O propunere de strategie de guvernare pentru "telecomunicaţii"

• Guvernanţa

• 1.Administrarea activelor de telecomunicaţii deţinute de România

1.1 S.N. Radiocomunicaţii

Radiocom are probleme - îşi poate pierde curând obiectul muncii: televiziunea terestră digitală este sub semnul întrebării (şi deci raţiunea de a fi a operatorului) de vreme ce 103,5% dintre gospodării, în iunie 2020 potrivit ANCOM, pot recepţiona programele naţionale prin alte tehnologii (cablu, IP, DTH). Şi prin internet se pot accesa posturile naţionale. Şi atunci care ar mai fi raţiunea de a fi pentru Radiocom? De ce ar trebui românii să finanţeze un serviciu care nu mai este util?

Ca atare se impune o restructurare a activităţii companiei introducând noi linii de afaceri:

- servicii prin tehnologia 5G (acces mare viteză), în locul WiMAX (nu ştiu dacă mai este folosit) folosind spectrul deţinut (banda C) şi permisiune prin neutralitatea tehnologică. Radiocom are spectru propice 5G şi nu trebuie să se bazeze pe expedienţe - închirierea spectrului către RCS&RDS, pentru care se aşteaptă implementarea noului cod european. O strategie de restructurare viabilă trebuie să se bazeze pe servicii proprii nu pe expedienţe. Operatorul ar mai putea achiziţiona spectru (local) la viitoarea licitaţie 5G.

-operator de turnuri, bazat pe expertiza existentă, într-o companie separată.

În prezent Radiocom are personal care se ocupă cu instalarea şi operarea de echipamente radio (radioreleee, turnuri, antene, etc.) în principal pentru companie, fiind dificil de obţinut contracte de la ceilalţi operatori competitori.

Externalizarea acestui personal prin crearea unei noi entităţi cu obiect de activitate instalarea, menţinerea şi operarea infrastructurilor şi echipamenetelor radio, prezintă avantaje:

- fiind o companie specializată şi nu un operator cum este astăzi Radiocomunicaţii, va putea aborda întrega piaţă, adică toate companiile care folosesc astfel de echipamente; operatori de comunicaţii mobile (Vodafone, Orange, Telekom, RCS&RDS), de comunicaţii la punct fix (fostul RomTelecom, RCS&RDS, etc.) sau furnizori de Internet, oferind servicii de instalare, menţinere şi operare infrastructură şi echipamente radio şi nu numai. Compania ar putea oferi infrastructură (turnuri antene, ..) 5G unică pentru toţi operatorii de comunicaţii mobile.

- noua entitate ar putea intra chiar şi în administrarea turnurilor cu antene, afacere care este posibil să apară şi în România urmare a saturării pieţei de comunicaţii mobile, fază în care reducerea costurilor va impune externalizarea activităţilor "non-core'.

- ar creşte eficienţa, cifra de afaceri şi valoarea de piaţă a operatorului Radiocomunicaţii.

Primul client al noii entităţi va fi Radiocomunicaţii care va asigura contracte pentru o perioadă limitată, 6 luni de exemplu, urmând ca acesta să devină independentă prin atragerea de contracte din piaţă.

Pentru început acţionar în noua entitate va fi SN Radiocomunicaţii, singur sau împreună cu statul român prin ministerul telecomunicaţiilor, urmând ca pe termen mediu în structura acţionariatului să fie atras un partener strategic şi/sau fonduri de investiţii.

Noua companie s-ar creea prin detaşarea de angajaţi şi active aferente activităţii, care se constituie în capital, aport al companiei mamă.

România are nevoie de încă un jucător puternic, Radiocom, pe piaţa "telecomunicaţiilor", mai ales dacă ar dispărea Telekom România.

Este o şansă, altfel Radiocom ar putea dispărea nemaiavând obiectul muncii. Desigur vor fi probleme de finanţare, dar cu un plan de afaceri lucrativ şi o echipă executivă profesionistă se poate obţine. Pe lângă partenerul strategic ar putea fi considerată şi listarea la BVB.

1.2 INSCC, Institutul Naţional de Studii şi Cercetări în Comunicaţii

INSCC urma a fi absorbit de ICI, Institutul de Cercetări în Informatică la 1 ianuarie 2021, fapt care nu s-a întâmplat existând încă speranţe că ar putea supravieţui HG36/2020.

