Obiectiv: racordarea educaţiei la sistemul etic de valori europene

Rolul fundamental al educaţiei în societate este în afara oricăror discuţii. Adaptarea acesteia la realitatea cotidiană este de asemenea foarte importantă. Conferinţa Europeană pentru Transformarea Educaţiei "Promovarea competenţelor transversale ale tinerilor în noua UE şi în perspectiva viziunii SDG 2030 a ONU" a avut loc la Rectoratul Universităţii din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia EUROLINK-Casa Europei în cooperare cu Centre europeen Robert Schuman din Scy-Chazelles (Franţa) şi cu sprijinul financiar al programului european "Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori - CERV", precum şi în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, în contextul aniversării unui deceniu de la lansarea proiectului de internaţionalizare a educaţiei - Catedra Internaţională Onorifică "Jean Bart" (CIO-SUERD) şi a 25 ani de la fondarea Casei Europei "EUROLINK" la Bucureşti. În acest context, CIO-SUERD "Jean Bart" a supus dezbaterii, spre transmitere ulterioară către instituţiile europene şi autorităţile guvernamentale de resort, Declaraţia-Apel a Conferinţei Europene, care militează cu predilecţie pentru racordarea la sistemul etic de valori europene, programat prin Programul CERV al UE, pentru promovarea unei integrităţi autentice şi a reputaţiei profesionale a membrilor corpului pre-universitar şi universitar.

Obiectivele fundamentale ale unei şcoli sunt să formeze caractere, a declarat, profesorul universitar Dumitru Borţun (SNSPA) la Conferinţa Europeană pentru Transformarea Educaţiei: "Vorbesc de morală, moralitate, de educaţie etică, să formeze buni cetăţeni, deci oameni capabili să iasă din micul «eu» şi să privească în jurul lor la ceilalţi, la celălalt. Este un curent mondial şi este o formă de augmentare a umanităţii din noi. Nu putem să spunem «Am terminat facultatea» şi punem cartea în cui". Mai mult, Borţun a susţinut că, fără morală, oamenii devin "anexe ale calculatorului" şi, referindu-se la evoluţia tehnologiei, în special în domeniul Inteligenţei Artificiale, a apreciat că "încă nu avem reperele morale, adică norme, nu le avem în acest domeniu". Madlen Şerban, secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a vorbit despre conţinutul educaţiei: "Ceea ce noi facem în proiectarea didactică în general este următorul lucru: nu facem distincţia între o învăţare bazată pe competenţe şi aceea care se bazează exclusiv pe discipline. Dezbaterea în spaţiul public este «Vreau ore de Educaţie Fizică», «Vreau ore de Istorie»... oricare ar fi disciplina. Nu aceasta este discuţia. De ce le vreau, unde vreau să ajung, în formarea, în profilul pe care îl pun în discuţia oamenilor cărora le propunem ca împreună, într-un dialog al generaţiilor, să îi formăm. (...) Conţinuturile sunt cele care permit experienţele de învăţare".

Potrivit organizatorilor, conferinţa a avut loc în contextul în care, la nivel mondial, Naţiunile Unite, în special prin UNESCO, stimulează transformări majore, cu incidenţă asupra învăţării şi cunoaşterii, în special al celei incluzive, deschise intergeneraţional către toate categoriile de vârstă. La nivel naţional, aplicarea în curs a reformelor la care s-a angajat România prin PNRR, ca program convenit cu Comisia Europeană, inclusiv prin modernizarea legislaţiei în favoarea "României Educate", oferă ocazia optimă pentru aducerea în jurul aceleiaşi mese a tuturor protagoniştilor reformelor scontate: profesori şi formatori, universităţi şi centre de cercetare-inovare, autorităţi guvernamentale, organizaţii ale societăţii civile şi agenţii internaţionale, elevi, studenţi şi părinţii acestora.