Obiectivul procesului de reformare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) îl reprezintă desfiinţarea ghişeelor, a declarat Mihail Constantin, vicepreşedinte al ANAF. Domnia sa a explicat că, în urma proiectului pe care autorităţile îl desfăşoară împreună cu Banca Mondială, ar urma ca, la 1 ianuarie 2015, în ţara noastră să mai existe doar patruzeci şi şapte de unităţi fiscale, câte una pentru fiecare judeţ şi pentru fiecare sector al Capitalei, în loc de 215, câte sunt în prezent. Acest lucru presupune crearea unei infrastrucuri interconectabile care să conţină toate informaţiile cu privire la veniturile şi bunurile impozabile ale unei persoane, precum şi reformarea sistemului de resurse umane al Fiscului, a precizat Mihail Constantin, în cadrul conferinţei "Unde sunt banii mei?", organizată de către Asociaţia pentru Reformarea Sistemului de Impozite şi Taxe.
Un alt aspect pe care ANAF încearcă să îl îmbunătăţească constă în interacţiunea dintre persoanele fizice şi persoanele juridice. Faptul că, în ţara noastră, există peste 300.000 de companii aflate în pierdere de ani de zile ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, care să verifice care sunt motivele pentru care proprietarii acestora acceptă respectivele pierderi, consideră Mihail Constantin.
ANAF încearcă să realizeze o educaţie fiscală atât pentru contribuabili, cât şi pentru funcţionari. Pentru aceştia din urmă, are în vedere pregătirea initiţială la intrarea în sistem, precum şi pregătirea continuă pe parcursul întregii perioade de activitate profesională, a arătat oficialul guvernamental. Proiectul derulat împreună cu Banca Mondială presupune recrutare de profesori care să predea în Şcoala de finanţe publice a Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi politici de păstrare a angajaţilor care au trecut prin cursuri de perfecţionare, a mai precizat domnia sa.
De asemenea, mecanismul de asistenţă şi îndrumare din cadrul Fiscului trebuie îmbunătăţit, în vederea creşterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor, a punctat Mihail Constantin.
• Piscinele ar fi trebuit să fie deja taxate
Piscinele din proprietăţile individuale ar fi trebuit să fie deja taxate, pentru că au o utilitate şi pot fi considerate un "exces" în cadrul unei locuinţe, consideră Mihail Constantin.
"Aşa cum discutăm despre o bogăţie, un criteriu de lux faţă de o locuinţă normală, poate fi considerată piscina ceva în plus faţă de un standard", a declarat domnia sa. Vicepreşedintele ANAF a precizat că piscina este o utilitate în cadrul unei locuinţe, fie că este construită în interiorul sau în afara imobilului de locuit, iar autorităţile locale judecă în funcţie de utilităţi atunci când fac înregistrările pentru impozitare.
"Faceţi o deosebire între o locuinţă la ţară construită din materiale locale cu utilităţile în spatele curţii şi o altă locuinţă construită tot la ţară, pe vecinătatea de alături, cu fosă, care are toate utilităţile în casă şi mai are şi boiler şi hidrofor şi-şi trage apă. Ele vor fi impozitate diferit. Dacă o considerăm şi pe a treia, care are şi piscină, iată că sunt trei categorii diferite. Logic, ar fi trebuit să fie trei categorii diferite de impunere", a explicat Mihail Constantin.
• Mihail Constantin, despre denunţători: "La noi, dacă se dă un stimulent, cineva va face coadă să spună, ca să facă coadă după aceea ca să-şi ia stimulentul"
Recompensarea "denunţătorului" ar duce la cozi pentru sesizări şi încasarea stimulentelor, iar personalul Fiscului nu poate acoperi nici controlul faptelor vizibile de evaziune, a declarat vicepreşedintele ANAF Mihail Constantin, precizând că există şi în prezent suficiente anonime, mai ales la ţară.
Mihai Constantin a arătat că sistemul denunţătorului este o idee care funcţionează în alte ţări, dar de la un anumit grad de civism în sus. În aceste ţări, cantităţile de informaţii sunt "total întâmplătoare şi foarte puţine", întrucât gradul de civilizaţie fiscală este diferit.
Oficialul ANAF a spus: "La noi probabil că dacă vom ajunge la aşa ceva, şi aici e partea cea mai proastă, dacă se dă un stimulent, cineva va face coadă să spună, ca să facă coadă după aceea ca să-şi ia stimulentul. Practic, cred că noi nu suntem pregăţiţi încă pentru aşa ceva".
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea a declarat săptămâna trecută că românii care vor transmite Fiscului informaţii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii ar putea primi stimulente fiscale sau facilităţi, aşa cum se întâmplă şi în alte state.
Oficialul Ministerului Finanţelor a arătat că în Suedia populaţia este stimulată fiscal să dea informaţii despre averea vecinilor, a cunoştinţelor sau operaţiunile unor companii.
Vicepreşedintele ANAF spune că denunţarea vecinilor sau a altor persoane este o practică curentă, chiar dacă nu este oficializată.
Domnia sa a spus: "Să nu credeţi că astăzi nu se practică, deşi nu e oficializată. Sunt suficiente informaţii anonime care vin şi la Garda Fiscală, şi la noi (ANAF - n.r.), care spun despre vecinul, despre cel de peste stradă. În general din mediul rural, unde aţi văzut că apar fel de fel de vile frumoase, iar în dreapta şi-n stânga căsuţe cu stuf, la mijloc o vilă mare. Sunt fel de fel de situaţii (...) În principiu, orice sesizare trebuie controlată dacă are un anumit grad de adevăr în ea. Noi nu avem oameni suficienţi să controlăm ceea ce este vizibil din ceea ce considerăm noi că este evaziune".
