Omenirea se afundă în inegalitatea de avuţie

Oricât ar fi animaţi de bune intenţii, autorii Raportului Oxfam asupra inegalităţilor mondiale, introduc, totuşi, unele comparaţii cam caraghioase, aşa cum ideea că "cei mai bogaţi 22 de bărbaţi din lume au mai multă avuţie decât toate femeile din Africa", impresionează, desigur, dar stârneşte şi sarcasmul, căci devine legitimă întrebarea: "Câte dintre cele mai bogate femei din lume au mai multă avuţie decât toţi bărbaţii din Africa?"

Astfel de comparaţii ştirbesc din seriozitatea problemei inegalităţii de avuţie în care se afundă omenirea.

Raportul Oxfam pare aliniat la două idei:

1. Inegalitatea de avuţie este cauzată de un sistem de taxare vicios, care încurajează acumularea de avere, descurajează munca şi investiţiile în servicii publice;

2. Inegalitatea de avuţie este un reflex al inegalităţii de şanse în societatea care discriminează genurile, în defavoarea femeii, plătită mai prost decât bărbaţii sau obligată la servicii de îngrijire neplătite.

Dacă astea ar fi cauzele inegalităţilor din societatea globală, atunci, la Forumul economnic de la Davos (în ocazia căruia a fost lansat Raportul Oxfam), ar urma să auzim cum trebuie reformate sistemele de taxare - eventual, după o ideologie socialistă, egalizatoare.

Ar urma să mai aflăm şi cum să eliminăm discriminarea dintr-o societate care n-ar mai trebui să fie patriarhală (orice bărbat cu oarecare cultură agreează egalitatea cu femeile, mai ales că mişcările feministe au avut imprudenţa să nu pretindă un statut superior pentru ele).

Problema este că inegalităţile de avuţie nu sunt neapărat rele, ba chiar, în anumite stadii ale evoluţiei sociale, i-au încurajat dezvoltarea economică, aşa cum s-a întâmplat la trecerea de la economia predominant agrară, la economia predominant industrială.

În economia predominant agrară, câştigurile din cultivarea pământului erau previzibil egale, de la un an la altul, fiind dependente, în principal, de manifestările climatice - situaţie care a favorizat înţepenirea ierarhiilor de avuţie şi a privilegiilor feudale.

În perioadă, săracia era aceeaşi sărăcie atât în Franţa şi Germania, cât şi în Rusia şi România.

Producţia industrială a indus inegalitatea de productivitate (şi rentabilitate) între domenii diverse de activitate, fapt care a fost însoţit de emulaţie, dezvoltare economică şi înavuţire, în condiţii de egalitate cetăţenească în faţa legii.

Inegalitatea de avuţie este, prin urmare, o consecinţă, nu o cauză.

Trecerea la societatea bazată pe robotică, inventică şi prelucrare informaţională oferă şanse de înavuţire individuală şi colectivă pe baza achiziţiei şi procesării cunoştinţelor în procesul de educaţie, astfel ca bariera de bogăţie între angajaţi şi patronat este posibil să fie escaladată cu uşurinţă.

Astăzi, un sărac din România este cu mult mai sărac decât unul din SUA.

Sâmburele răului în felul în care suntem organizaţi, pare să nu rezide în inegalitatea de avuţie, dacă avuţia însăşi nu este sursa exclusivă a generării ei.

• Raportul Oxfam

Averea celor mai bogaţi 2.153 miliardari din lume depăşeşte avuţia a 4,6 miliarde de oameni, dezvăluie un nou raport al Oxfam dat publicităţii ieri.

În proporţii, 0,00002% din populaţia globală (de7,7 miliarde, în 2019) deţine mai mulţi bani decât 60% din aceasta.

Raportul Oxfam privind inegalităţile mondiale este în mod tradiţional publicat chiar înainte de deschiderea, (astăzi, a celei de a 50-a ediţii a) Forumului economic mondial de la Davos, în Elveţia, loc de întâlnire tradiţional al elitei economice şi politice de pe glob, după un an 2019 marcat de mari mişcări de protest, din Chile şi până în Orientul Mijlociu.

Datele prezentate arată că numărul de miliardari s-a dublat în ultimul deceniu, iar inegalitatea globală este în mod şocant tot mai înrădăcinată şi vastă.

