Odobescu, de Ziua Europei: "România este astăzi un stat membru cu o puternică viziune pro-europeană"

Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, afirmă joi, de Ziua Europei, că în această zi trebuie să ne amintim că puterea noastră ca cetăţeni rezidă în capacitatea noastră de a participa la construcţia Europei în care trăim, a transmis aceasta potrivit unui comunicat al MAE. Ea subliniază că alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie reprezintă, din acest punct de vedere, o oportunitate majoră pentru această implicare activă a cetăţenilor în exerciţiul democratic european. "Trebuie să rămânem uniţi în aspiraţia către o Europă mai bună, mai puternică, mai democratică şi mai prosperă pentru toţi cetăţenii săi", mai spune ministrul, conform sursei.

Potrivit sursei indicate, "Sărbătorim astăzi Ziua Europei, la 74 de ani de la momentul fondator al procesului de construcţie europeană. La 9 mai 1950, într-un continent încă marcat de cicatricile războiului între naţiunile sale, Declaraţia Schuman a lansat un proiect fără precedent bazat pe un ideal de pace, solidaritate, cooperare şi unitate europeană. Astăzi, când trăim din nou cu realitatea unui brutal război de agresiune care se desfăşoară în vecinătatea Uniunii, trebuie să ne reamintim de valoarea acestui reper fundamental al istoriei noastre comune europene. Realizările parcursului nostru comun confirmă că viziunea construcţiei europene lansată atunci a fost şi rămâne cea corectă. Celebrăm la 9 mai solidaritatea şi diversitatea care definesc comunitatea europeană, dar şi angajamentul nostru faţă de valorile fundamentale ale democraţiei şi drepturilor omului, respectul pentru opţiunea popoarelor noastre de a trăi în libertate şi de a-şi construi un viitor împreună", afirmă ministrul de Externe în mesaj.

Potrivit Luminţei Odobescu, "tocmai de aceea, sărbătoarea de astăzi, care are loc cu o lună înaintea apropiatelor alegeri europene, este o oportunitate de a reflecta nu doar asupra realizărilor noastre, ci şi asupra drumului de urmat".

Conform sursei precizate, "Sărbătoarea de azi nu este doar despre celebrare. Este şi despre acţiune. România este astăzi un stat membru cu o puternică viziune pro-europeană, acţionând pentru promovarea intereselor naţionale, în deplină consonanţă cu obiectivele dezvoltării pe mai departe a proiectului european şi având convingerea că doar împreună ne putem construi viitorul. Cetăţenii noştri se bucură nemijlocit de beneficiile acestui proiect şi îşi doresc ca acest proiect să meargă mai departe, către partenerii noştri europeni care au ales, la rândul lor, pentru cetăţenii lor, calea integrării europene, democraţia şi libertatea", precizează Odobescu.

"In viziunea noastră, continuarea extinderii Uniunii este în acest moment mai mult decât o necesitate geopolitică. Este cel mai bun instrument al Uniunii pentru asigurarea prosperităţii şi păcii în Europa, aşa cum am putut vedea până în prezent. La 1 mai s-au împlinit 20 de ani de la cel mai mare val de extindere, început cu 10 noi state membre, în 2004, şi desăvârşit la 1 ianuarie 2007, prin aderarea României şi Bulgariei. Astăzi, beneficiile sunt resimţite de către toate statele membre. Suntem mai puternici împreună, mai bine pregătiţi să răspundem provocărilor şi să fructificăm oportunităţile acţiunii noastre coordonate", mai spune ministrul de Externe.

Luminţa Odobescu subliniază că "România rămâne profund ataşată obiectivului de avansare a proiectului european prin extindere şi crede că este esenţial să transformăm următorii paşi ai acestui proces într-un succes".

Potrivit comunicatului, "O Uniune mai mare este astăzi, ca şi ieri, cel mai bun instrument pentru a proteja interesele şi prosperitatea europeană, pentru a susţine principiile statului de drept şi a apăra cetăţenii UE de ameninţările externe. În condiţii dificile, Uniunea a ştiut să se angajeze pe drumul avansării extinderii. Liderii europeni au luat în decembrie anul trecut decizia de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state partenere care au făcut progrese semnificative şi care sunt ferm angajate să îşi urmeze destinul european. România le susţine nemijlocit, pornind de la experienţa sa de aderare, pentru a continua acest parcurs şi pentru a desăvârşi progresele lor în plan intern", arată Luminiţa Odobescu.

Ea menţionează că în acelaşi timp, "trebuie să avansăm proiectul european prin aprofundarea gradului de integrare în domenii cheie: consolidarea securităţii şi apărării europene, consolidarea Pieţei Unice şi a competitivităţii, în paralel cu promovarea în continuare a coeziunii şi convergenţei în interiorul Uniunii, precum şi realizarea dublei tranziţii verzi şi digitale de o manieră justă şi echitabilă", se mai arată în document.

