OBSERVATORUL ROMÂN DE SĂNĂTATE: "Ministerul Sănătăţii doreşte să complice procesul de sesizare a potenţialului act de corupţie din spitale"

Organizaţia non-guvernamentală Observatorul Român de Sănătate avertizează că mecanismul de feedback al pacientului este în pericol, deoarece Ministerul Sănătăţii intenţionează, potrivit unui proiect publicat recent, să modifice acest mecanism şi să îngreuneze demersurile de sesizare a actelor de corupţie din spitale, anunţă g4media.

Ministerul Sănătăţii a publicat recent un proiect de modificare a mecanismului electronic prin care pacienţii români pot evalua activitatea spitalelor publice şi pot sesiza situaţiile de condiţionare a actului medical sau de corupţie din spitale. "Această modificare va îngreuna considerabil şi va complica inutil demersurile pacienţilor de sesizare a actelor de corupţie din spitalele publice", susţine Observatorul Român de Sănătătate într-un comunicat.

Organizaţia non-guvernamentală prezintă grafic diferenţa dintre mecanismul din prezent şi cum va funcţiona dacă este modificat potrivit propunerii ministerului.

În prezent, după externare, pacienţii pot răspunde prin web sau SMS la 10 întrebări, dintre care una legată de condiţionarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenţii din partea medicilor sau asistentelor, primeşte o nouă întrebare: "Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?".

În cazul în care pacientul răspunde afirmativ, Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătăţii are obligaţia legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a

sesiza autorităţile abilitate.

"Ministerul Sănătăţii doreşte să complice procesul de sesizare a potenţialului act de corupţie prin introducerea mai multor paşi birocratici inutili. În noua formulare, pacienţii care deja au sesizat prin formular un act de corupţie sunt rugaţi să trimită o nouă sesizare pe adresa de email folosită de Ministerul Sănătăţii pentru comunicarea cu mass-media: presa@ms.ro. Alternativ, pacientul este direcţionat către autorităţile abilitate, fără niciun alt sprijin", precizează Observatorul Român de Sănătate, citat de g4media.

Organizaţia non-guvernamentală subliniază că forma actuală a mecanismului de feedback trebuie menţinută, alături de introducerea obligativităţii de raportare trimestrială a evidenţei statistice a

transmiterii sesizărilor de către minister către autorităţile competente.

Observatorul Român de Sănătate a solicitat Ministerului Sănătăţii informaţii cu privire la acţiunile iniţiate ca urmare a celor 12.773 posibile cazuri de corupţie semnalate de pacienţi între 2017 şi 2019. Aceste sesizări "se supun", conform răspunsului oficial oferit de Ministerul Sănătăţii, "principiilor anonimatului, orice altă abordare a acestei activităţi fiind expusă riscului de pierdere a anonimatului pacientului".

Solicitări similare privind aceste posibile cazuri de corupţie au fost trimise şi către autorităţile de anchetă. Răspunsurile instituţiilor au fost următoarele:

DGA: Nu am primit în mod direct din partea Ministerului Sănătăţii sesizări de această natură.

DNA: Nu există criteriu statistic de gestionare a sesizărilor în funcţie de persoanele sau instituţiile care le formulează.

DIICOT: Existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice.

PÎCCJ: Infracţiunile având ca element material acţiunea de solicitare/pretindere de bani sau atenţii de către personalul medical pacienţilor nu sunt desfăşurate statistic distinct după calitatea de "medic" sau "personal medical".

În ultimii 2 ani au fost condamnaţi definitiv pentru acte de corupţie 4 manageri de spital, 3 persoane aflate la conducerea unor direcţii de spital, 1 medic şi un asistent medical. Tot în ultimii 2 ani au fost trimişi în judecată pentru acte de corupţie 1 preşedinte şi 1 director general adjunct al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, 5 funcţionari de rang înalt ai Casei de Asigurări de Sănătate A Municipiului Bucureşti, 3 manageri de spital, 15 medici şi 3 asistenţi medicali, conchide g4media.