OPINIE BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: "Criza energiei şi a lanţurilor de aprovizionare umflă inflaţia şi în 2022 "

În timp ce în Europa criza energetică creşte costurile energiei electrice, în China aceasta întrerupe literalmente lumina. Preţurile la gaze sunt în creştere, preţurile la petrol sunt la niveluri nemaiîntâlnite din 2018, preţurile la cărbune sunt în plină ascensiune, în timp ce preţul certificatelor de carbon s-a triplat. Creşterile de preţuri aruncă o umbră de îndoială asupra speranţelor iniţiale privind caracterul temporar al inflaţiei, pe măsură ce "tranzitoriul" se transformă "persistent" în vocabularul bancherilor centrali.

Rata inflaţiei în zona euro a crescut la 3,4% în septembrie, cel mai mare nivel din ultimii 13 ani, iar inflaţia din Germania a ajuns la 4,1%, cel mai mare nivel din ultimii 28 de ani. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a recunoscut că inflaţia ar putea depăşi ţinta de 2% pentru restul acestui an. Lagarde a confirmat că preţurile la energie reprezintă o preocupare în ceea ce priveşte inflaţia şi ar putea-o ridica la un nivel şi mai înalt pe termen mediu. Cu toate acestea, Lagarde a subliniat că preţurile energiei sunt determinate în principal de factori care nu fac parte din mandatul monetar al BCE, îndemnând autorităţile fiscale să "valorifice puterea de piaţă" pentru a aranja preţuri mai bune pentru energie.

România este deja afectată de mărirea preţurilor la energie care determină creşteri ale inflaţiei. Iar indicatorul de încredere a mediului de afaceri a scăzut la un nivel negativ de 1,8 în septembrie, de la 0 în august, semnalând posibile probleme în viitor.

De cealaltă parte a Atlanticului, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că inflaţia ridicată s-ar putea extinde până la începutul anului viitor, deoarece penuria de componente şi materiale s-ar putea agrava. "Este frustrant să vedem că problemele lanţului de aprovizionare nu se ameliorează, de fapt, probabil că se înrăutăţesc. Este foarte dificil de spus cât de mari vor fi efectele între timp şi cât timp vor dura."

Odată cu redresarea economiilor globale, cererea de produse chinezeşti este în creştere, iar fabricile care le produc au nevoie de mult mai multă energie. Şi dacă problemele lanţului de aprovizionare actuale nu erau suficiente, China a început o acţiune planificată de întrerupere a curentului electric menită să menţină ţara în ţinta planului de reducere a emisiilor, obligând fabricile să oprească producţia. Morgan Stanley estimează că, dacă reducerile de producţie continuă în ritmul actual, pentru restul anului, acest lucru ar putea reduce creşterea PIB-ului Chinei în trimestrul al patrulea cu aproximativ 1 punct procentual.

Într-o scrisoare deschisă adresată Organizaţiei Naţiunilor Unite, IRU - organizaţia mondială a transportului rutier, IATA - Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian, ICS - Camera Internaţională a Transporturilor Maritime, şi ITF - Federaţia Internaţională a Lucrătorilor din Transporturi, avertizează că "asistăm la perturbări fără precedent şi la întârzieri şi penurii la nivel mondial în ceea ce priveşte bunurile esenţiale, inclusiv produse electronice, alimente, combustibil şi medicamente. Cererea consumatorilor este în creştere, iar întârzierile se pare că se vor agrava înainte de Crăciun şi vor continua până în 2022".

Un posibil efect al acestei situaţii complexe este penuria de produse şi scăderea vânzărilor pentru unele companii, cu efecte pe pieţele bursiere deja obişnuite, cu anunţuri spectaculoase şi vânzări surprinzătoare cu mult peste previziuni. Se aşteaptă deja ca veniturile din trimestrul al treilea ale firmelor din SUA să fie mai mici decât cele din trimestrul al doilea, în ciuda unei prognoze de creştere a PIB-ului de peste 3%. De asemenea, penuria produce creşteri de preţuri care influenţează inflaţia, punând băncile centrale între ciocan şi nicovală. În mod tradiţional, inflaţia este combătută prin creşterea ratelor dobânzilor, dar acest lucru ar putea să nu fie eficient în acest stadiu al redresării economice.

În septembrie, indicele S&P 500 a scăzut cu 4,8%, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai proastă lună de la prăbuşirea pieţelor, din martie 2020, iar statistic, luna octombrie aduce o volatilitate peste medie. Pieţele sunt încă optimiste, dar acum privesc cu mai multă prudenţă evoluţiile economice globale, temându-se de o încetinire a creşterii economice.