Conform MAE, "Am sărbătorit recent 30 de ani de Piaţă Unică, care a adus prosperitate statelor membre şi celor din Spaţiul Economic European. Europa se află într-un an crucial pentru viitorul său. În faţa provocărilor actuale, trebuie să continuăm să venim cu răspunsuri împreună, în strânsă coordonare şi solidaritate. Astăzi trebuie să ne amintim că puterea noastră ca cetăţeni rezidă în capacitatea noastră de a participa la construcţia Europei în care trăim. Alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie reprezintă, din acest punct de vedere, o oportunitate majoră pentru această implicare activă a cetăţenilor în exerciţiul democratic european. Trebuie să rămânem uniţi în aspiraţia către o Europă mai bună, mai puternică, mai democratică şi mai prosperă pentru toţi cetăţenii săi. Să fim activi, să fim informaţi şi să fim implicaţi! Europa este a noastră, a tuturor! La mulţi ani, Europa!", afirmă ministrul în mesaj.

Opinia Cititorului ( 2 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Credinciosul în data de 09.05.2024, 12:01)
Cu o viziune dupa un odobesti sec!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 09.05.2024, 12:55)
În fiecare an, la 9 mai, este sarbatorita „Ziua Europei”, cunoscută ca Ziua Schuman, amintind de Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, care prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse, fapt pentru care a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept „declaraţia Schuman”. De aceea, textul Declaraţiei Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută sub numele de Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. În cadrul Consiliului European de la Milano, din 1985, s-a luat decizia ca serbarea Zilei Europei să aibă loc în fiecare an la 9 mai, iar Parlamentul European a recunoscut Ziua Europei de 9 mai, ca sărbătoare oficială în octombrie 2008.
Totusi, încă de pe 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Winston Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus dupa cel de al-II-lea război mondial: “Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru construirea unui fel de „Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.
La mai bine de 75 de ani de la celebrul discurs al lui Churchill, desi lucrurile au evoluat, Europa a ajuns din nou intr-un impas.
Cauzele sunt multiple si ele tin de slaba calitate a clasei conducatoare. Totul porneste de la educatie . Asa cum spunea Eminescu, „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român.”
Articolul 148 din Constituția României reglementează – Integrarea în Uniunea Europeană, raporturile cu UE, stabilind, în alineatul 2, că în urma aderării, ”prevederile tratatelor constitutive ale uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
La nivelul Uniunii Europene, şi pe scena internaţională în general, statele sunt suverane. Totusi, Uniunea Europeană reprezintă astfel o juxtapunere a suveranităţilor statelor membre, ceea ce limitează suveranitatea fiecăruia. Prin urmare, suveranitatea nu poate fi absolută, ci fiecare stat trebuie să
respecte suveranitatea celorlalte state, precum şi normele dreptului
comunitar.
Există 3 principii pornind de la care se stabilesc domeniile în care are voie să acționeze UE și cum anume o poate face:
1) principiul atribuirii de competențe – Uniunea Europeană are doar competențele conferite de tratatele UE, tratate care au fost ratificate de toate statele membre
2) principiul proporționalității – acțiunile UE trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor tratatelor UE
3) principiul subsidiarității – în domeniile în care pot acționa atât guvernele statelor membre, cât și Uniunea Europeană, UE poate interveni doar dacă acțiunile sale ar fi mai eficiente decât cele naționale.
În anumite domenii, singurul legiuitor este Uniunea Europeană. Rolul statelor membre este limitat la aplicarea normelor (fac excepție cazurile în care UE autorizează guvernele naționale să adopte singure anumite reglementări). Pentru aceste domenii, UE are ceea ce tratatele numesc „competențe exclusive”:
-uniunea vamală;
-normele în materie de concurență aplicabile pe piața unică;
-politica monetară pentru țările din zona euro;
-comerțul și acordurile internaționale (în anumite condiții);
-flora și fauna marină reglementată de politica comună în domeniul pescuitului;
Uniunea Europeană are „competențe speciale” care îi permit să joace un rol special și să depășească atribuțiile conferite de tratate în cazul:
-coordonării politicilor economice și de ocupare a forței de muncă;
-definirii și punerii în aplicare a politicii externe și de securitate comune;
-utilizării „clauzei de flexibilitate”, care se aplică în condiții foarte stricte și îi permite UE să acționeze în afara domeniilor sale obișnuite de competență.
In prezent se vehiculează din ce ince mai mult conceptul de Statele Unite ale Europei sub forma unor scenarii similare ipotetice de unificare a Europei, ca o singură națiune europeană și ca o singură federație de state, similar cu Statele Unite ale Americii.