OFICIAL: Noile măsuri fiscale vor aduce la buget 13,4 miliarde lei, în 2023

• Klaus Iohannis: "Codul Fiscal, modificat pentru eliminarea unor portiţe"

Ministerul Finanţelor (MF) a pus în dezbatere publică principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 august 2022, respectiv 1 ianuarie 2023. Printre acestea se numără creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scaderea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 500.000 de euro, reducerea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii, sectorul agricol şi în industria alimentară, scaderea de patru ori a plafonului pentru trecerea de la normă de venit la sistem real, creşterea TVA la băuturi cu zahăr.

Majoritatea măsurilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, excepţie făcând majorarea accizei la ţigări şi la băuturi alcoolice, schimbarea modalităţii de calcul a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time, creşterea impozitării pentru industria jocurilor de noroc, scăderea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii. Acestea vor fi operate de la 1 august 2022, la fel ca eliminarea impozitul specific, care va fi implementat însă cu unele reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Totodată, pentru microîntreprinderi vor fi limitate consultanţa şi managementul, se vor majora de la 1 ianuarie impozitele pe clădiri şi terenuri prin trecerea la impozitarea în funcţie de valoarea din grila notarială, va scădea plafonul pentru norma de venit la 25.000 de euro, vor apărea plafoane noi, pe lângă cel actual de 12 salarii, pentru contribuţii la venituri din alte surse, va fi modificat sistemul de deduceri personale, iar beneficiile extrasalariale vor fi limitate la 33% din salariu.

• Klaus Iohannis: "Sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate"

Modificarea Codului Fiscal propusă de Guvern este necesară pentru eliminarea unor portiţe şi excepţii din actuala legislaţie şi nu are în vedere nicio majorare a taxelor şi impozitelor pentru cetăţenii de rând, a afirmat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul conferinţei de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

"Am discutat aceste proiecte cu premierul şi cu miniştrii. Aceste chestiuni vor fi puse în discuţie publică şi nu se vor hotărî peste noapte. Acum este o etapă de discuţii cu mediul de afaceri şi cu sindicatele. (...)

Există o serie de impozite şi taxe care în ultimii ani au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi bine fundamentate şi discutate. Se impune o modernizare a întregului cadru.

La asta se lucrează, iar măsurile vor fi prezentate de guvern. Eu i-am rugat să le analizeze foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu apară o inhibitie pentru afaceri, ci să apară o corecţie care face lucrurile mai transparente, mai corecte, care duc la o mai bună colectare a banilor pentru bugetul de stat, adică la reducerea evaziunii fiscale. Nu se discută despre niciun impozit sau taxă pentru oamenii de rând, ci se discută despre situaţii unde până acum au fost reglementări care nu au fost bine gândite, reglementări pentru a elimina anumite portiţe din Codul Fiscal", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului s-a referit şi la discuţiile din zona publică despre impozitarea progresivă, taxa de solidaritate şi cota unică.

"Sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate. Această opinie nu am exprimat-o doar acum, am exprimat-o în mai multe rânduri, pentru că au mai fost încercări în aceste domenii. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă ca principiu. Cota unică nu este cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat are certe avantaje practice. Până când nu avem o digitalizare funcţională nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă. Este o discuţie care s-a purtat de-a lungul timpului şi pentru a păstra o transparenţă şi o formă de a pune în practică această politică, ne-am exprimat pentru cota unică. Nu este o chestiune neapărat de principiu care nu poate fi schimbat, e o chestiune de aplicabilitate şi oportunitate. Acum nu văd o altă soluţie pentru România. După ce finalizăm digitalizarea peste câţiva ani putem avea o altă discuţie", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a menţionat că schimbările respective nu pot avea lor în termen scurt şi că, deşi politicienii discută zilnic despre taxe şi impozite pentru că "dă bine la televizor", ei ar trebui să fie preocupaţi de creşterea colectării taxelor şi impozitelor.

"Schimbările prea frecvente la Codul Fiscal le-am criticat în câteva rânduri. Dacă se fac modificări rapide, rezultatul nu este bun: apar sincope, excepţii şi, în loc să funcţioneze mai bine sistemul şi să crească gradul de colectare a taxelor, rezultatul unor schimbări frecvente este exact opusul", a mai afirmat Klaus Iohannis.