Amitabh Behar, directorul general al Oxfam India, care se află la Davos pentru a reprezenta confederaţia Oxfam în acest an, a declarat: "Decalajul dintre bogaţi şi săraci nu poate fi rezolvat fără politici deliberate de luptă împotriva inegalităţilor şi prea puţine guverne sunt angajate în acest sens".

Raportul Oxfam scoate la lumină modul în care economiile sexiste alimentează criza de inegalitate - care permite unei elite bogate să acumuleze mari averi în detrimentul oamenilor obişnuiţi şi în special în detrimentul femeilor şi fetelor sărace.

Astfel, conform Oxfam, cei mai bogaţi 22 de bărbaţi din lume au mai multă avuţie decât toate femeile din Africa.

Femeile şi fetele petrec în fiecare zi 12,5 miliarde de ore de muncă de îngrijire neplătită - o contribuţie la economia globală de cel puţin 10,8 trilioane de dolari pe an, de peste trei ori mai mare decât industria tehnologică globală, conform Raportului.

Dacă un procent din cei mai bogaţi ar plăti 0,5% impozit suplimentar pe avere, în următorii 10 ani sumele colectate ar egala investiţia necesară pentru a crea 117 milioane de locuri de muncă în sectoare precum îngrijirea vârstnicilor şi a copiilor, educaţie şi sănătate, sustin autorii.

Amitabh Behar a subliniat: " Economiile noastre sfâşiate se ocupă de buzunarele miliardarilor şi de afacerile mari, în detrimentul oamenilor obişnuiţi. Nu este de mirare că oamenii încep să se întrebe dacă miliardarii ar trebui să existe chiar ".

În plus, domnia sa a precizat că femeile şi fetele sunt printre cele care beneficiază cel mai puţin de sistemul economic de astăzi:

"Ele petrec miliarde de ore gătind, curăţând şi îngrijind copiii şi persoanele în vârstă. Munca de îngrijire neplătită este "motorul ascuns" care menţine roţile economiilor, companiilor şi societăţilor noastre în mişcare.

Este condus de femeile care au adesea puţin timp pentru a obţine o educaţie, pentru a-şi câştiga un trai decent sau să aibă un cuvânt de spus cu privire la modul în care societăţile noastre sunt conduse şi, prin urmare, sunt captive în partea de jos a economiei", a adăugat Behar.

Femeile realizează mai mult de trei sferturi din toată munca de îngrijire neplătită. Deseori trebuie să muncească ore reduse sau să renunţe la locul de muncă din cauza volumului de muncă de îngrijire.

Potrivit calculelor Oxfam, 42% dintre femeile lumii nu pot avea o muncă remunerată din cauza unei sarcini prea mari a muncii de îngrijire care le revine în cadru privat/familial, faţă de numai 6% dintre bărbaţi.

Presiunea asupra îngrijitorilor, atât neplătite, cât şi plătite, urmează să crească în următorul deceniu, pe măsură ce populaţia globală creşte şi îmbătrâneşte. Se estimează că 2,3 miliarde de persoane vor avea nevoie de îngrijire până în 2030 - o creştere de 200 de milioane începând cu 2015.

Schimbările climatice ar putea agrava criza globală de îngrijire - în 2025, până la 2,4 miliarde de oameni vor trăi în zone fără apă suficientă.

Oxfam mai arată că guvernele sub-impozitează masiv pe cei mai bogaţi indivizi şi corporaţii şi nu reuşesc să colecteze venituri care ar putea contribui la ridicarea responsabilităţii de îngrijire de la femei şi la combaterea sărăciei şi a inegalităţii.

În acelaşi timp, guvernele subfinanţează servicii şi infrastructuri publice esenţiale care ar putea ajuta la reducerea volumului de muncă al femeilor şi al fetelor. De exemplu, investiţiile în apă şi canalizare, electricitate, îngrijirea copiilor, asistenţa medicală ar putea elibera timpul femeilor şi îmbunătăţi calitatea vieţii lor.

