• Ţara noastră urcă pe locul patru în topul acţionarilor băncii, în urma unei triplări a capitalului instituţiei de credit
• Scopul: spargerea hegemoniei "majorităţii simple" - Federaţia Rusă, Grecia şi Turcia - în deciziile băncii
• Drăgoi: "Discuţiile pentru o nouă creştere a participaţiei, premature la acest moment"
Ţara noastră îşi consolidează, în baza unei decizii strategice, participaţia pe care o deţine la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN), instituţie financiară regională care a derulat, în ultimii unsprezece ani, operaţiuni în valoare de 2,8 miliarde dolari.
BCDMN a fost înfiinţată în 1994, cu un capital social de 1 miliard DST (Drepturi speciale de tragere) prin contribuţia a unsprezece state din zona Mării Negre: Armenia, Republica Moldova şi Georgia (câte 1% din capital), Albania şi Azerbaidjan (câte 2% din capital), România, Ucraina şi Bulgaria (câte 13,5% din capital) şi Federaţia Rusă, Grecia şi Turcia (câte 16,5% din capital).
Banca şi-a propus să devină unul dintre principalii finanţatori la nivel regional în sectoare economice "cheie" precum energia, transporturile şi finanţele. În acest sens, BCDMN şi-a triplat, recent, capitalul de la 1 miliard DST, la 3 miliarde DST. (n.r. - 1 DST este cotat, în prezent, la aproximativ 1,16 euro, respectiv 4,84 lei).
Ţara noastră a reuşit, în cadrul operaţiunii, printr-o achiziţie de 145.000 de acţiuni în valoare totală de 145 milioane DST, să-şi crească participaţia de la 13,5%, cât avea în calitate de membru fondator, la 14%, prelunând cota Georgiei, ţara care nu a subscris la majorarea capitalului băncii.
Ţara noastră a devenit, astfel, al patrulea acţionar al BCDMN, părăsind eşantionul secund format din Ucraina şi Bulgaria, cu scopul declarat de a reduce influenţa primelor trei state - Federaţia Rusă, Grecia şi Turcia - în deciziile conducerii băncii.
Pentru încheierea formalităţilor, Guvernul a trimis, recent, Parlamentului, pentru aprobare, un proiect de lege pentru majorarea capitalului deţinut de România la BCDMN, care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă.
Reprezentaţii Guvernului explică, în documentul citat, faptul că principalele motive care au stat la baza deciziei de majorare a participaţiei sunt "contracararea influenţei sau chiar a blocajelor datorate unora dintre marii acţionari" şi "revenirea la un sistem democratic de adoptare a deciziilor majore, prin spargerea majorităţii simple pe care o deţin cei trei mari acţionari (Federaţia Rusă, Grecia, Turcia).
Alte două motive pentru care ţara noastră şi-a majorat deţinerea ţin de creşterea prestigiului naţional în zona Mării Negre, precum şi de "eventualul acces la poziţia de Preşedinte, care este rezervată marilor acţionari".
Potrivit datelor Băncii Naţionale, la 31 decembrie 2007, BCDMN a înregistrat un volum cumulat de angajamente de 85,79 milioane USD şi 28 milioane euro, prin 11 proiecte, două fonduri regionale de finanţare şi o garanţie acordată pentru Banca Românească.
În ultima Strategie de ţară pentru România, adoptată de conducerea băncii pentru perioada 2007 - 2010, priorităţile operaţionale au fost stabilite, pentru sprijinirea marilor societăţi comerciale şi a celor de mărime mijlocie, a căror producţie este destinată exportului, în infrastructură şi în sectorul financiar.
• Creşterea participaţiei şi proiectul AGRI
Unul dintre proiectele de anvergură pe care ţara noastră îl desfăşoară la Marea Neagră, alături de alte două state acţionare ale băncii - Georgia şi Azerbaidjan - este cel al gazoductului "AGRI", care va aduce gaze naturale către Europa, pe ruta Azerbaidjan-Georgia-România. Proiectul AGRI, în fapt o alternativă la gazele ruseşi, nu este pe placul Federaţiei Ruse, unul dintre principalii acţionari ai BCDMN la momentul actual. Experţii susţin că BCDMN ar putea reprezenta o soluţie pentru finanţarea construcţiei gazoductului, iar potrivit lor, tocmai acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ţara noastră şi-ar dori să fie cât mai influentă în deciziile conducerii băncii. De altfel şi Azerbaidjan, ţară angrenată în proiectul AGRI care ţinteşte să-şi consolideze afacerile energetice în bazinul Mării Negre, şi-a majorat deţinerea din capitalul băncii de la 2%, la 5%. Această idee este însă dezminţită de oficialii guvernamentali. "Creşterea participaţiei ţării noastre nu are nicio legătură cu proiectul gazoductului AGRI", ne-a spus Bogdan Drăgoi, secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Întrebat dacă ţara noastră va urmări, şi pe viitor, să-şi consolideze participaţia la BCDMN, Bogdan Drăgoi a precizat că o discuţie în acest sens este prematură la acest moment.
• Acţionariatul Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, în urma majorării capitalului social
- Federaţia Rusă, Grecia, Turcia - deţin, fiecare, 16,5% din capitalul băncii
- România - 14% din capital
- Ucraina, Bulgaria - fiecare 13,5% din capital
- Azerbaidjan - 5% din capital
- Albania - 2% din capital
- Armenia, Rep. Moldova - 1% din capital
- Georgia - 0,5% din capital.