• Impact bugetar estimat de +13,4 miliarde lei, în 2023

Impactul bugetar estimat este de 2,2 miliarde lei în plus, în anul 2022 şi 13,4 miliarde lei în plus (aproximativ 1% din PIB), în anul 2023. Totodată, din modificările pe impozitarea proprietăţilor sunt estimate 4,5 milliarde de lei încasări suplimentare la bugetele autorităţilor locale. Ordonanţa de urgenţă va fi în primă lectură în şedinţa de astăzi a guvernului, iar săptămâna viitoare este aşteptată să fie adoptată. Pe lângă aceste majorări de taxe şi impozite, Ministerul Finanţelor estimează o creştere semnificativă a colectării ca urmare a digitalizării ANAF, creştere ce va contribui la ajustarea fiscală asumată de România în faţa partenerilor externi.

Potrivit informaţiilor BURSA, ideea din spatele măsurilor este de a realiza o ajustare echilibrată asemănătoarea cu cea cerută de instituţiile europene şi internaţionale şi de creditori, o ajustare pe venituri care să nu destabilizeze mediul economic, în acelaşi timp oferind o soluţie (deduceri ca exemplu) pentru persoanele cu venituri mici. De menţionat că în economie sunt circa 5,6 milioane de angajaţi cu contract de muncă, care prin impozitarea ridicată a muncii asigură mai multe bugete şi plata pensiilor pentru alte 5 milioane de oameni. Ocuparea însă este undeva la 8 milioane de oameni, diferenţa fiind ocupare informală (inclusiv contracte pe microîntreprinderi unde impozitarea este 3% - în România sunt în jur de 260.000 de microîntreprinderi, aceasta fiind o soluţie preferată de "optimizare fiscală").

Majoritatea măsurilor sunt în consonanţă cu analizele şi recomandările Consiliului Fiscal.

• USR: "Măsurile propuse de Guvern îi vor sărăci şi mai mult pe români"

USR a reacţionat, printr-un comunicat de presă transmis ieri, la măsurile fiscale propuse de Guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de premierul Nicolae Ciucă. USR susţine că măsurile "nu vor face decât să distrugă părţi importante din economie şi îi vor sărăci şi mai mult pe români", dar şi că "sinecuriştii şi baronii PSD şi PNL o vor duce din ce în ce mai bine".

Fostul ministru USR de la Finanţe, Anca Dragu, susţine că a creşte taxele şi impozitele când inflaţia este ridicată reprezintă o măsură profund greşită, iar efectele imediate vor fi creşterea şi mai mare a preţurilor.

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, spune că "niciun guvern în lumea asta nu îşi sabotează proprii contribuabili mai rău decât guvernul nostru actual", în timp ce USR transmite că "sărăcirea populaţiei ajută bazinele lor electorale", făcând referire la populaţia care votează PSD şi PNL.

• Alex Milcev, partener EY şi membru în boardul AmCham: "Sistemul fiscal trebuie modificat, iar portiţele fiscale pe PFA şi micro trebuiesc închise"

Alex Milcev, partener în cadrul Ernst & Young (EY) şi membru în boardul AmCham, Camera de Comerţ Americană din România, consideră că sistemul fiscal din România ar trebui modificat, iar cel mai bun lucru ar fi să ne întoarcem la cota unică de impozitare în forma în care a fost introdusă iniţial, în anul 2004. El s-a referit la măsurile fiscale anunţate pentru perioada următoare.

"Suntem conştienţi, vorbesc ca mediu de afaceri şi ca AmCham, că nu este suficient în această conjunctură politică şi financiară doar să avem un sistem mai bun pe partea de colectare, la reducerea combaterii evaziunii fiscale şi aşa mai departe. Deficitele bugetare sunt foarte mari şi sistemul fiscal trebuie modificat. A-l păstra aşa cum este acum şi doar a colecta ceva mai mulţi bani nu o să fie suficient", a arătat Milcev într-o conferinţă ţinută la începutul săptămânii.

AmCham a trimis autorităţilor din domeniu o scrisoare cu propunerile membrilor săi. Printre cele zece principii trimise de Amcham România ministrului Finanţelor se numără reîntoarcerea la sistemul cotei unice de impozitare introdus în anul 2004, plafonarea contribuţiilor la CAS şi CASS la un număr de salarii medii brute, închiderea tuturor portiţelor fiscale existente în zona microîntreprinderilor şi persoanelor fizice autorizate, reducerea evaziunii fiscale şi o mai bună colectare a TVA, stimularea activităţii economice prin încurajarea investiţiilor străine şi investiţiilor româneşti, stimularea exportului de bunuri şi servicii cu valoare adăugată.