"Guvernele au creat criza de inegalitate - trebuie să acţioneze acum pentru a pune capăt acesteia. Acestea trebuie să se asigure că marile corporaţii şi persoanele înstărite îşi plătesc corect impozitele şi cresc investiţiile în servicii şi infrastructuri publice. Ele trebuie să adopte legi care să abordeze cantitatea uriaşă de muncă de îngrijire de către femei şi fete şi să se asigure că persoanele care fac unele dintre cele mai importante munci din societatea noastră - care se ocupă de părinţii noştri, de copiii şi de cei mai vulnerabili - le sunt plătite salariile. Guvernele trebuie să acorde prioritate îngrijirii ca fiind la fel de importantă ca toate celelalte sectoare pentru a construi mai multe economii umane care să funcţioneze pentru toată lumea, nu doar pentru câţiva norocoşi ", a spus Behar.

Populaţia HNWI: 18 milioane

Bogăţia HNWI: 68,1 trilioane de dolari

Populaţia HNWI globală şi bogăţia au scăzut cu 0,3% şi, respectiv, cu 2,9% în 2018, fiind semnificativ mai mici decât nivelurile din 2017, de 9,5% şi 10,6%.

Opinia Cititorului ( 14 )

1. 2153 de regi
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 05:16)
de altă dată pe Glob?
Bogatul se face tot mai bogat, săracu' tot mai sărac?
Drepturile Omului nu interzic tăierea de lemn de la noi după pârjolul din Australia?
1. 1.1. Imparatii de deasupra Regilor (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Adrian în data de 21.01.2020, 15:09)
  Caci in realitate deasupra celor 1% elita lumii care sunt REGI LA RANDUL LOR, exista un strat si ai mic de 0,0001% care sunt la randul lor bogati fata de cei 1% ...
  Din pacate cred ca in urmatorii ani vom asista si la primul TRILIONAR DIN LUME PANA IN 2050 ....
  ACELA VA FI DEASUPRA TUTUROR!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 08:24)
Munca neplatita de ingrijire a femeilor motorul ascuns al economiilor.
Alocatia de copii si pensiile speciale.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 08:54)
Cresterea pensiilor cu acelasi procent pentru toti,nu e preluat din socialism?Oare nu am contribuit si noi la imbogatirea bogatilor?Cele mai cunoscute sunt afacerea Microsoft si EADS.Se cunoaste interventia lui Mekel si Clinton in sprijinul lui Basescu in urma referndului.Aceasta,a fost plata?Ce democratie si in societatile consolidate,„curat murdar”.De asemenea o justitie„corecta”.Unii sunt condamati la 3 ani ca au furat o gaina iar altii sunt iertati penru afaceri murdare de miliarde.Tot „curat murdar”.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 10:38)
Aberatii si teorii socialiste. Problema este ca aduc doar sărăcie. Numarul celor care traiau cu asa zisul "1 dolar" pe zi a scazut dramatic (si asta e bine) in ultimii zeci de ani în cond in care populația a crescut. De asemenea si numarul miliardarilor a crescut. S a generat mai multă bogăție. Cine nu intelege ca bogăția se creeaza si crede ca daca cineva castiga inseamna ca cineva pierde va fi mereu condamnat la sărăcie. Sa fim seriosi miliardarii lumii au facut lumea sa se învârta si toti va bucurați de creatiile lor începând cu facebook, telefoanele pe care va uitati etc.
Si mai un aspect. Acesti bani ai lor sunt tinuti cash in dulap? Sau companiile lor au atins o anumită valoare de piață? Este ceva rau in asta? Impunem plafoane pentru valoarea unor companii pt a reduce sărăcia? Presupunand sigur ca cineva ar castiga cash sute de milioane lunar, ce se intapla cu acei bani? Cei cheltuiti nu vor da de lucru altor industrii si vor genera alți bogati la rândul lor? Bancile vor tine acei bani ca un seif sau ii vor oferi spre creditare către noi business uri etc? Sau acesti "norocosi" nu au revolutionat societatea? Si mai ceva "Dacă cei bogați ar platin doar 0,5% s-ar..." sigur ce bine ar mai sta niste bani la dispoziția unui aparat politic corupt, incompetent si supradimensionat care el este generator de sărăcie. Oare cea mai mare parte din taxe bun este deja plătită de ei?
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Lol în data de 21.01.2020, 10:59)
  Care taxe desteptule cand sunt atatea exemple de la apple la panama si microsoft cu tot cu prea bunul bill care face numai fapte bune prin fundatia aia .... internetul egalizeaza pentru ca de partea tastaturii sunt si bogati si saraci care isi dau cu parerea si toti trag pentru ei la final