Este o insituţie care avea contracte şi cu fostul MCSI (oraşe inteligente, etc.). În general rezultatul contractelor INSCC nu au avut o utilitate practică - studii, care uneori erau citite şi care, de cele mai multe ori, au zăcut uitate prin sertarele din minister.

Supriavieţuirea INSCC este legată de o restructurare a activităţilor sale şi de o reconsiderare a rolului său de către potenţialii beneficiari - ministerul "telecomunicaţiilor. INSCC ar trebui să aibă o implicare mai mare în activitatea ministerului "telecomunicaţiilor", acţionând ca un consultant permanent al acestuia şi chiar în calitate de coordonator sau executant al unor proiecte naţionale deosebite. De exemplu, INSCC împreună cu ICI, ar putea lansa în 2021 un proiect pilot de oraş inteligent folosind noua tehnologie 5G, proiect pilot care să stea la baza unui proiect pe termen lung România Intelgientă, de digitalizare a localităţilor ţării. De asemena, s-ar putea lansa şi alte proiect de interes pentru economia naţională, bazate pe tehnologia 5G - sănătate, transport, etc. Restructurarea ar trebui să vizeze şi refacere forţa de cercetare.

1.3 Cumpărarea operatorului Telekom Romania pentru prezervarea competiţiei

Vânzarea fostului RomTelecom către Orange Romania anunţată în 9 noiembrie 2020 de către Orange ca având girul guvernului României ar putea fi urmată de vânzarea fostului Cosmote România către RCS&RDS, ducând la dispariţia unui operator puternic de pe piaţa noastră, şi afectând profund şi pe termen lung competiţia. Este o greşeală majoră a fostului guvern cu efecte ireparabile pe termen lung (tarife mărite, calitate scăzută, etc.) analizate în https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-11-20T19:19:00%2B02:00&max-results=7&start=4&by-date=false, greşeală, care ar trebui reparată de actualul guvern prin achiziţionarea Telekom, de exemplu.

În ipoteza că nu va apărea un alt cumpărător care nu este prezent pe piaţa noastră, achiziţia Telekom România de către statul român este singura şansă a României să păstreze o piaţă a telecomunicaţiilor competitivă cu PATRU mari operatori, dar pentru aceasta ar trebui un guvern cu un minister al "telecomunicaţiilor", care, în primul rând, să înţeleagă rolul telecomunicaţiilor în economia viitorului şi apoi să renunţe la practicile de până acum numind profesionişti în administrarea companiilor de stat.

• 2.Menţinerea competitivităţii pieţei

O piaţă este competitivă dacă are suficienţi competitori - minim 6 pentru ca valoarea indexului Herfindhal Hirschman să fie 1800, maximul pentru o piaţă competitivă. Lipsa competitivităţii se traduce prin creşterea tarifelor cu amănuntul, scăderea calităţii serviciilor, etc.

În telecomunicaţii, unde înainte de liberalizare reţeaua de telefonie era unică - monopol natural - este dificil de avut 6 operatori cu acoperire naţională şi afaceri lucrative. În Europa au fost 5 sau 6 operatori prin acordarea licenţelor 3G în anul 2000. Astăzi situaţia este alta. Germania a avut şase operatori după licitaţia 3G din anul 2000, acum au rămas doar patru. Patru sunt şi in Anglia, deşi în anul 2000 s-au acordat cinci licenţe 3G.

Patru este o cifră minimă pentru o competiţie rezonabilă (indexul Herfidhal Hirschman ar fi putea fi 2500) şi nu trebuie să renunţăm la ea, deşi marii operatori din Europa doresc concentrarea pieţei. Pentru a înţelege ce ar putea urma prin dispariţia unui operator, să ne amintim ce a însemnat pentru competiţia din România intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, după acordarea licenţei 3G în 2006, cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor. Sau, intrarea operatorului Free/Iliad pe piaţa din Franţa.