"A păstra sistemul fiscal cum este acum şi doar a colecta mai mulţi bani din aceleaşi reguli nu o să fie suficient. (...) Acum 20 de ani noi chiar am avut impozit progresiv. Când m-am angajat, cota superioară la impozit pe salarii a fost 60%, nu 16%, cum ne-am obişnuit cu toţii şi am ajuns de la 16%, la 10% şi la 5%. În 2004, impozitarea progresivă a fost înlocuită de cota unică. 16% era aproape orice, indiferent că erau persoane fizice, juridice, orice vrei tu era foarte simplu de înţeles. Meseria de consultant fiscal a devenit mult mai simplă şi orice contabil trebuia să ia o bază şi să înmulţească cu 16%, nu să ţină minte ce să facă, ce cotă să aplice şi aşa mai departe", a precizat Milcev.

Referitor la închiderea portiţelor fiscale existente în zona microîntreprinderilor şi PFA-urilor, Alexandru Milcev a arătat că acest sistem este abuzat.

"Dacă o microîntreprindere poate să asigure o impozitare de 6%, când comparăm cu costul fiscal al unui contract de muncă de peste 41%, constatăm o diferenţă de şapte ori. Nu 1,5, nu 30% sau 50%, ci de şapte ori. Tentaţia ca să aleagă acest sistem unele companii care nu ar trebui să fie încadrate la microîntreprinderi este prea mare şi avem de-a face cu o evaziune fiscală", a precizat Alex Milcev.

• Adrian Vascu, senior partner Veridio şi fost preşedinte ANEVAR: "La clădirile rezidenţiale cota minimă de impozitare creşte de cinci ori"

Adrian Vascu, senior partner la Veridio şi fost preşedinte ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România), arată într-o postare pe blogul personal că, la modificările privind impozitarea clădirilor, valoarea impozabilă cu care se înmulţesc cotele de impozitare minime (majorate de la 0,08% la 1% şi de la 0,2% la 1%) pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piaţă administrate de notari. Acesta arată la clădirile rezidenţiale cota minimă de impozitare a crescut de cinci ori.

Adrian Vascu a menţionat: "Trimiterea la studiile de piaţă administrate de notarii publici se referă la studiile de piaţă plătite de aceştia. Ce nu ştiu iniţiatorii actului normativ propus este cum se realizează aceste studii. Eu cred că o datorie importantă a notarilor ar trebui să fie nu administrarea acestor studii, cât furnizarea informaţiilor de piaţă pe care le deţin, pentru realizarea acestora. Aş vrea să lămurim puţin şi afirmaţia şi mirarea unora: ce se schimbă acum, având în vedere că grilele notarilor au fost realizate şi până acum tot de către evaluatori? Aşadar, aceste grile, definite în Codul fiscal începând cu anul 2016 ca Studii de piaţă, nu aveau nicio trimitere la cine le face şi pe ce bază le întocmeşte. Şi bineînţeles niciun corespondent în legislaţia evaluării. Faptul că unii evaluatori şi-au asumat acest lucru, a fost decizia personală, şi mulţi dintre ei au scris în ipotezele din studii că nu au respectat standardele de evaluare. Pentru grilele de anul viitor a apărut o modificare importantă. În decembrie 2021 s-a modificat Codul fiscal, fără consultarea ANEVAR, şi s-a trasat sarcina evaluatorilor autorizaţi de a întocmi aceste studii de piaţă. Aşadar, până la data elaborării lor, va apărea un ghid de evaluare, despre care ANEVAR a anunţat deja că nu va include nicio estimare a valorii, ci doar valori minime consemnate pe piaţă în anul anterior. Punctele de vedere anterior transmise de către ANEVAR privind utilizarea limitată a acestor studii au fost puse la dispoziţia utilizatorilor acestor grile şi există luări de poziţii aflate atât pe www.anevar.ro, cât şi în Revista Valoarea, editată trimestrial de către ANEVAR. E clar că la clădirile nerezidenţiale cota minimă de impozitare a crescut de 5 ori. Este de văzut cât vor creşte impozitele dacă noile valori impozabile vor fi mai mari sau mai mici. (...) În realitate, pe baza valorilor impozabile aferente fiecărei clădiri, pe care primăriile le cunosc deja, dacă se aplică o cotă de impozitare majorată, cresc impozitele. (...) Aşa cum spune acum legea, funcţionari ai primăriilor vor căuta prin grilele notariale şi vor introduce în sistemul lor de evidenţă valorile impozabile pentru fiecare casă. Întrebaţi-i şi vedeţi dacă e posibil şi cât timp le va lua acest lucru. Sau, cei care citiţi, ajutaţi-i şi vedeţi cum puteţi să vă găsiţi propriile case în grile. Şi vă rog să aveţi în vedere că pentru la anul, structura acestor studii se va schimba. Legiuitorul s-a gândit, însă, că e posibil să nu existe în grile valorile dintr-un sat sau oraş. Nu-i nimic, şi-a zis el, primăria va alege din localităţi similare. Ce înseamnă acest lucru? Cine va decide? De pe ce străzi le vor alege? La clădirile nerezidenţiale, în declaraţia contribuabililor nu există suprafeţele clădirilor, deci încadrarea în grilă va însemna ca funcţionarii primăriilor să extragă suprafeţele din rapoartele de evaluare pe care le deţin în format letric. (...) Dacă nici acest lucru nu va funcţiona, primăria, prin excepţie zice legea, la alegere, deci responsabilitatea ei, va putea utiliza valorile impozabile existente. Bingo. Excepţia va deveni deci regulă. Se vor aplica noile cote de impozitare, majorate cât de cât, asupra valorilor impozabile anterioare, în majoritatea situaţiilor. În acest caz de ce să faci deviaţia cu grila? De ce să perpetuezi ceva ce nu poate fi destinat unui asemenea scop? Răspunsul meu este compus din două cuvinte: viteză şi superficialitate".