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Jiji în data de 21.01.2020, 13:38)
  Nu sunt deloc aberatii si in societati dezvoltate sunt motorul prosperitatii. Cele mai bune exemple sunt tarile scandinave, Germania, Franta si Benelux - societati democratice dar cu o puternica tenta socialista. Astia au inteles ca bogatia unora este rezultatul intregii societati. Din societate bogatul isi recruteaza angajatii, clientii (indiferent ca vorbim de B2C sau B2B), furnizorii, angajatii furnizorilor. Societatea pune la dispiozitie sistemul de educatie, care califica vitorii angajati, gradinitele si scolile se ocupa de copii, astfel incat angajatii sa poata lucre sis a creeze plus-valoare. Statul la randul sau pune la dispozitie infrastructura (strazi, cai ferate, current, gaz etc.) si ofera un cadru legislativ. In fond si la urma urmei fara “pulime”, bogatii nu ar mai fi bogati. Daca nu ma crezi, du-te te rog pe o insula pustie si izolata, fara infrastructura, fara oameni si incearca sa devii bogat.
  Problema nu e bogatia in sine, ci metodele pe care anumiti bogati le aplica. Repet, bogatia nu exista fara o societate. Cei care devin bogati, profita proportional mai mult de pe urma sociatatii, dar se ascund cand vine vorba de returnat seviciul. Exemplele cele mai bune sunt gigantii americani Apple, Google sau Amazon. Care cel putin in Europa nu platesc deloc taxe, respective platesc taxe infima in tari precum Irlanda sau Luxemburg. Alte firme si-au relocate capacitatile de productie in tari sarace pentru a reduce costurile de personal sau fac disponibilizari desi profiturile cresc (de exemplu Daimler si VW). Dupa aia se mira ca scade cererea si solicita programme precum “rabla”. In conditiile astea mie imi lipseste destul de mult solidaritatea bogatilor pentru societate. Macar in tarile enumerate mai sus exista un impozit progresiv. Cu cat castigi mai mult, cu atat platesti un procent mai mare taxe.
  Iti dau dreptate in cee ace priveste scaderea saracilor in tarile emergente si cele din lumea a treia. In acelasi timp nivelul de trai al saracilor din tarile dezvoltate a crescut. Vremurile in care un muncitir putea sa hraneasca intreaga familie si sa cumpere o masina cu un singur salariu au trecut de mult. Asta in conditiile in care productivitatea a crescut in majoritatea tarilor dezvoltate. Si intamplator si profiturile au crescut an de an. Unde e echitatea? Daca productivitatea angajatului si profitul firmei cresc, dar salariul real nu creste corespunzator unde se duce diferenta? Nu pierde angajatul in timp ce angajatorul castiga?
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 16:10)
  Buna analiza bah Jiji. Problema e ca arata unghiul din marea masa de oameni ce tind spre mica populime de bogati. Ai uitat sa mentionezi rolul bancilor in crearea bogatilor lumii. Inechitatea sociala va fi si mai departe si nu o vom corecta nici eu si nici tu inclusiv prin moartea noastra.
  Daca societatea merge spre a rezolva aceasta problema prin dialog rapid va fi mai bine pentru toti. Dar daca interesul bacilor este sa impinga societatea la conflict pentru a elimina o parte atunci este altceva. Eu vad calea conflictului la acest moment. Instinctul supravietuirii este mult mai puternic decit echitatea sociala.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de Jiji în data de 21.01.2020, 17:44)
  Ai foarte mare dreptate. Mai putin cu bancile, care fiind persoane juridice nu au interese, sentimente, frici etc. Bancile sunt doar niste unelte. Interese au oamenii din spatele bancilor, actionarii mari care decid direct sau indirect (prin fonduri de investitie gen BlackRock). In acest contextul "castigatorii" sistemului sunt cei care provoaca inechitatea si nu bancile in sine.
  Mai devreme sau mai tarziu sistemul va imploda. Cum ai scris si tu, cel tarziu cand prea multi oameni nu-si mai pot satisface nevoile primare. Cel mai periculos om e cel care nu are nimic de pierdut. Vaveni momentul in care "pulimea" se va rascula. Istoria se repeta si noi nu invatam aproape nimic din ea. A fost revolta sclavilor lui Spartacus in Imperiul Roman, revolutia franceza, revolutia rusa, lupta coloniilor impotriva exploatarii si pentru independenta, etc. Chestia hilara e ca ne aflam intr-un cerc vicios: oricat de nobile sunt ideile, mai devreme sau mai tarziu ajungem in aceiasi situatie,in care exista explatati si exploatatori, inclusiv in socialism sau comunism.