Fostul RomTelecom a fost oferit spre vânzare şi fostul guvern a fost de acord cu achiziţia sa de către Orange România, fără a înţelege ce face. Ar urma vânzarea fostului Cosmote Romania, RCS&RDS exprimându-şi dorinţa de de a-l achiziţiona. În felul acesta ar dispărea operatorul Telekom, numărul competitorilor reducându-se la TREI, valoare mult prea mică, indexul Herfidhal Hirschmann crescând la circa 3400, aproape dublul valorii maxime 1800.

Ce ar trebui făcut? Decizia asupra aprobării vânzării deţinerilor OTE din România ar trebuit luată NUMAI după ce se PRIMEŞTE şi OFERTA DE VÂNZARE a fostului COSMOTE ROMÂNIA. Şi să fi fost aprobată doar dacă se asigură existenţa în continuare a PATRU operatori de comunicaţii mobile în România. Ambele oferte trebuie analizate împreună. Dacă acest lucru nu este posibil singura soluţie ar fi ca statul român să cumpere fostul RomTelecom şi fostul Cosmote, costul total ridicându-se la circa 500 milioane euro.

Nici piaţa furnizării de echipament de telecomunicaţii nu stă prea bine. Avem câţiva mari furnizori - Ericsson, Huawei, Nokia, care totalizează circa 90% din piaţă şi funizori mai mici - Intrarom, Cisco, ZTE, etc. Dar nu toţi dintre aceştia furnizează soluţii complete pentru reţele 5G. Proiectul de lege 5G, transpunerea în plan local a memorandumului România-SUA, lansat în consultare vara trecută, îşi propune, în premieră europeană, autorizarea fabricanţilor, vizând eliminarea fabricanţilor chinezi, astfel că s-ar reduce puternic oferta şi competiţia pe această piaţă cu efecte dramatice asupra telecomunicaţiilor şi economiei româneşti - întârzieri, cheltuieli mai mari cu circa 1 miliard de euro, etc., adică creşterea decalajului digital al ţării noastre faţă de restul tărilor europene, analizate în articolul publicat aici https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7&start=2&by-date=false

Date fiind complexitatea noii tehnologii şi multitudinea de obiecte care se pot conecta la reţelele 5G, securitatea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare, securitatea noilor reţele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din Uniunea Europeană.

Este necesar un cadru instituţional - o agenţie naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică: CERT.ro, de exemplu, sau preconizatul DNSC şi măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice: setul de măsuri privind securitatea reţelelor prezentat de Comisia Europeană https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures. De menţionat că, în acest document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant, ci doar la securitatea cibernetică.

Atâta vreme cât la orizont încă nu au apărut înlocuitori de acelaşi calibru pentru fabricanţii chinezi cu soluţii totale 5G - Samsung, NEC şi Fujitsu cresc, însă nu suficient de repede pentru a-i putea înlocui total - fabricanţii chinezi ar trebui păstraţi cu măsuri de precauţie.

• 2.Reînfiinţarea ministerului "telecomunicaţiilor" - Ministerul Comunicaţiilor şi Digitalizării

Pentru a treia oară în istoria postdecembristă nu avem un minister al "telecomunicaţiilor", guvernul condus de liberali nu are în componenţă un minister al telecomunicaţiilor, acestea regăsindu-se sub forma unui departament într-un minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării! - o nouă struţo-cămilă! Nici măcar în titlu nu se regăsesc!

Unde sunt telecomunicaţiile fără de care digitializarea nu poate avea loc? De ce este "Inovarea" în denumirea unui minister şi "telecomunicaţiile" nu?

În ţările dezvoltate, cercetarea (mă refer la sectorul de stat) se face în marile centre universitare şi ca atare cercetarea ar fi trebuit ataşată ministerului educaţiei. Normal ar fi fost un minister al Educaţiei şi Cercetării şi un altul al Comunicaţiilor şi Digitalizării. Aceasta pentru că telecomunicaţiile sunt cele care asigură suportul, "hard"-ul - reţele de mare viteză, prin care circulă informaţia necesară digtalizării - "soft"-ul. Digitalizare nu se poate fără telecomunicaţii!

Normal ar fi ca la prima restructurare a guvernului să fie aşezate lucrurile la locul lor normal şi să avem ministerului "telecomunicaţiilor" - ministerul Comunicaţiilor şi Digitalizării.

Se pare că repetăm greşelile! S-ar putea şi consecinţe!

Articol preluat de pe https://nicolaeoaca.blogspot.com