La rândul său, ANEVAR arată într-un punct de vedere publicat pe site-ul propriu că "în zonele unde nu există pieţe active - în care nu sunt înregistrate tranzacţii - sau pe segmentele de piaţă unde nu au fost tranzacţii, studiile (de piaţă realizate de ANEVAR - n.r.) nu vor prezenta valori": "Considerăm că utilizarea acestor studii pentru stabilirea valorilor impozabile a proprietăţilor va genera multe situaţii în care acestea nu vor putea fi identificate/încadrate, situaţie care va conduce la un blocaj, astfel utilizarea studiilor va crea dificultăţi statului în stabilirea şi colectarea impozitelor. Opinăm că sistemul actual de estimare a valorilor impozabile poate fi adaptat astfel încât să se asigure obiectivele asumate prin PNRR de trecere a valorii impozabile spre valoarea de piaţă, dar nu prin utilizarea studiilor de piaţă menţionate în Codul fiscal şi ne exprimăm disponibilitatea acordării sprijinului în aceste demersuri", mai arată ANEVAR.

• Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România: "Predictibilitatea fiscală ne ajută să planificăm afacerile, să plătim taxe, să investim"

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, a precizat, recent, pentru ziarul BURSA că industria tutunului îşi doreşte predictibilitate şi un calendar clar de accize pe următorii cinci ani. Aceasta a arătat că, în 2021, industria tutunului a avut contribuţii fiscale la buget de circa 20 de miliarde de lei: "Pe parcursul ultimelor luni, am discutat deschis şi transparent cu Ministerul Finanţelor despre un nou calendar de accize, pe cinci ani, pentru că  predictibilitatea fiscală ne ajută să planificăm afacerile, să plătim taxe, să investim, să ne implicăm în rezolvarea problemelor reale ale societăţii. Acesta va fi al cincilea calendar de accizare, primul fiind stabilit în anul 2002, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Tradiţia calendarelor a fost binevenită atât pentru industrie, cât şi pentru stat, iar nerespectarea acestora s-a reflectat în creşteri bruşte ale contrabandei şi scăderea veniturilor bugetare. Cel mai cunoscut exemplu este 2009-2010, când contrabanda a depăşit 36% din piaţă, din cauza majorărilor neplanificate ale accizei, generând astfel un miliard de euro pierderi la buget".

• Industria jocurilor de noroc: "Propunerea de taxare a jocurilor de noroc discriminează jucătorii de pe platformele online"

Într-o reacţie transmisă ieri Redacţiei, Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND) afirmă că propunerea de taxare a jocurilor de noroc discriminează jucătorii de pe platformele online.

"Propunerea Guvernului de mărire a taxelor percepute jucătorilor, aşa cum a fost aceasta propusă în proiectul de OUG, discriminează jucătorii pe platformele online, care sunt taxaţi de la 10% la fiecare retragere, în timp ce jucătorii de la sloturi, cazinouri tradiţionale sau cluburi de poker sunt scutiţi de orice taxa la retrageri de până la 600 de lei", arată AOJND.

"Nu putem vorbi de combaterea dependenţei de jocuri de noroc când îi penalizăm pe cei mai corecţi dintre operatori, cei din online, care au implementate sisteme auditate de joc responsabil", spune Odeta Nestor, preşedintele AOJND, for care reprezintă principalii operatori din gamblingul online licenţiaţi în România.

AOJND solicită ca pragul de scutire de taxe să fie aplicat şi la jucătorii platformelor online, pentru o abordare echitabilă. Asociaţia arată că România rămâne singura ţară din UE care taxează retragerile, nu câştigurile jucătorilor