  Personal nu stiu ce sa cred despre sansele unei schimbari in bine. Oamenii in general sunt tot mai divizati. Stirile, informatiile, politica polarizeaza foarte puternic. Practic suntem orbiti de conflicte inutile, se provoaca intoleranta fata de cei care sunt altfe, gandim tot mai mult stereotipuri. Exemple sunt conflictele intre religii, intre "dreapta" si "stanga", europeni si non-europeni, intre cei pentru si cei impotriva drepturilor homosexualilor, intre romani, unguri si tigani, intre ardeleni si moldoveni, intre stelisti si dinamovisti etc. Multi se cred superiori altora, mai presus decat popoare intregi, gandesc in stereotipuri: musulmanii sunt teroristi, rusii sunt comunisti, tiganii sunt hoti, evreii conduc lumea etc. Cu asemenea oameni orbi ce poti sa schimbi? In cazul unei probabil si-ar da in cap unii la altii, in timp ce conducatori se ca..ca pe ei de ras. Divide et impera a functionat, este valabil si va continua sa functioneze.
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 19:49)
  Zici ceva!
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2020, 20:31)
  Vad ca vezi lumea de la balcon. In sensul istoriei ce se repeta nu vrei sa fii la locul potrivit in momentul nepotrivit.
  Oamenii din spatele bancilor, ca de exemplu Lazard Brothers, vin din istorie, stiu ce se va intimpla in istoria ce vine. Totul este un cerc, viata se repeta, oameni se nasc si oameni trebuie sa moara. Fiecare are un rol in sensul vietii. Si tu si eu cu o moarte sintem datori dar eu prefer sa iau cu mine citiva bancheri pentru ca dreptul de a tipari banii nu este de la Dumnezeu. Si l-au asumat peste puterea Domnului. Asta se plateste cu moartea.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 13:48)
Din ce stabiliment trompeta, din e ghena a istoriei infame a propagandei comuniste provine oxfam-ul asta ?!!?
Eu stiu una si buna , tovarasi : veniti cu nivelul de trai din tarile scandinave, de prin Finlanda, Estonia, Islanda, Norvegia sau Danemarca (apropo,poate Make vine cu stirea aia conform careia guvernul danez construieste un pod incredibil intre Copenhaga si Aarhus ; sau despre independenta energetica asigurata de centralele eoliene ,tot din Danemarca ). Concluzia poate fi una singura : tarile cu nivelul de trai cel mai ridicat isi pastreaza (sau isi aduc) minti(le) stralucite, aurul cenusiu ! Restul e propaganda ieftina !
1. 5.1. Oxfam (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 14:08)
  Oxfam este o organizație inital caritabila care ar trebui să fie apolitica. Din pacate a devenit o trompeta a stângii. Nu se pot posta link -uri din pacate insa găsești suficiente informații pe net.
  Ma asteptam ca ziarul Bursa sa se adrsesze clasei care intelege ca in societate prosperitatea și avuția este data de cantitatea de bunuri si servicii cu valoare adăugată produse. Nu de redistribuiri.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2020, 16:27)
Din punctul meu de vedere acest raport Oxfam este partinitor. Arata un unghi si indica directia vinovatiei spre cei bogati. Si poate mai mult spre barbati pentru ca ei conduc lumea, de fapt, pentru ca de drept, ar trebui sa fie egali cu femeile conform propagandei mondiale.
Accesul foarte facil la acesti bani tipariti de calculatoarele bancilor centrale ale lumii dezvoltate a creat acesta diferenta in societatile lor. Ne uitam la acesti bogati cu invidie doar pe hirtie pentru ca nici unul nu are de gind sa vina sa investeasca in Romania. Sau poate mai bine ar fi sa cumpere toata tara. Nici prin gind nu le trece asa ceva. Deci faptul ca exista acolo undeva aceste anomalii mentionate in raport nu ma afecteaza pe mine local, la birtul din colt....Cred ca lupta tuturor pentru o societate mai buna in Romania si gasirea si implementarea celor mai bune solutii la nivel local este mult mai important decit posibilitatea unui barbat bogat in a cumpara o tara plina de femei din Africa.