ca, prin coincidenta, sa se suprapuna, dar eu, insumi, nu am optiune politica, ridicind obiectii fata de oricare dintre doctrine, ba chiar, fata de ideea de "doctrina", intrucit promoveaza speranta desarta - si confortabila - ca algoritme decurgind din acelasi principiu pot solutiona diversitatea de probleme ale lumii).
Am si precizat ca solutia pe care o sustin, nu decurge din vreo teorie, ci din observatia fenomenului.
Modelul M pare sa se cufunde in mediu, adaugindu-i o nuanta de piata si astfel, exercitind presiune asupra celorlalte domenii ale vietii sociale - economie, politica, justitie - si asigurind, totodata, cultura necesara pietei reglementate.
Piata informala pe care o recomand, nu poate fi confundata cu Rasdaq -ul, nicidecum, prin urmare, a aplica Modelul M, nu inseamna deloc ca am repeta experienta trista a sistemului Rasdaq, ci viguroasa experienta de piata, de dinainte de implementarea Rasdaq-ului, care a retezat-o.
In plus, nu exista nici un risc sa aspire valoare din BVB, cum sugerezi, stimate "Nickname", pentru ca actualii investitori si emitenti ai BVB nu vor migra in piata informala, inferioara din toate punctele de vedere la capitolul "organizatoric", cu care s-au obisnuit si care ii satisface.
Multumesc pentru efort, "Nickname"!
7.2. La steaua care a rasarit.... (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 28.08.2013, 00:00)
ANVERGURA in versiunea lui Barbarus sau CUPRINDERE in formatul lui Batman-asa poate fi denumita abordarea polemica a zilei de 27.08.2013. Apoteoza a format-o replica 3.2 si 5.1. In prima postare teoria relatiivitatii ne saluta inainte de a fi pusa in vitrina de catre marele Einstein. Raportata la piata de capital este exact raportul dintre ceeea ce se intampla cu tabela electronica si paharul de sampanie pe care il ciocnesc deja cei care departe de tumultul parchetului isi rad in san pentru lectia data credulilor linvestitori. Cea de-a doua postare 5.2. ne invata ca fara acordul celor care au posibilitatea sa-si ia jucariile si sa plece atunci cand se enerveaza, sau sa deplanga perioadele cretacice, atunci cand oceanul se simtea in largul lui la poalele Carpatilor vom avea putine sanse sa ii facem sa intelegem ce inseamna balada Miorita,,,,
7.3. clarificare (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Nickname în data de 28.08.2013, 10:27)
1. Nu imi dau seama daca titlul este o aluzie sau chiar o amenintare :)
2. Referirea la doctrina (liberala, socialista) este facuta cu trimitere la esentele lor ca discipline, si nu are NICIO legatura cu partidele noastre politice. Si eu sunt apolitic, dar asta nu inseamna ca din punct de vedere social nu sunt pozitionat mai aproape de socialism sau de liberalism...
3. Inteleg pretul pe care il pui pe valoarea acestei dezbateri - si ea este valoroasa - insa imi mentin pozitia ferma ca ea nu poate rezolva problemele de ordin sistemic, juridic...cine va gestiona inselatoria sau furtul intr-o astfel de piata??
4. Nu am sugerat ca modelul M ar absorbi ceva din BVB (ce sa mai absoaba?...)
7.4. Corectie (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.08.2013, 10:47)
Gresesti Make; economicul decide, influenteaza totul! ia sa mai vina un boom economic in Europa si atunci sa vezi cum "spaniolii","italienii", "nemtii" "englezii", etc. nostrii vor cumpara aici si asta nu din mare simtire patriotica, tot economicul ii va indruma.
7.5. Nu gresesc, ci largesc sistemul de referinta (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 28.08.2013, 14:23)
Piata de capital este o suprastructura a economicului, intrind in contact tangential cu politicul, fiscalitatea, justitia .
Desigur, economicul este determinant, dar politica, fiscalitatea si justitia pot obstructiona decisiv dezvoltarea pietei.
De aceea vorbesc despre dezvoltarea intregului, iar nu doar economica.
Modelul M poate influenta evolutia intregului.
7.6. Te pui... (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 28.08.2013, 14:46)
1. Am folosit expresia ta, in dublu sens, ceea ce, evident, este o gluma.
2. Am precizat de ce resping incadrarea intr-o doctrina politica; eu nu sint "apolitic", ci "antipolitic" (resping orice "reteta" care nu decurge din observatie concreta, ceea ce s-ar numi "empirism", daca nu ar fi cuplat cu capacitatea de procesare, pentru gasirea unei solutii concrete, specifice, deseori unice, dedicate problemei observate).
3. Piata informala, nefiind sistem, nu are probleme de ordin sistemic.
Inselatoria si furtul tind de domeniul politiei si judecatoriei (la care, oricum, apeleaza si piata organizata, dupa articulatia reprezentata de ASF).
4. Mi s-a parut ca asta sugerezi, cind scrii: "Sa cream o piata de capital pentru antreprenori ‘’becalieni’ ’, ca decat ce avem acum, mai bine riscam sa ramanem cu nimic, cu speranta ca nu poate decat sa creasca."
De aceea, am crezut ca-i nimerit sa precizez ca piata informala adauga, fara sa scada.