Obiectiv pentru următorul deceniu: protejarea extinsă a oceanelor

Extinderea ariilor marine protejate de la 8 procente la 30 de procente în mai puţin de 10 ani reprezintă un obiectiv îndrăzneţ pentru salvarea ecosistemelor marine ameninţate de pescuitul excesiv, poluare şi schimbările climatice. La câteva săptămâni de la acordul istoric semnat în cadrul COP15 de la Montreal asupra biodiversităţii, aproximativ 3.000 de oficiali, oameni de ştiinţă, membri ai unor organizaţii nonguvernamentale şi grupuri indigene discută la Vancouver, în vestul Canadei, la cel de-al 5-lea Congres al ariilor marine protejate (Impac), care se desfăşoară până la 9 februarie. O întâlnire "crucială", potrivit oamenilor de ştiinţă, deoarece, cu toate că ţările din întreaga lume au convenit în decembrie să protejeze 30 de procente din planetă până în 2030, cadrul trebuie clarificat. Un demers cu un ţel imens pentru oceane, care vor beneficia de arii protejate, zonele în care activitatea umană va fi restrânsă, chiar interzisă, urmând să fie extinse de mai bine de trei ori. Scopul este conservarea speciilor (peşti, cetacee, corali şi altele) prezente în aceste medii, datorită fragilităţii şi a bogăţiei biodiversităţii lor.

Summitul, care are loc în mod normal la fiecare patru ani, se desfăşoară cu doi ani întârziere din cauza pandemiei. Potrivit gazdelor canadiene: "Trebuie să ne regândim politicile, economiile, priorităţile, pentru a reflecta mai bine asupra rolului important pe care îl joacă natura în ceea ce priveşte sănătatea, bunăstarea şi sustenabilitatea noastră economică". Acoperind aproape trei sferturi din suprafaţa Pământului, oceanele, care găzduiesc un sfert dintre speciile cunoscute, sunt cruciale pentru viitorul planetei şi pentru umanitate deoarece absorb 30 de procente din emisiile de dioxid de carbon (CO2) cauzate de activităţile umane şi joacă un rol important în reglarea climei. "COP15 a marcat un punct de cotitură istoric pentru eforturile de conservare a naturii", dar "presiunea este acum puternică, nu doar pentru a îndeplini obiectivul numeric, ci şi pentru a ne asigura că o facem bine", a explicat pentru AFP Pepe Clarke de la organizaţia de mediu WWF. Unii experţi se tem, într-adevăr, de o "politica a cifrelor". Conform oamenilor de ştiinţă, au fost identificate puncte fierbinţi ale biodiversităţii, sau zone deosebit de vulnerabile, care necesită măsuri urgente de conservare. Este, de asemenea, esenţial să existe discuţii la nivel mondial pentru "stabilirea unei reţele globale, reprezentativă din punct de vedere ecologic şi care să protejeze în mod adecvat întreaga gamă de tipuri de ecosisteme", a adăugat Pepe Clarke. Cu atât mai mult cu cât protejarea şi gestionarea în mod mai durabil a oceanelor le va face mai rezistente la schimbările climatice.

Chiar dacă "este atins obiectivul ambiţios de a ocroti 30 de procente din oceane până în 2030 sub formă de arii protejate de înaltă calitate" este, de asemenea, necesar să se pună în aplicare "un management adecvat al restului de 70 de procente din oceane", a subliniat organizaţia nonguvernamentală Pew Charitable Trusts.

Statele membre ale ONU se reunesc la sfârşitul lunii februarie pentru a încerca să ajungă la un tratat pentru protejarea mării libere, sesiune care, în principiu, ar trebui să fie ultima. Ocrotirea acestor ape internaţionale este esenţială pentru sănătatea oceanului planetar, bogat în biodiversitate şi deosebit de important pentru limitarea încălzirii globale.