Mihai Constantin a adăugat că singurul mecanism adevărat care ar trebui să funcţioneze, pe care ANAF îl are în vedere într-un proiect cu Banca Mondială, este o analiză de risc generalizată. Astfel, ANAF va trimite inspectorii acolo unde există riscuri de pierdere majoră. "Nu vom trimite oameni unde-i cheltuială de deplasare a doi inspectori cu salariu maxim şi două săptămâni să stea acolo şi să aducă doi lei înapoi. Se practică şi asta", a mai afirmat Constantin.
• ARIST - un efort de susţinere a contribuabililor în relaţia cu statul
Asociaţia pentru Reformarea Sistemului de Impozite şi Taxe (ARIST) este o organizaţie non-profit, înfiinţată de către personalităţi din mediul de afaceri local, care are drept scop să reprezinte vocea contribuabililor din ţara noastră în relaţia cu autorităţile. Organizaţia îşi propune să oprească abuzurile din partea autorităţilor fiscale, prin informarea membrilor săi cu privire la drepturile pe care le au şi prin contestarea actelor întocmite abuziv, a explicat Octavian Radu, preşedintele ARIST şi unul dintre membrii fondatori ai acesteia. De asmenea, asociaţia intenţionează să realizeze, trimestrial, studii în rândul administraţiilor financiare din ţară şi să desemneze, anual, autoritatea care primeşte cele mai bune aprecieri din partea contribuabililor, precum şi să publice, tot anual, o "carte neagră" şi o "carte albă" a acestora, a mai arătat domnia sa.
• Trei sferturi dintre funcţionarii ANAF nu ştiu sau nu vor să dea informaţii telefonic
Trei sferturi dintre funcţionarii Agenţiei Naţionale a Administraţiei Financiare nu ştiu sau refuză să furnizeze telefonic informaţiile solicitate de către contribuabili, reiese dintr-un studiu efectuat de ARIST în 47 de administraţii fiscale. Reprezentanţii asociaţiei au contactat în luna septembrie funcţionarii din administraţiile financiare spunând că sunt de la o firmă şi că doresc să afle ce contribuţii trebuie să reţină şi unde să le achite pentru drepturile de autor plătite unei persoane fizice rezidente în Germania.
Din cele 47 de administraţii contactate telefonic (câte una din fiecare judeţ, 5 sectoare din Bucureşti şi centrul de asistenţă a contribuabililor), 23 nu au oferit niciun răspuns, 8 au răspuns "Citiţi legea", 5 au dat răspunsuri greşite şi doar 11 au răspuns corect, potrivit datelor prezentate, miercuri, de Asociaţia pentru reformarea sistemului de impozite şi taxe (ARSIT).
Angajaţii agenţiilor din Piteşti, Slobozia, Alba-Iulia, Focşani şi Vaslui au fost cei mai amabili şi profesionişti în soluţionarea speţei.
Studiul relevă că atunci când răspund la telefon funcţionarii publici nu se prezintă cu numele lor şi al insituţiei pe care o reprezintă, iar unii dintre ei sunt retincenţi să acorde informaţii unui contribuabil din alt judeţ sau localitate.
"Cei mai mulţi funcţionari au fost amabili, deşi de multe ori nu au oferit niciun răspuns concret. Cu toate că o mare parte a funcţionarilor s-au străduit să ajute contribuabilul şi chiar să-i ofere răspunsul corect şi complet, funcţionarii care acordă asistenţă nu sunt specializaţi pe un anumit domeniu, ceea ce face destul de dificilă acordarea asistenţei la un nivel superior", a afirmat directorul executiv al ARSIT, Delia Cataramă, specialist în fiscalitate.
Reprezentanţii asociaţiei recomandă ANAF să instruiască personalul pentru a acorda informaţii telefonice oricărei persoane şi să efectueze traininguri după apariţia de noutăţi legislative.
Totodată, ARSIT propune transformarea Centrului de asistenţă a contribuabililor din cadrul ANAF într-un call center unic la nivel naţional pentru acordarea de asistenţă telefonică, care să fie deservit de un număr mai mare de funcţionari publici şi să fie structurat pe tipuri de impozite.
La rândul său, Mihai Constantin, vicepreşedinte ANAF, a recunoscut că este necesară o pregătire profesională continuă a angajaţilor, cu atât mai mult cu cât modificările legislative sunt foarte dese, însă a explicat că Ministerul Finanţelor Publice nu are bani să angajeze profesori calificaţi şi să organizeze cursuri în cadrul Şcolii de Finanţe Publice şi Vamă.
Totodată, el a spus că ANAF ar putea beneficia de fonduri de la Banca Mondială în cadrul unui program de restructurare a administraţiei fiscale.
"Şcolii de Finanţe Publice şi Vamă îi lipsesc posibilităţile de a angaja profesori calificaţi şi de a organiza cursuri de calificare. (...) Sperăm ca prin proiectul cu Banca Mondială să facem o şcoală de finanţe adevărată, să putem găsi profesori şi să instruim oamenii şi să-i putem ţine după aceea în sistem", a afirmat Constantin.